1,236 matches
-
zidurile ruinei. ca să asculte giniile zburînde, glasul oaselor și a umbrelor - păcate... T[OMA] Și al meu b TOMA, MAGDALINA M[AGDALINA] Neci noaptea nu-i a mea... Cerul visează stele, pământul amoruri... tu mă chemi în ruine să visez stafii și s-ascult vocea bufnițelor, a păcatelor. T[OMA] Și a mea... (cu delir ) Și a mea... Magdalino!... cartea ta nu-i destul de scrisă... trebuie să mai scrii o faptă în ea... Eu, care îmblu de mână cu soartea ta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că m-ai scos din pulbere, că m-ai pus alături cu Domnul Moldovei... M-ai scos din pulbere moartă... căci sufletul meu unde este?... Nu e la Satana, care și-a luat demult proprietatea sa?... Nu sunt eu o stafie vie a cărei inimă a rămas în marmura trecutului?... Încet mă târăște viitorul meu... viitorul meu - făptura ta... care mă trece din păcat în păcat pe mine, vânduta cu sufletul... pe mine, îndrăcita din amorul unei umbre care am văzut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și caută speranțele cu ochii în țarina neagră - căci țarina e speranța lui, piatra durerei lui vorbește. 3 2258 Regele a zis sclavului sfaramă Carpații - și-i voi sfărăma -, seacă Dunărea - și-o voi seca. 4 2254 Ce este adevărul? Stafia nebunului, vrăjitorului, omorâtorului ieri în lumina zburîndului azi. Ce este Dumnezeu? Surdele nebunii a mii de mii de oameni pe care o frunte senină sau încinsă -n aur o modelează într-o uriașă volbură de foc. Mirele universului, naturei. Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
într-o mână crinul luminei, în cealaltă o coroană de lauri de argint) Tu care treci prin lume străin și efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gîndurile-n cer, Poet gonit de lume și înghețat de vânt Ce cânți ca o stafie ruină și mormânt; Acuma când din Umbră Lumina, eu, răsar Aruncă de pe tine noianul de amar. Eu vin din centrul lumei, încoronat de sori, Preced pe mândrul, \- -\ frumosul Viitori Ce-n nourii de secoli se zguduie închis Ca un frumos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
grădina înflorită a închipuirilor sale. 2 2254 [ÎNTUNERICUL ȘI POETUL] ÎNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin și efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gîndurile-n cer, Poet gonit de râsuri și înghețat de vânt {EminescuOpVIII 286} Ce cânți ca o stafie ieșită din mormânt, Sfarmă-n stânca rece a ta nebună liră, Căci lumea este piatră și ea nu te admiră, Ci tu, nebun și palid, la poalele ei plângi Ca valul care cântă trecutul unei stânci Ce veștedă, bătrână, se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la un loc, Cum le-mpreuni tu, frate nedemn de sânta cale Ce ai ales, s-înstare de stric mințile tale. CĂL[UGĂRUL] Și, dac-ar fi, ce-mi pasă! Chiar cruda nebunie Se poate că sub ochii-mi gravă, ca la stafie, Afunde și teribili de plumb cearcăne lungi. Fie ș-așa... e[u] nu zic... Și ce-o să fie-atunci? Chipul [cum] nebunia cea dulce m-a cuprins Îmi place - cum îmi place visul de raze nins. Sunt fericit și iată ce-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e proprie termometrul după care măsurăm puterea înviată a geloziei. Mai întîi ni trădează graba (Hast) nerăbdătoare a sufletului, de a ști secretul ascuns cu viclenie a cugetărei lui Iago, secret care influințează asupra lui Othello asemenea unui chip de stafie și-l aduce până la o încordare febrilă. Acesteia îi urmează încrederea triumfătoare pe un moment, care însă face loc unui prepus care pătrunde până-n măduva vieții, prepus care, când îl lovește întîi pe Othello, îl face să piardă toată prezența
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plantă cu „acțiune narcotico- stupefiantă” (mendruta, la Dioscoride) se numește popular strigoaie sau steregoaie (Veratrum album). Fiartă în vin, planta se folosea împotriva duhurilor rele, „de ceasul rău” sau „de vreo nălucire” (84, p. 178 ; 85, p. 68). „Ca să îmbuneze stafia” sau „ca să scape de cei bănuiți că sunt strigoi (să nu mai iasă din mormânt să-i omoare)”, țăranii români folosesc în cadrul ceremoniilor funerare diverse substanțe sau plante psihotrope : vin (rachiu), semințe sau fuior de cânepă, semințe sau măciulii de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lor avea ceva mort, dar sentimentul ei încă mai emana din trupurile lor. Evocările lui Fanfani 2 cu privire la ancien régime, marcate de o lipsă de prejudecăți bombastică, erau atât de nesincere, încât frizau delirul; tinerii descriși de Moro erau niște stafii care pot fi imaginate doar din fundul unei gropi pline de șerpi; tăcerea lui Andreotti 3 era străbătută de un surâs ca de ceară, de o viclenie îngrozitor de nesigură și de-acum iremediabil timidă... Tocmai la răspunsul lui Andreotti ar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Walhalla și Thule. Mituri și legende vechi germanice, I-II, București, 1977. Traduceri: Heinrich Zillich, Concediul, București, 1940; Friedrich Schiller, Teatru, I, București, 1955 (în colaborare cu Mariana Crainic); Halldor Laxness, Clopotul din Islanda, București, 1956; Theun de Vries, O stafie umblă prin Europa, I-III, București, 1957; Richard Petzoldt, Robert Schumann. Viața în imagini, București, 1960, Mihail Ivanovici Glinka. Viața în imagini, București, 1962; Mihail V. Alpatov, Istoria artei, București, 1962 (în colaborare cu Bruno Colbert); Harry Sichrovsky, India își
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
negre văi”, un toponim enigmatic - „Vadul Rău”, astfel se încheagă o atmosferă. Întoarcerea de la „făgădău”, în decor de argintărie sublunară, stă sub semnul unei tăceri de basm: „Se duc uitați/ Cei trei fârtați,/ Săltând în șa,/ Plutind, așa,/ Ca trei stafii...” Din nou în ceață, dintre stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea în scenă sfârșește simbolic, haiducii, codrul și doina, trinitate inseparabilă, intrând în legendă: „Haiducii mei/ Doinesc toți trei;/ Și hohotesc/ Păduri adânci...” Ca autor de balade
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
a familiei Mihalcea Vrânceanu. Proprietari de zeci de imobile rentabile, nu numai din București, părinții Zoei locuiesc într-o casă ciudată, o clădire asimetrică, întunecoasă, pe ale cărei scări și culoare ar fi posibilă apariția în orice clipă a unor stafii. Și, de altminteri, chiar se ivesc ființe ce par să fie arătări din altă lume. Nu duhuri, ci făpturi teratologice. Pe o treaptă a scării de la intrare șade un zdrahon fioros, de fapt un oligofren care, asumându-și funcția de
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
exemplu, în gazdă la o româncă din America, Vera, croitoreasă de lux, bolnavă, la venirea autorului, de variolă: " Am dormit destul de chinuit. Mai ales că Vera n-avea somn, o durea fața și se tot plimba prin casă ca o stafie, fără dinți în gură, pentru că noaptea își dă jos plăcile. Și am mai avut un coșmar... calibanic. M-am visat cu fața plină de pete. Când, aseară, Vera mi-a spus că variola se ia, n-am mai închis un
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
reținut capacitatea prozatorului de a înregistra amănunte de oarecare expresivitate plastică și unele reușite stilistice în compunerea vorbirii unor țărani, cârciumari etc. S. K. este, alături de Alexis Nour, Doctorul Ygrec și Alexandru Bilciurescu, autor al unui experiment de roman parodic, Stafiile dragostei (1929), interesant ca idee, în care el însuși deține „rolul” lui Ștefan Străjescu. Culegerea Relief (1935) reia o serie de secvențe din Feciorul..., iar „romanul” Meduza (1938) este un eșec. SCRIERI: Flori de nufăr, București, 1900; Culise cernite, București
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
în care el însuși deține „rolul” lui Ștefan Străjescu. Culegerea Relief (1935) reia o serie de secvențe din Feciorul..., iar „romanul” Meduza (1938) este un eșec. SCRIERI: Flori de nufăr, București, 1900; Culise cernite, București, 1904; Comedia adolescenții, București, 1922; Stafiile dragostei (în colaborare cu Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Alexandru Bilciurescu), București, 1929; Feciorul lui nenea Tache vameșul, I-III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936; Meduza, București, 1938. Repere bibliografice: [E. Lovinescu], „Comedia
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
vameșul, I-III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936; Meduza, București, 1938. Repere bibliografice: [E. Lovinescu], „Comedia adolescenții”, SBR, 1921, 14; I. Valerian, Un roman cu patru autori, VL, 1929, 101; Izabela Sadoveanu, „Stafiile dragostei”, ALA, 1929, 448; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 286-287; Sebastian, Eseuri, 282-284; Constantinescu, Scrieri, IV, 562-571; Perpessicius, Opere, V, 255-262, VI, 266-269, VII, 192-194; Bil, „Feciorul lui nenea Tache vameșul”, CL, 1932, martie-aprilie; Călinescu, Cronici, II, 12-15; Mihail
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
poveștii. La Mila 33, ca și în orașul-port Cantacuzina, suverană este norma reversibilității - circulația liberă de la început la sfârșit și invers. Fiind confecționată din stofa povestirii, lumea miraculoasă a lui S. e propice revenirii, timpul și spațiul fiind bântuite de stafii. O bună parte din tot ce se petrece în romane oscilează între iluzia teatrală, efectul optic și banala istorioară cu strigoi. Anecdotica din Treizecișitrei sau din De-a lungul fluviului se învârtește în jurul unor opreliști sau al unor stagnări, care
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
lui A. Toma, O, 1960, 12; I. Peltz, Amintiri despre..., București, 1967, 110-114; Ciopraga, Lit. rom., 280-282; Micu, Început, 505-506; Lit. rom. cont., I, 175-177; Virgiliu Monda, Viață și vis, București, 1986, 21-23; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 119; Alex. Ștefănescu, Stafia lui A. Toma, RL, 1997, 29; Daniel Cristea-Enache, Impostură sau nonvaloare, ALA, 1997, 382; Popa, Ist. lit., I, 611-613; Dicț. scriit. rom., IV, 572-574; Eugen Iacob, Culisele memoriei, II, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2003, 39-43; Eugen Negrici, Literatura română sub
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
ce ucid, apartamente unde aerul se transformă într-o masă vie și frigidere al căror conținut alimentar ingurgitează realul, suflete bântuind de la un corp la altul, vise ce asasinează etc. Chiar și atunci când istorisirea evoluează destul de aproape de tipicul literaturii cu stafii sau de fantezia onirică, paradigma rămâne neschimbată - anomalia, distorsionarea realului. Cartea se încheie cu o retrospectivă: viața devine reversibilă, la fel ca literatura. Un personaj-povestitor retrăiește sau recitește tot filmul în zece secvențe (câte etaje are blocul care îi servește
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
carnală din Cântec pentru dezbrăcare, sunt dematerializați până la abstractizare. Dând în vis „ocol grădinii sfinte”, poetul vede cu dezolare că „focosul heruvim flăcărător” nu îi „arată poarta, ca-nainte”. Exasperat de prea multe gânduri nepioase, ce alcătuiesc „un codru de stafii”, el cere Domnului să trimită „un pâlc de îngeri, în spate cu securi”, iar altcândva îngerul lovește în pereții sufletului cu „securea durerii”. Apartenența la tagma angelică poate fi doar aspirație, „îngerețe”: „Coborând pe line aripi de suspine, / La un
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Secrieru de la Facultatea de Litere a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași - director de proiect, (cf. contractul de cercetare nr 1237/15 XII.2004), stud. Maria Lehăduș, Irina Cotoc (Hetriuc), Andreia Mihalache, Roxana-Doina Secrieru, Iacomi Irina, Pătrașcu Oana, Pușcă Aurelia, Stafie Florentina, Timaru Cătălin de la Facultatea de Litere, Universitatea ―Alexandru Ioan Cuza‖ Iași, Monalisa Văduva, stud la Facultatea de Științe ale Educației și a fost realizată cu sprijinul substanțial al specialiștilor bibliografi: Mariana Nestor de la Biblioteca Centrală Universitară, Iași și Elena
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757-2010) Volumul al II-lea by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/441_a_1141]
-
bine să fii mort aici, între codri locul e ferit, nici nu trage,/ Clopotul nu te deranjează, că nu sună decât de sărbători,/ Și duminica dimineață când cade în misticism./ Bang-bang - cine o mai fi murit? - de răsună morții și stafiile./ Cântă păsările și e un miros de lilieci înfloriți,/ Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta, de la intrare,/ Pe vremea când era culoarea nouă și nu crăpase”. În schimb, Apă vie, apă moartă este o suită de variațiuni în jurul formei
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
gândirii curriculare postmoderne 292 15.2.1. Expansiunea „imperială” 292 15.2.2. Cele zece „provincii curriculare” postmoderne 294 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne 306 15.3.1. De la criticism la postmodernism 306 15.3.2. „Stafia rezistenței” și repudierea „reproducției sociale” 311 15.3.3. McCarthy și imposibilitatea curriculumului multicultural 313 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne 317 15.3.5. Max van Manen și cercetarea curriculară fenomenologică 319 15.3.6. Elaborarea hermeneutică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pletoră de teoreticieni care nu se încadrează cu precizie într-o tabără sau alta, adesea împrumută idei-armă ale adversarilor îndreptându-le împotriva lor și, nu de puține ori, luptă împotriva propriilor concepții sau masacrează teorii ostile care nu sunt decât stafii. Ce determină această „cacofonie a opiniilor” în teoria curriculumului? Altfel spus, de ce și încotro se îndreaptă varietatea ideilor și concepțiilor din teoria contemporană a curriculumului? Vom răspunde acestei interogații fundamentale în cele ce urmează. Deocamdată, precizăm că este vorba de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost găsit deja panaceul rezolvării tuturor problemelor acestei lumi. La debutul secolului XXI însă, el a fost declarat defunct și nimic nu pare a fi mai eronat în noile reforme educaționale - precum cea românească - decât a paria pe această „stafie a eficientismului tylerist” (Marsh, 1992). 10.7. Modelul interacționist al Hildei Taba (1962)tc " 10.7. Modelul interacționist al Hildei Taba (1962)" De cusururile modelului lui Tyler pare să-și fi dat seama, cea dintâi, Hilda Taba. Hilda Taba a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]