924 matches
-
scump consecințele. Stalin a fost un discipol exemplar al lui Lenin, lucrând toată viața sa la consolidarea partidului-stat sovietic și a sistemului comunist mondial, pregătindu-se pentru confruntarea supremă, care, era convins, avea să aducă victoria comunismului la scară planetară. STALINISM -> Leninism/marxism-leninism/stalinism STRATEGIE/TACTICĂ Teoretician al ei, Lenin* concepe acțiunea revoluționară ca un război de clasă între proletariat și burghezie, apoi între Partidul Bolșevic și toate celelalte forțe politice. El hrănește această viziune „militară” a luptei politice, și mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a fost un discipol exemplar al lui Lenin, lucrând toată viața sa la consolidarea partidului-stat sovietic și a sistemului comunist mondial, pregătindu-se pentru confruntarea supremă, care, era convins, avea să aducă victoria comunismului la scară planetară. STALINISM -> Leninism/marxism-leninism/stalinism STRATEGIE/TACTICĂ Teoretician al ei, Lenin* concepe acțiunea revoluționară ca un război de clasă între proletariat și burghezie, apoi între Partidul Bolșevic și toate celelalte forțe politice. El hrănește această viziune „militară” a luptei politice, și mai accentuată de războiul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este apanajul a două pleiade de intelectuali mai degrabă marginale: prima, provenită din sfera de influență troțkistă*, se reunește la inițiativa lui Claude Lefort și a lui Cornîlius Castoriadis în gruparea „Socialism sau Barbarie” și întreprinde o critică revigorantă a stalinismului*; a doua, în siajul seminarului lui Raymond Aron, grupează mai degrabă universitari liberali precum Alain Besanșon, chiar socialiști ca Pierre Hassner. și unii, și ceilalți se mișcă, totuși, într-un univers intelectual îngrădit, dominat de figura „intelectualului progresist”, refractar față de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu dau seamă despre acel aspect inedit și că se cade să se recurgă la un cuvânt nou, care să fie cu adevărat pe măsura acestei lipse de măsură pe care a reprezentat-o fiecare în felul său, nazismul sau stalinismul. Mergând în răspărul opiniei comune, Arendt începe prin a disocia între regimul totalitar și regimul arbitrar. Desigur, regimurile nazist și comunist par „arbitrare” din perspectiva unei concepții juridice a legii. și totuși, ele își înscriu metodic fiecare dintre acțiuni în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
două regimuri. El introduce, totuși, o ierarhizare. în primul rând, ar trebui să fim atenți la diferența dintre proiecte: de o parte, „particularismul rasei”, de cealaltă, „universalismul clasei”; nazismul pare să fi fost pe deplin conform cu principiul său ideologic, în timp ce stalinismul s-ar fi abătut de la aspirația emancipatoare ce se afla în miezul comunismului. în al doilea rând, ar trebui, de asemenea, distins între lagărul nazist și lagărul sovietic: „într-un caz, scrie Aron, punctul final este lagărul de muncă, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poate naște dintr-o denigrare a artei naționale. Dimpotrivă, el se naște acolo unde arta națională înflorește. Dacă uităm acest adevăr, ne pierdem sursa de energie, ne pierdem propriul chip, devenim niște «cosmopoliți dezrădăcinați»”. Din cauza jdanovșcina, cel de-al doilea stalinism se traduce, în domeniul cultural, printr-o paralizie a creației. „Dezgheț” cultural După moartea lui Stalin, reînnoirea culturală se manifestă printr-un reviriment al producției cinematografice. „Dezghețul” le permite filmelor să acceadă la notorietate pe scena internațională. în contextul decernării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Conflicte de decolonizare inserate în Războiul Rece, războaiele din Vietnam au fost și războaie totale - cel puțin pentru vietnamezi -, și războaie civile*, câmpuri de experimentare a violenței totalitare și a războiului asimetric, matrici ale unui comunism local care a conjugat stalinism*, maoism* și naționalism*. Vietnamul a fost, de asemenea, miză și factor de diviziune în cadrul mișcării comuniste internaționale*, din cauza conflictului chino-sovietic*. Războaiele din Vietnam au fost o etapă a transformării scenei internaționale, marcată de o revenire a Asiei* și de mobilizările
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
istorie de departe sau mai de aproape sunt de acord asupra datei de naștere a fenomenelor totalitare: primul război mondial. Mobilizați, zguduiți, oamenii care au ieșit din conflictul mondial din 1914-1918 au format elita și trupele fascismului italian (1922-1945), ale stalinismului rus de după Revoluția din Octombrie (1929-1956: de la colectivizarea forțată până la cel de-al XX-lea Congres). Acest prim conflict a mobilizat populații enorme: de aici provine credința În rolul de motor al „maselor”. Masificarea, mobilizarea și războiul inaugurează de asemenea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și menit să fie instrumentul genezei unui tip de „om nou”. Chiar dacă a reușit să seducă stânga, această teologie a istoriei poate să se Împace cu nazismul și cu fascismul („păgâne” În multe alte privințe), Însă nu se potrivește defel stalinismului. Acesta a luat ființă pe timp de război dintr-o mișcare revoluționară de mase. Confiscată de un partid social-democrat care, Încă din 1903, a părăsit domeniul democrației, revoluția rusă a suscitat o reacție despotică În Europa (Ungaria, Polonia), dar a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secretar general. Societatea civilă este distrusă, iar pluralitatea condiției umane negată. La nivel politic, separarea puterilor dispare prin fuziunea dintre partidul unic și stat, fie că aceasta se realizează În favoarea statului (fascismul italian), fie că statul se identifică cu partidul (stalinismul) sau că statul devine instrumentul partidului. Nici nazismul, nici fascismul și nici comunismul nu pot fi descrise cu ajutorul unei tipologii a modurilor de dominație sau a formelor de regim care s-ar inspira din Montesquieu. Ceea ce distinge statul totalitar și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Hopkins University Press, 1998, pp. 3-48 și aplicat cazului român de către J.J. Linz, A. Stepan, Problems of Democratic Transition and Consolidation. Southern Europe, South Africa, and Post-Communist Europe, The Johns Hopkins University Press ,Baltimore și Londra, 1996, pp. 349-356. 62 Stalinismul nu ar fi decât o formă de "naționalizare" a comunismului, naționalismul devenind în felul acesta un fenomen latent în toate regimurile comuniste modelate prin stalinism, R.C. Tucker, "Stalinism and Comparative Communism", in Id. (ed.), Stalinism. Essays in Historical Interpretation, New York
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
and Post-Communist Europe, The Johns Hopkins University Press ,Baltimore și Londra, 1996, pp. 349-356. 62 Stalinismul nu ar fi decât o formă de "naționalizare" a comunismului, naționalismul devenind în felul acesta un fenomen latent în toate regimurile comuniste modelate prin stalinism, R.C. Tucker, "Stalinism and Comparative Communism", in Id. (ed.), Stalinism. Essays in Historical Interpretation, New York, 1977, p. XVII. P. Zwick, National Communism, Boulder, Co., Westview, 1982. 63 Vezi A. Touraine, "La formation du sujet", in F. Dubet, M. Wiewiorka (ed.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
The Johns Hopkins University Press ,Baltimore și Londra, 1996, pp. 349-356. 62 Stalinismul nu ar fi decât o formă de "naționalizare" a comunismului, naționalismul devenind în felul acesta un fenomen latent în toate regimurile comuniste modelate prin stalinism, R.C. Tucker, "Stalinism and Comparative Communism", in Id. (ed.), Stalinism. Essays in Historical Interpretation, New York, 1977, p. XVII. P. Zwick, National Communism, Boulder, Co., Westview, 1982. 63 Vezi A. Touraine, "La formation du sujet", in F. Dubet, M. Wiewiorka (ed.), Penser le sujet
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Londra, 1996, pp. 349-356. 62 Stalinismul nu ar fi decât o formă de "naționalizare" a comunismului, naționalismul devenind în felul acesta un fenomen latent în toate regimurile comuniste modelate prin stalinism, R.C. Tucker, "Stalinism and Comparative Communism", in Id. (ed.), Stalinism. Essays in Historical Interpretation, New York, 1977, p. XVII. P. Zwick, National Communism, Boulder, Co., Westview, 1982. 63 Vezi A. Touraine, "La formation du sujet", in F. Dubet, M. Wiewiorka (ed.), Penser le sujet. Autour d'Alain Touraine, Fayard, Paris, 1995
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comunismului. Este vorba de a defini generațiile în funcție de logica socio-politică a societăților excomuniste și a etapelor succesive ale socializării politice. În istoria comunismului, aceste repere coincid cu fazele comune tuturor țărilor Europei Centrale și Orientale: 1944-1948: instaurarea comunismului și apogeul stalinismului; 1953-1956: debutul destalinizării; 1968-1971: începutul "socialismului real"; 1984-1985: perestroica sovietică; În timpul acestor perioade, generațiile au trăit experiențe politice foarte diferite. Comunismul cunoscut de cei mai în vârstă nu este cel trăit de tinerii de treizeci de ani; primii traversează anii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1953-1956: debutul destalinizării; 1968-1971: începutul "socialismului real"; 1984-1985: perestroica sovietică; În timpul acestor perioade, generațiile au trăit experiențe politice foarte diferite. Comunismul cunoscut de cei mai în vârstă nu este cel trăit de tinerii de treizeci de ani; primii traversează anii stalinismului cu tot entuziasmul și represiunile orbitare, ceilalți nu cunosc decât comunismul gorbaciovian cu discuțiile sale și considerația sa față de disidenți. Sigur viziunile asupra comunismului nu sunt doar rezultatul unei experiențe pur individuale-atitudinale și opiniile se transmit de asemenea prin socializarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
timp. Este comunismul poliției secrete, al câmpurilor de muncă forțate, al închiderii frontierelor și al luptei împotriva imperialismului mondial, dar de asemenea al marelui șantier industrial, al colectivizării agriculturii, al universităților muncitorești și al alfabetizării maselor. Generația postalinistă descoperă un stalinism care se schimbă, își demontează idolii, critică "cultul personalității" demolează statuia lui Stalin, dar respinge de asemenea critica lui Stalin. Pentru această generație nu mai există repere stabile, totul e susceptibil de a fi repus în discuție. Comunismul apare ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
discuție. Comunismul apare ca un regim care evaluează, face proba autocriticii, emite chiar îndoieli asupra intangibilității Partidului Comunist atotputernic. Generația cea mai numeroasă aceea a "socialismului real" cunoaște mai ales comunismul de după 1968 până la perestroica lui Gorbaciov. Pentru această generație, stalinismul și destalinizarea fac parte din istorie și nu din experiența sa personală. Ea judeca comunismul ca pe o societate stabilizată și deci după propiile sale criterii. De acum înainte, autoritățile nu mai pot pune erorile doar pe seama unei situații extraordinare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sfârșitul perioadei amintite stau sub semnul unor regimuri politice cu ambiții totalitare, excese criminale și viclenii comerciale, pe când partea ei mediană, comparativ mai favorabilă în multe privințe, marchează încercările României comuniste de a-și normaliza de nevoie societatea devastată de stalinism, de a-și reface cât de cât elitele profesionale decimate și de a-și resuscita economia intrată în colaps. Jean-Jacques Askenasy a cunoscut toate aceste faze ale istoriei românești. La 11 ani, pe 10 septembrie 1940, a fost exmatriculat din
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
putea persista în ciuda contrastelor profunde. Această strategie ar putea genera noi comparații, și ele contrastante, dar mai rafinate. Comparatiștii au pus mai întâi față în față democrația și totalitarismul, și abia apoi s-au concentrat asupra diferențelor dintre nazism și stalinism. Ca și alpinistul care ajunge în vârf și descoperă acolo noi vârfuri, istoria comparațiilor contrastante arată ca un lanț de munți înalți. Omogenizarea conceptuală a unui domeniu eterogen Comparatistul ingenios își alege cu grijă țările pe care le va compara
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
domnitorul și mi-aduc aminte de unul dintre argumentele regretatului meu prieten Ivasiuc - e drept, nici el un ins de prea mare consecvență și curaj civic, dar să nu uităm că a stat șapte ani Închis În pușcăriile barbare ale stalinismului -, care, la Întrebarea pe care ne-o puneam atunci de mii de ori, de ce nu suntem noi, elita culturală românească, apți de o rezistență clară, În bloc, contra capriciilor și abuzurilor puterii și a „domnului”, Ivasiuc a remarcat că, spre deosebire de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cazul lui Petru Dumitriu, care făcuse, Înainte de a „fugi”, un traseu oarecum similar cu al meu, minus, din partea mea, acele texte ticăloase, Drum fără pulbere etc., cu care se lansase, e drept, În faza cea mai dură a comunismului, a stalinismului cultural și politic. (Înainte de a pleca cu filmul meu la Cannes, auzisem că sunt comparat cu el, cu Petru Dumitriu, În cercurile ostile mie din conducerea de partid, cele din jurul lui Madame, mai ales!Ă - Iată, Îi explicam Mariei, dar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de mai tineri creatori, Îl urmăreau cu atenție și admirație nedisimulate. Dumitriu Însă nu și-a Înțeles bine puterea - noua putere ce venea tocmai din revolta lui, mai mult sau mai puțin mascată sau voită, contra sistemului; de fapt, contra stalinismului care-i murdărise debutul! - În substanță, nu a avut răbdare, deși timpul, timpul politic, avea să-i dea dreptate În doar câțiva ani: puterea politică urma, Începând cu ’64, să cedeze de la rigida intransigență politică, oferind creatorilor un câmp sensibil
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și dezonorant pentru „cel de-al doilea Dumitriu”, cel din exil, el nu va avea niciodată, În numeroasele interviuri pe care le-a dat criticilor români (Simion, Pruteanu, L. Negoiță etc.Ă, forța și onestitatea intelectuală de a recunoaște că stalinismul literar a sucombat la câțiva ani după plecarea sa, afirmându-se astfel câteva generații de veritabili și uneori mari creatori, comparabili cu cei de dinainte de război și cu cei din Vest! ...Ei bine, continuam eu analiza, „explicându-i” Mariei, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Începutul deceniului șapte, Într-un troleibuz bucureștean ce se’ndrepta spre Șosea, unde se afla sediul Uniunii Scriitorilor. G. Horodincă, pe vremea aceea redactor la Gazeta literară, autoarea unui studiu despre J.-P. Sartre - noutate „Îndrăzneață” În acel sfârșit de stalinism cultural! -, o tânără și inteligentă persoană, incarna, pentru tinerelul provincial și stângaci care eram, un fel de „autoritate” a Bucureștiului de atunci, un summum de calități sociale și umane. Dialogul nostru În acea dimineață Înzăpezită a fost foarte scurt, am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]