44,454 matches
-
totale" (IFG) al ansamblului femeilor din generația fictivă luată în calcul la un moment dat. Aceasta este măsurătoarea cel mai frecvent utilizată și publicată a fertilității, deoarece pentru aceasta putem obține cel mai ușor (sau cel mai puțin dificil) informațiile statistice necesare. Dar există și alte abordări, mai la vârf și mai precise. Trecem astfel de la indicele fertilității totale (IFG) la "Rata brută de reproducere" (R) ținând cont doar de nașterile copiilor de sex feminin. Calculul este ușurat de faptul că
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care le putem face asupra acestui subiect sunt cu atât mai delicate în ceea ce privește formularea lor cu cât fenomenul este mai complex din mai multe motive. Pe de o parte, într-adevăr, suntem legați de o serie de "norme", conceptuale și statistice, adesea foarte vechi, care merită poate o redefinire. Pe de altă parte, sursele îmbătrânirii acționează, cel mai adesea, într-un mod concurențial: la ora actuală, în cea mai mare parte a țărilor (în special a celor bogate) îmbătrânirea se produce
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
desemnează durata maximală de viață ce caracterizează o specie. Observarea îmbătrânirii biologice a dus la emiterea chestiunii unui eventual progres al longevității umane. Are loc o întreagă dezbatere asupra acestui punct, de la începutul anilor 1980. Aceasta se sprijină pe observațiile statistice cel puțin tulburătoare: creșterea vârstei anuale maxime a deceselor (în Germania, în Suedia, în Franța, în Statele Unite...) care ating ușor din ce în mai frecvent 110 ani, explozia numărului de centenari: 100, în Franța, în 1900, 200 în 1950, dar
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
puncte în capitolul VII, consacrat abordării solidare a chestiunilor de sănătate. În sfârșit, evoluția societăților noastre, după 1950, conduce la ridicarea problemei pertinenței pragurilor în mod general utilizate pentru a distinge "tinerii", "adulții" și "seniorii" și pentru a constitui grupe statistice potrivite să le cuantifice. Tabelul 5 prezentat mai jos permite ilustrarea afirmației noastre. Să începem prin a oferi (sau reaminti) anumite definiții ale conceptelor fundamentale. Populația activă (N) a unei țări (sau în orice caz ansamblul demo-economic considerat) desemnează angajarea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
al seniorilor (S/ A') este mai bine adaptat analizei problemelor de finanțare a pensiilor și că adesea procentele de dependență sunt calculate prin referire la populația activă N (în locul populației adulte). Să mai precizăm că uneori este suficient, în funcție de disponibilitățile statistice, un "raport global de dependență demografică" (persoane la vârsta inactivității și a încetării activității/persoane la vârsta activității). Aceste fenomene vor fi de acum înainte studiate și precizate în termeni retrospectivi ca și în termeni prospectivi (orizont 2050). Evoluția indicelui
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în acest domeniu, țin de aprecieri asupra gradului de ocupare și chiar uneori asupra legalității activității exercitate, dacă integrăm în schemă persoane care exercită o meserie la negru. Printre numeroasele sale misiuni, Biroul internațional al muncii (BIT) stabilește o metodologie statistică destinată să contabilizeze, pentru toate țările și pe o bază unică, locul de muncă, șomajul și deci inactivitatea, percepută aici ca situația oricărei persoane la vârsta activității care nici nu are loc de muncă, nici nu este în șomaj. Trei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pe lună. Să observăm că seriile de șomeri în sensul conceput de BIT și în sensul ANPE sunt adesea distanțate unele de altele, după cum arată tabelele 15 și 16 care urmează, de unde necesitatea de a preciza mereu la ce sursă statistică ne referim. Aceste avertismente trebuie repetate când e vorba să judeci pe marginea unor rapoarte după imaginea unui procent de șomaj sau a unui procent de activitate, căci la precauțiile luate în privința numărătorului, trebuie adăugate precauțiile asupra numitorului. Să mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
douăzeci sau treizeci de ani. Al doilea fapt schematizat privește distanța între nașteri. Distanța medie între două nașteri succesive crește și depășește astăzi 4 ani, pe când media era de 3 ani și jumătate acum 30 de ani. Această altă observație statistică are, și ea, consecințe asupra numărului de copii pe femeie și deci asupra mărimii familiilor. Graficul 3 Fertilitatea la începutul secolului al XXI-lea Indicii indicatorilor conjuncturali de fertilitate (baza 100 în 1980) 300 (x 3) 250 200 (x 2
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se explică prin faptul că păstrarea copiilor, în caz de divorț, este cel mai des încredințată mamei și de asemenea prin faptul că monoparentalitatea ce survine la nașterea unui copil le privește aproape în exclusivitate pe femei. La aceste elemente statistice se adaugă faptul că femeile despărțite își refac mai puțin des un cuplu decât bărbații. La aceste modificări ale structurii familiilor se adaugă creșterea activității profesionale a femeilor, chiar dacă o parte din aceasta este exercitată cu jumătate de normă pentru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Nicole Roth (2003, p. 37). Gândind în termeni de venituri primare, suntem obligați să constatăm că familiile cu copii au venituri de activitate sau de înlocuire mai ridicate decât menajurile fără copii. Asta se datorează după cât se pare unei păcăleli statistice legate de vârstă. Persoanele cu copii sunt în general de vârstă matură iar veniturile cresc cu vârsta. Mai mult, jumătate din gospodăriile fără copii sunt persoane izolate, deseori situate în coada distribuirii veniturilor. Dacă luăm în considerare faptul că un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
culturale așa cum dovedesc datele despre viața activă a femeilor, ce converg pentru a arăta că în Europa de sud, acest procent este cronic inferior mediei și că în Europa de nord, îi este cronic superior. Dacă, din punct de vedere statistic, țările în care sistemul de supraveghere a copiilor de vârste mici este dezvoltat sunt cele în care procentul de încadrare a mamelor este cel mai ridicat, sensul acestei corelări nu este evident. Oare pentru că femeile lucrează sistemele de supraveghere sunt
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sectorul de sănătate rămâne în realitate încă greu de aflat. Îmbătrânirea populației și îmbătrânirea individuală Cum s-ar putea defini bătrânețea? Termenii care o evocă sunt uneori în opoziție (senior vârsta a patra). Cum să i se determine începutul? Categoria statistică a celor de "peste 60 de ani" este comodă pentru distincția "tinerilor" de "bătrâni" în sânul unei populații, dar în cele din urmă ea este puțin relevantă. Evoluția semantică exprimă de altfel bine incertitudinile din zona noțiunii de bătrânețe. În privința
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Franța, contrar majorității țărilor bogate, prețul relativ al sănătății (preț al consumului de îngrijiri raportat la indicele de preț al consumului final al menajurilor) a scăzut cu 0,5% în medie anuală de la începutul anilor 1960 (controlul tarifelor medicale, metodă statistică constând în a considera noile medicamente ca fiind de calitate superioară și a integra acest efect calitate în calculul în volum al acestor bunuri). În plus, în funcție de organizarea îngrijirilor (remunerări de prestații, tip de rambursare...), constrângeri mai mult sau mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
copiilor lor, gruparea celor trei generații în același menaj reduce numărul menajurilor și, prin urmare, inegalitățile. Uneori, o valoare aberantă sau alta a unui coeficient al lui Gini sau a unui indicator al lui Atkinson provin dintr-o pură stratagemă statistică susceptibilă să ducă la aprecieri eronate fără explicație din cauza anomaliilor. Dacă persoanele nu stau împreună, asta nu înseamnă că nu există contacte, dimpotrivă, și numeroase sunt cazurile de întrajutorare familială în afara cadrului strict al menajului. Întrajutorarea familială se prezintă frecvent
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este prea scump. Școlile noastre pierd foarte mulți tineri. Iar fiecare zi aduce noi probe ale faptului că modalitatea în care folosim resursele energetice ne întărește adversarii și ne amenință planeta. Aceștia sunt indicatorii crizei ce pot fi analizați în statistice și date. Mai puțin măsurabilă, dar nu mai puțin profundă este pierderea moralei și a încrederii cu care se confruntă lumea noastră". Un faliment mai întâi al piețelor, iar după, al instituțiilor și în final al moralei face necesară stabilirea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
abordate formele adopției, precum adopția închisă și adopția deschisă în diferite grade, adopția națională sau cea domestică, precum și adopția internațională, adopția transculturală, transetnică sau transrasială. Prezentarea contextului social include și contextul legislativ, dar și contextul social mai larg, prin date statistice privind dinamica adopției. Capitolul 2 prezintă o sinteză a studiilor de specialitate în sfera adopției copiilor. Rezultatele acestor studii sunt prezentate în tabele meta-analitice, organizate pe diferite criterii care servesc autoarei în demersul ei de a circumscrie factorii succesului în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori în raport cu copilului adoptat. Stresul este însă crescut acolo unde sănătatea psiho-fizică a copilului adoptat este precară, plasamentele sunt multiple și există resentimente în familie datorate așteptărilor neîmplinite. In acest capitol autoarea dă dovadă de abilitatea utilizării regresiei ca metodă statistică de finețe și de capacitatea de a formula explicații privind relația dintre copilul adoptat și mama adoptivă, prin intermediul unor factori cum ar fi serviciile de asistare, sănătatea copilului, îngrijirea copiilor într-o instituție de ocrotire etc. Prin analiza de regresie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și protecției copiilor, respectiv cu așteptările și capacitățile personale ale fiecărui actor implicat (părinți și copii, precum și aparținătorii acestora). Lucrarea analizată aici are atât o dimensiune exploratorie clară, realizată cu mijloacele cercetării calitative, cât și una explicativă, rezultată din analizele statistice complexe. Dintre numeroasele calități ale lucrării menționez: varietatea abordărilor teoretice dar și a designurilor de cercetare empirică; profunzimea analizei calitative, dar și a celei de statistică descriptivă și inferențială; bogăția documentării, a analizei teoretice și a definirii conceptelor; corectitudinea utilizării
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
violenței asupra copilului, reintegrarea sa în familia de proveniență, iar plasamentul sau încredințarea copilului unei persoane, familii sau instituții de plasament (rezidențială) este limitat doar la cazurile în care menținerea copilului în familia naturală contravine interesului superior al acestuia. Datele statistice din perioada 2005-2010, ne indică un număr tot mai însemnat de copii și familii care beneficiază de servicii de prevenire a abandonului. Dacă în 2005 numărul acestora se ridica la 21414, acesta a ajuns la 28975 în 201065. Dintre formele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției și reintră în sistemul de protecție. Studiile arată însă o rată a desfacerilor de 1 până la 10%. Într-un studiu al agențiilor publice din Illinois se arată o rată de 6,6% între anii 1976 și 1987.76 Datele statistice ale Guvernului Statelor Unite arăta o rată a desfacerilor pentru agențiile publice, în perioada 1999-2000 de 1%77. La nivelul României nu s-au identificat statistici care să evidențieze rata de desfacerea a adopțiilor sau rata de întrerupere ne referim cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru agențiile publice, în perioada 1999-2000 de 1%77. La nivelul României nu s-au identificat statistici care să evidențieze rata de desfacerea a adopțiilor sau rata de întrerupere ne referim cu precădere la adopțiile încheiate prin intermediul serviciilor publice. Datele statistice disponibile anterior anului 2004 se rezumă în general la numărul adopțiilor la nivel național, respectiv internațional. După 2004, mai exact din 1 ianuarie 2005, Oficiul Român pentru Adopții face publice informații mai detaliate despre adopția copiilor, dar nu s-au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați în SUA. Astfel că, numai 47% dintre aceștia se încadrează în perioada de vârstă de 0-5 ani, explicația fiind aceea că, în Statele Unite ale Americii se înregistrează în prezent cea mai mare cerere pentru adopții. În România, analiza datelor statistice oferite de Oficiului Român pentru Adopție indică o rată de 60% copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 0 și 4 ani. Preferința pentru adopția copiilor cu vârstă mică este justificată de o serie de studii care au demonstrat că, vârsta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
noua familie. "...dorim să fim o familie unită și copilul soțului să simtă că face parte în toate privințele din familia noastră..." Un alt fenomen care capătă amploare este cel al adolescentelor care aduc pe lume copii în afara căsătoriei. Datele statistice ale Organizației Mondiale a Sănătății 297 situează România pe locul 25 în Europa, respectiv 68 in lume, cu o rată a fertilității în rândul adolescentelor (cu vârstă cuprinsă între 15-19 ani) de 35‰, pentru anul 2009. În multe dintre aceste
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii ai căror părinți biologici nu au putut fi identificați. Alții dimpotrivă, și-au exprimat dorința expresă de a adopta un copil cu situație familială cunoscută, o parte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acest scop au fost efectuate analize de regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza de regresie au fost introduse numai acele variabile independente care, s-au dovedit a se asocia semnificativ cu variabilele dependente (vezi tabelul 5.17). Câteva precizări, referitoare la rezultatele analizei de asociere a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]