15,855 matches
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 13 iunie 2019. Prin Decizia nr. 13 din 6 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a statuat că „în aplicarea dispozițiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicată, printr-o hotărâre definitivă, o pedeapsă
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
Codului penal actual, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile. (...) O instituție juridică (în cauză suspendarea condiționată) nu își poate lua condițiile de aplicare dintr-o lege, iar regimul și efectele dintr-o altă lege“. În acest context, a statua printr-o nouă hotărâre prealabilă asupra problematicii legii aplicabile unei pluralități de infracțiuni de tipul celei incidente în cauză înseamnă, practic, a relua, în termeni substanțial similari, dezlegarea deja dată problemei de drept printr-o decizie anterioară a instanței supreme
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
de drept printr-o decizie anterioară a instanței supreme, ceea ce contravine unei cerințe de admisibilitate expres prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Asigurarea caracterului obligatoriu al dezlegării date chestiunilor de drept asupra cărora instanța supremă a statuat în cadrul mecanismului hotărârii prealabile, expres consacrat de art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, presupune nu doar conformarea, pe viitor, la exigențele dispozitivului deciziei, ci și aplicarea corespunzătoare a întregului raționament juridic ce a precedat, în mod
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
din 1969, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile pe instituții autonome, în condițiile în care prin Decizia nr. 265 din 6.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20.05.2014, s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
în prezenta cauză. Instanța judecătorească mai reține că este neîntemeiată excepția de neconstituționalitatea a prevederilor art. 298 și ale art. 252 alin (3) din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudența constantă a Curții Constituționale prin care s-a statuat că „este de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești“, precum și că „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor art. 31 din Constituție, având în vedere considerentele reținute prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018. Astfel, Curtea a statuat că accesul liber la informație nu este un drept absolut. El poate suferi anumite limitări în condițiile prevăzute de Constituție și de lege. Astfel, art. 31 alin. (3) din Constituție statuează că „Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
nr. 175 din 23 februarie 2018. Astfel, Curtea a statuat că accesul liber la informație nu este un drept absolut. El poate suferi anumite limitări în condițiile prevăzute de Constituție și de lege. Astfel, art. 31 alin. (3) din Constituție statuează că „Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională“, iar art. 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale menționează că „exercitarea libertății de opinie și a libertății de
DECIZIA nr. 805 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252584]
-
475 din Codul de procedură penală, a admis cererea formulată de apărătorul ales al apelanților intimați inculpați D.R. și G.L. și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se statueze asupra problemei de drept referitoare la calculul dobânzilor și penalităților. Cauza a fost amânată la data de 11 iunie 2021 și ulterior la data de 30 septembrie 2021. ... ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
se aplică la prejudiciul produs prin comiterea faptei, fără a se lua în calcul majorarea cu 20% din baza de calcul“. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că procentul de 20% are natura unei sancțiuni civile, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 101/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 24 martie 2021. Având o existență distinctă față de debitul principal, acest procent nu poate fi integrat în acesta din perspectiva efectelor juridice
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
Reglementarea cauzei de nepedepsire se axează atât pe acoperirea prejudiciului produs prin comiterea faptei, cât și pe un element suplimentar, și anume plata unei majorări de 20% din «baza de calcul», la care se adaugă dobânzile și penalitățile. (...) Curtea a statuat că, din interpretarea gramaticală a textelor criticate, rezultă că baza de calcul al majorării analizate o reprezintă valoarea concretă a prejudiciului, neavând natura unei amenzi penale“. Se poate reține că prejudiciul s-a „produs“ atunci când s-a consumat infracțiunea
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
fiscal din 2003; (ii) Curtea de Apel Alba Iulia este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; (iii) problema de drept este nouă, deoarece, în urma consultării jurisprudenței, s-a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acesteia și nu a fost identificată o jurisprudență care să prezinte caracterul unei practici judiciare conturate și constante în materie; (iv) noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nouă, ci și de una
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printro hotărâre obligatorie pentru toate instanțele. ... ... 45. Verificând sesizarea în raport cu cerințele legale menționate, se observă că dosarul în care a fost formulată întrebarea se află în curs de judecată, în ultimă instanță, pe
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
și Justiție, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. ... 49. În practica instanței supreme cu privire la criteriile de stabilire și de identificare a cerinței „noutății“ s-a statuat cu caracter de principiu că „noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, cu condiția, însă, ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 1 august 2006), de la data intrării în vigoare a acestui text de lege nu a existat o jurisprudență suficient de consistentă care să fi statuat cu privire la problema de drept în discuție și care să permită, deci, conturarea unei practici stabile a instanțelor de judecată într-o anumită direcție, cu atât mai mult cu cât nici noua reglementare (în principal, art. 312 din Legea
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
citată) și, prin urmare, nu are niciun efect asupra calității de persoană impozabilă. ... 82. În mod similar, neîndeplinirea obligațiilor de autorizare a activității economice nu are efecte asupra calității de persoană impozabilă. ... 83. În privința condițiilor de formă, CJUE a statuat în mod constant, în materia exercitării dreptului de deducere a TVA, că: „(a) statele membre pot impune alte obligații pe care le consideră necesare pentru colectarea taxei și pentru prevenirea evaziunii fiscale, însă asemenea măsuri nu pot să depășească ceea
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
mai multe hotărâri că fiecare stat membru trebuie să respecte principiile generale. În acest sens sunt relevante în speța de față următoarele paragrafe din Hotărârea din 17 decembrie 2020 în Cauza C-656/19 Bakati Plus: 70. În această privință, Curtea a statuat deja că, în exercitarea competențelor care le sunt conferite de articolele 131 și 273 menționate, statele membre trebuie să respecte principiile generale de drept care fac parte din ordinea juridică a Uniunii, printre care figurează în special principiul proporționalității (a
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
Hotărârea din 17 octombrie 2019, Unitel, C-653/18, EU:C:2019:876, par. 33 și jurisprudența citată). ... ... 86. Aceste reguli de interpretare se aplică și în cazul regimurilor speciale care cuprind reguli derogatorii de la sistemul clasic al TVA, astfel că, în considerarea celor statuate de CJUE în cauzele anterior menționate, în ceea ce privește modul de aplicare a principiului neutralității TVA, se poate conchide că, atât timp cât sunt întrunite condițiile de fond, neîndeplinirea unei cerințe de formă [cum ar fi faptul că înregistrarea
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea, de către autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
elemente menționate. ... 20. Or, Curtea constată că, în prezenta cauză, indicarea unor temeiuri constituționale sau a unor dispoziții din Convenție și din Declarația Universală a Drepturilor Omului nu este suficientă pentru determinarea criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
caracter personal trebuie să fie cuprins în lege. Mai mult, susține că participarea judecătorilor la procesul electoral, în principal prin desemnarea lor în Biroul Electoral Central, reprezintă o garanție privind desfășurarea corectă a întregului proces electoral, sens în care a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004. Totodată, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 103 din 28 februarie 2013, Biroul Electoral Central asigură, prin componența sa, un nivel suficient de competență profesională sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor legale
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
imparțialității și transparenței decizionale. ... 20. În legătură cu criticile formulate privind încălcarea art. 73 alin. (3) din Constituție, Guvernul invocă deciziile Curții Constituționale nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 și nr. 1.248 din 18 noiembrie 2008, în care Curtea a statuat că, „potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, astfel că asupra Legii nr. 35/2008, lege organică ce reprezintă sediul materiei în domeniul exercitării drepturilor electorale, se poate reglementa și pe
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
al României, Partea I, nr. 651 din 26 iulie 2018, stabilește măsurile necesare punerii în aplicare la nivel național a RGPD. ... 28. Cu privire la RGPD, prin Decizia nr. 392 din 5 iunie 2019, paragrafele 50 și 51, Curtea a statuat că „acesta a fost adoptat în scopul asigurării unui cadru legal unitar la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene prin care să fie reglementat un mecanism eficient de protejare a datelor cu caracter personal, dând expresie dreptului recunoscut fiecărei
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
de exemplu, prevederile art. 25 și 32 din Regulament, care impun implementarea, la nivelul operatorilor, de măsuri tehnice și organizatorice adecvate, destinate protecției datelor și asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscurilor potențiale“. Acesta este motivul pentru care Curtea a statuat că „lipsa unor garanții prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2018 (actul normativ supus controlului de constituționalitate, n.n.) nu afectează securitatea datelor cu caracter personal ale copiilor beneficiari ai conturilor în discuție“. ... 30. Aplicând în cauza
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
garanții prevăzute distinct în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2018 (actul normativ supus controlului de constituționalitate, n.n.) nu afectează securitatea datelor cu caracter personal ale copiilor beneficiari ai conturilor în discuție“. ... 30. Aplicând în cauza de față cele statuate cu caracter de principiu în decizia menționată, Curtea constată că reglementarea posibilității reprezentanților formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare de a primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]