1,401 matches
-
spațiului după sexe: pe de o parte spațiul masculin, cuprinzând arme de vânătoare (cuțite, bifaciale, pumnale din os), dar și figurine reprezentând păsări, în timp ce mobilierul feminin cuprinde ace și sule, adică unelte servind la confecționarea veșmintelor, precum și piese decorate și statuete feminine. (M. M. Gerassimov, 1961) La Nebra (Germania), una din cele trei statuete era dispusă într-un fel de casetă, format din șase dale verticale, acoperite de o mare dală orizontală (J. Hahn, 1995). În schimb, pentru plachetele decorate cu
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cuțite, bifaciale, pumnale din os), dar și figurine reprezentând păsări, în timp ce mobilierul feminin cuprinde ace și sule, adică unelte servind la confecționarea veșmintelor, precum și piese decorate și statuete feminine. (M. M. Gerassimov, 1961) La Nebra (Germania), una din cele trei statuete era dispusă într-un fel de casetă, format din șase dale verticale, acoperite de o mare dală orizontală (J. Hahn, 1995). În schimb, pentru plachetele decorate cu motive feminine de la Gönnersdorf, acestea au fost găsite în asociere cu alte materiale
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
revizie critică a literaturii privind semnificația reprezentărilor feminine paleolitice, punând în evidență cantitatea impresionantă de mituri ce a alimentat această literatură, precum și globalizarea teoriilor, neținându-se cont de imensa variabilitate (dimensiune, formă, materie primă, tip de decor etc.) a acestor statuete. Un număr important de preistoricieni au decis să abandoneze cercetarea în acest domeniu, pentru a evita „travailler pour rien” (P. G. Bahn, I. Vertut, 1997). Și M. Lorblanchet (1988, p. 282) pare adeptul aceleiași idei.
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
arheologice. Specialiștii s-au preocupat de ipostazele feminității în artă, au propus teme sau canoane ale artiștilor din paleolitic și neolitic, identificând elemente specifice ale divinității feminine la comunitățile umane preistorice, asupra cărora vom insista pe parcursul studiului nostru. Descoperirea unei statuete antropomorfe feminine în Colecția Grupului Școlar Agricol „M. Kogălniceanu” din Miroslava, jud. Iași, dar provenind dintr-o stațiune de tip Cucuteni B de la Rădeni, com. Trifești, jud. Iași, readuce în discuție întreaga problematică a reprezentărilor antropomorfe feminine în arta eneolitică
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
feminine în Colecția Grupului Școlar Agricol „M. Kogălniceanu” din Miroslava, jud. Iași, dar provenind dintr-o stațiune de tip Cucuteni B de la Rădeni, com. Trifești, jud. Iași, readuce în discuție întreaga problematică a reprezentărilor antropomorfe feminine în arta eneolitică cucuteniană. Statueta, fragmentară din vechime, fiindu-i rupte brațele și capul (fig. 1/1-2) are înălțimea de18,2 cm., lățimea la nivelul feselor, de 4,7 cm. și a brațelor, de 6,0 cm., profilul, la nivelul feselor, de 3,3 cm
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
3 cm., și al tălpii picioarelor, de 3,2 cm; linia de demarcație a picioarelor are înălțimea de 7,9 cm. în față, și de 6,7 cm. în spate (sub fese). Tălpile sunt destul de plate, ceea ce ar presupune că statueta era modelată pentru a fi prezentă în poziție verticală, fără sprijin (fără a fi susținută într-un suport) la manifestările cultice. Întreaga statuetă are culoarea galbenă a lutului, cu decor pe ambele fețe și pe profil. Astfel, partea inferioară a
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
și de 6,7 cm. în spate (sub fese). Tălpile sunt destul de plate, ceea ce ar presupune că statueta era modelată pentru a fi prezentă în poziție verticală, fără sprijin (fără a fi susținută într-un suport) la manifestările cultice. Întreaga statuetă are culoarea galbenă a lutului, cu decor pe ambele fețe și pe profil. Astfel, partea inferioară a picioarelor este „încălțată” cu culoare șocolatie, pe întreaga circumferință; aceeași culoare este folosită pentru a trasa, pentru a evidenția și mai bine, linia
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
picioare, nu numai arhitectural, ci și pictural. În general, compozițiile decorative nu sunt foarte clare din cauza condițiilor de zacere în sol (a compușilor chimici, care au distrus parțial pictura), poate și a unor tratamente neadecvate, la care a fost supusă statueta de către descoperitor. Continuând prezentarea decorului piesei, precizăm faptul că, pe fața acesteia este redat naturalist triunghiul pubian, iar pe piept, între sâni (zona sacralizată a asigurării hranei după naștere), se pot imagina două romburi, unite nu numai în punctul de
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
par să reprezinte un alt șir de sâni, puțin mai mari decât cei modelați pe piept, în zona anatomică specifică. Dar, această aserțiune ar putea fi luată în considerație numai în situația în care am admite ruperea rituală a brațelor statuetei în cadrul unor ceremonii cultice, așa cum s-a sugerat că s ar fi putut întâmpla cu statuetele masculine ( și feminine), descoperite cu picioarele rupte, dar poate și multiplicarea acestora, tot în timpul ritualurilor, ca o repetare continuă, periodică, a Creației (V. Chirica
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
în zona anatomică specifică. Dar, această aserțiune ar putea fi luată în considerație numai în situația în care am admite ruperea rituală a brațelor statuetei în cadrul unor ceremonii cultice, așa cum s-a sugerat că s ar fi putut întâmpla cu statuetele masculine ( și feminine), descoperite cu picioarele rupte, dar poate și multiplicarea acestora, tot în timpul ritualurilor, ca o repetare continuă, periodică, a Creației (V. Chirica, 1999, p. 261). Mai adăugăm faptul că în diferite stațiuni cucuteniene (de factură Cucuteni B) au
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
cu picioarele rupte, dar poate și multiplicarea acestora, tot în timpul ritualurilor, ca o repetare continuă, periodică, a Creației (V. Chirica, 1999, p. 261). Mai adăugăm faptul că în diferite stațiuni cucuteniene (de factură Cucuteni B) au fost descoperite numeroase alte statuete pictate cu motive care reprezintă „saboți” mai înalți sau mai scurți (V. Chirica, M. Tanasachi, 1985, p. 526, fig. 30/1; D. Monah, 1997, fig. 168/1, 2, 4; 171/10) Așa cum am precizat mai sus, această statuetă reprezintă cea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
numeroase alte statuete pictate cu motive care reprezintă „saboți” mai înalți sau mai scurți (V. Chirica, M. Tanasachi, 1985, p. 526, fig. 30/1; D. Monah, 1997, fig. 168/1, 2, 4; 171/10) Așa cum am precizat mai sus, această statuetă reprezintă cea mai evidentă modelare a divinității feminine în postura de orantă, în cadrul ceramicii și plasticii antropomorfe feminine neo eneolitice. Dacă avem în vedere redarea, în manieră picturală, foarte stilizată, a acestui tip de reprezentare feminină pe ceramica eneolitică, vom
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
vechi nivel de locuire aparține fazei Precucuteni II, fiind datat la aproximativ 5820 B.P. (4780-4619 Cal B.C.). În perimetrul construcției nr. 36 (locuință sanctuar), lângă cea de a doua vatră, s-a descoperit ansamblul numit Soborul Zeițelor, cu cele 21 statuete feminine, 13 tronuri și alte două mici piese neidentificabile, toate din lut ars (Dan Monah, Gh. Dumitroaia, F. Monah, 2003, p. 34, 44-46, 107 111, 143-144). Autorul descoperirilor precizează că, din totalul statuetelor, 15 erau de dimensiuni mari, dintre care
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
ansamblul numit Soborul Zeițelor, cu cele 21 statuete feminine, 13 tronuri și alte două mici piese neidentificabile, toate din lut ars (Dan Monah, Gh. Dumitroaia, F. Monah, 2003, p. 34, 44-46, 107 111, 143-144). Autorul descoperirilor precizează că, din totalul statuetelor, 15 erau de dimensiuni mari, dintre care, 13 păstrau încă un „luxuriant decor pictat cu roșu”, alte 6 statuete fiind de dimensiuni mai mici. Cele 13 tronuri au fost confecționate special, pentru personajele care urmau să stea pe ele in
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
lut ars (Dan Monah, Gh. Dumitroaia, F. Monah, 2003, p. 34, 44-46, 107 111, 143-144). Autorul descoperirilor precizează că, din totalul statuetelor, 15 erau de dimensiuni mari, dintre care, 13 păstrau încă un „luxuriant decor pictat cu roșu”, alte 6 statuete fiind de dimensiuni mai mici. Cele 13 tronuri au fost confecționate special, pentru personajele care urmau să stea pe ele in cadrul ceremoniilor religioase. Dintre acestea, se remarcă, în prezentarea autorului descoperirii, faptul că „zeității principale îi era rezervat tronul
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de zeități. În sfârșit, al treilea tron are spătarul drept, cu o decupare semicirculară și pare să fie destinat celei de a treia zeități ca importanță. Celelalte tronuri sunt mai simple și de dimensiuni diferite, în funcție de importanța personajului și dimensiunea statuetei ce-l reprezintă” (Ibidem, p. 45). Este semnificativă identitatea intre numărul de tronuri și de statuete pictate (13). Se remarcă și faptul că statuetele pictate au fost modelate în postura șezândă, pentru a fi depuse pe tronuri, în cadrul ceremoniilor cultuale
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
să fie destinat celei de a treia zeități ca importanță. Celelalte tronuri sunt mai simple și de dimensiuni diferite, în funcție de importanța personajului și dimensiunea statuetei ce-l reprezintă” (Ibidem, p. 45). Este semnificativă identitatea intre numărul de tronuri și de statuete pictate (13). Se remarcă și faptul că statuetele pictate au fost modelate în postura șezândă, pentru a fi depuse pe tronuri, în cadrul ceremoniilor cultuale. Referitor la interpretarea părții superioare a tronurilor, mai ales primele trei, cu spătarele supraînălșate, noi considerăm
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
ca importanță. Celelalte tronuri sunt mai simple și de dimensiuni diferite, în funcție de importanța personajului și dimensiunea statuetei ce-l reprezintă” (Ibidem, p. 45). Este semnificativă identitatea intre numărul de tronuri și de statuete pictate (13). Se remarcă și faptul că statuetele pictate au fost modelate în postura șezândă, pentru a fi depuse pe tronuri, în cadrul ceremoniilor cultuale. Referitor la interpretarea părții superioare a tronurilor, mai ales primele trei, cu spătarele supraînălșate, noi considerăm că marginile acestora ar putea fi considerate mâinile
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
reprezentarea picturală din Grota Chauvet, Franța (datată la aproximativ 32.000-31.000 ani) (fig.10/3). La Isaiia, jud. Iași, o descoperire aparținând tot culturii Precucuteni (începutul fazei Precucuteni III) este identică cu cea de la Poduri, cu diferența că decorul statuetelor este incizat, sau cu împunsături, nu pictat. Au fost descoperite tot 21 de statuete și tot 13 tronuri, iar dintre acestea, se remarcă unul singur (nr. 7), cu marginile spătarului supraînălșate (fig.3/1). Acesta face parte din grupa scăunelelor
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
10/3). La Isaiia, jud. Iași, o descoperire aparținând tot culturii Precucuteni (începutul fazei Precucuteni III) este identică cu cea de la Poduri, cu diferența că decorul statuetelor este incizat, sau cu împunsături, nu pictat. Au fost descoperite tot 21 de statuete și tot 13 tronuri, iar dintre acestea, se remarcă unul singur (nr. 7), cu marginile spătarului supraînălșate (fig.3/1). Acesta face parte din grupa scăunelelor de mărime mijlocie, nedecorat, din pastă roșie, cu nisip și pietricele. În descrierea autorului
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
religioase cucuteniene (Ceslav Ambrojevici, 1933, p. 42 43 et fig. 8) (fig. 3/4). Piesa aparține unei locuiri Cucuteni B2, datată la 3700-3500 CAL B.C. Se apreciază că piesa are o dublă interpretare: reprezentarea divinității, modelată sub forma a două statuete feminine, aproape identice, reprezentând Marea Divinitate, Marea Mamă (Magna Mater) având semnificația de Terre Mere, unite printr-o legătură cu „simbolul coarnelor de consacrație”, dar modelată sub formă de altar, recipient prevăzut cu picioare antropomorfe (I. Mareș, 1996, p. 65
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
interpretate (cea dintre sâni și cele pectorale). Tot unor locuiri neolitice (de factură Stoicani-Aldeni) le aparțin descoperirile de la Dodești și Igești (Gh. Coman, 1980, p. 307, fig. 97/1-5; p. 312, fig. 102/4), cu precizarea că este vorba de statuete antropomorfe feminine (fig. 5/1-6). Statuetele de la Dodești au sânii bine modelați, uneori chiar cu decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pectorale). Tot unor locuiri neolitice (de factură Stoicani-Aldeni) le aparțin descoperirile de la Dodești și Igești (Gh. Coman, 1980, p. 307, fig. 97/1-5; p. 312, fig. 102/4), cu precizarea că este vorba de statuete antropomorfe feminine (fig. 5/1-6). Statuetele de la Dodești au sânii bine modelați, uneori chiar cu decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate oblic în sus, sau chiar
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate oblic în sus, sau chiar îndoite, cu antebrațele în sus, în poziția clasică a orantei (fig. 5/6). Din statueta de la Igești s-a păstrat doar partea superioară a corpului, cu capul și brațul stâng rupte din vechime, dar brațul drept este modelat cu antebrațul vertical în sus, cu degetele (numai trei) fiind reprezentate prin perforații alungite. Întregul corp este
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
decorat cu șiruri de împunsături, iar sânii sunt modelați în cadrul unei frize realizată din linii adâncite, orizontale și verticale (arcuite) (fig. 5/1). Deosebit de interesante sunt descoperirile de la Scânteia-Iași, unde C. M. Mantu (1993, p. 53, fig. 8/4-5) a semnalat statuete feminine cu brațele sub formă de amorse, dar orientate în sus, pe care le consideră „mediatoare între oameni și divinități”. Încă mai interesantă ni se pare a fi singura statuetă masculină cu picioarele depărtate, curbate, și cu brațele-amorse modelate în
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]