2,893 matches
-
în cadrul cărora cei ce aruncaseră mai bine s-au bucurat ani în șir de foloasele aruncărilor. Totul a durat și chiar s-a stabilizat o periodă bună de timp , până când au apărut ,,popoarele migratoare,, pe caii lor nărăvași. Plecate din stepele asiatice, unde nu se inventase încă teritoriul stabil, aceste popoare nomade se mutau de colo colo în căutarea hranei pentru ei și animalele lor,. Migrau nu neapărat să cucerească, ci mai degrabă să fure să jefuiască să scape de spectrul
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
de la vest către est) și celei latitudinale (pe o diferența de cca. 3 grade). Clima este continentală, cu excepția regiunii de munte unde predomină climatul specific de munte, și al zonei de câmpie unde este influențată de climatul de stepă. Clima bazinului este individualizată pe marile unități de relief, de la cea umedă și rece în zona montană, la cea de tranziție în Subcarpați și la cea continentală în Podișul Central Moldovenesc și Lunca Șiretului. Precipitațiile medii multianuale descresc din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
tot mai reduse către exterior) exercită influențe regularizatoare diferențiate asupra scurgerii. La extremitatea estică și sud-estică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret și în Câmpia Șiretului inferior (parte a Câmpiei Române) vegetația capătă treptat caractere de silvostepă și de stepă. Precipitațiile, deși mai reduse, se grupează în nuclee torențiale și produc pe râurile mici din zonă viituri frecvente și de amploare mare. Aici pădurile ocupă numai petice izolate, fără semnificație în regularizarea scurgerii, iar terenurile arabile sunt predominante. Fauna joacă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
chimică Numărul corpurilor de apă Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 241 0 156 76 9 0 236 5 Vegetația se caracterizează prin predominarea formațiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafețe mici, chiar de stepă și forestiere), a celor azonale de luncă și prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Vegetația forestieră este alcătuită din grupe de formațiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafețe forestiere), gorunete cu horști, goruneto-cerete, gârnițeto-cerete, goruneto-făgete, precum
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
extinderii suprafețelor arabile. Vegetația azonala de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice (sălcii, plopi, anini). Pe unele suprafețe lacustre cresc nufărul alb și galben. În ceea ce privește fauna, se întâlnesc grupări faunistice specifice stepei și silvostepei, pădurilor subxerofile de cer și gârniță, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum și fauna acvatică. În stepă și silvostepă se remarcă prezența rozătoarelor, dintre păsări dropia și prepelița, în pădurile subxerofile: chișcanul de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
lacustre cresc nufărul alb și galben. În ceea ce privește fauna, se întâlnesc grupări faunistice specifice stepei și silvostepei, pădurilor subxerofile de cer și gârniță, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum și fauna acvatică. În stepă și silvostepă se remarcă prezența rozătoarelor, dintre păsări dropia și prepelița, în pădurile subxerofile: chișcanul de câmp, fazanul, șopârla cenușie, în cele mezofile: lupul, vulpea, mistrețul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
mai mică cantitate spre sfârșitul iernii; nebulozitatea este mică spre sfârșitul verii. Zona vestică a ariei naturale protejate (aproximativ până spre localitatea Sfântu-Gheorghe (II)) se încadrează în această provincie climatică Koppen-Geiger (Beck et al., 2018). Provincia BSk reprezintă climatul de stepă rece, cu temperatura medie anuală mai mică de 18 °C, caracterizat printr-un climat uscat, cu precipitații insuficiente fața de efectul evaporării (precipitații de stepă, de 250-400 mm anual). Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase. Zona estică a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
încadrează în această provincie climatică Koppen-Geiger (Beck et al., 2018). Provincia BSk reprezintă climatul de stepă rece, cu temperatura medie anuală mai mică de 18 °C, caracterizat printr-un climat uscat, cu precipitații insuficiente fața de efectul evaporării (precipitații de stepă, de 250-400 mm anual). Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase. Zona estică a ariei naturale protejate (de la localitatea Sfântu-Gheorghe (IL) până la vărsarea în Dunăre a râului Ialomița) se încadrează în această provincie climatică. Pentru caracterizarea climatică
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Mihai et al., 1964) Mititelu et al., 1993; As. cu Caragana frutex Dihoru et al., 1970; Gymnospermio altaicae-Celtetumglabratae Petrescu, 2000-2001; Prunetum tenellae s.l. 8 Tipuri de pădure (TP) - 9 Descrierea generală a tipului de habitat Tufărișuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuști din regiunile ponticășisarmaticăși ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona pădurilor stepice destejari și arțar tătăresc (41.7A22) și pădurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
teraselor înalte ale Ialomiței din zona de silvostepă, acolo unde terenul a fost mai puțin afectat de eroziunea cauzată de panta mare și substratul friabil. Tufărișurile sarmatice vin aici în contact cu rămășițe de pajiști stepice. N.B. În zona de stepă a sitului lipsesc astfel de terase, iar în zona forestieră climatul permite instalarea altor tipuri de tufărișuri, mai mezofile. În mare parte tufărișurile din cadrul sitului sunt de origine secundară, generate antropic pentru fixarea terenurilor erodate (dovadă speciile alohtone stațional
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Popescu et al., 1979) 0prea, 1997; Fraxinetum pallisae (Simon, 1960) Krausch, 1965 (syn. Ulmeto minoris- Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda, 1970). 8 Tipuri de pădure (TP) 6312 Șleao-plopiș de luncă din regiunea deluroasă, 6331 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6332 Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6333 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. mijl., 6334 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
1965 (syn. Ulmeto minoris- Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda, 1970). 8 Tipuri de pădure (TP) 6312 Șleao-plopiș de luncă din regiunea deluroasă, 6331 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6332 Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6333 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. mijl., 6334 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. inf., 6344 Rariște de stejar și frasin din hasmace mici
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Tipuri de pădure (TP) 6312 Șleao-plopiș de luncă din regiunea deluroasă, 6331 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6332 Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6333 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. mijl., 6334 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. inf., 6344 Rariște de stejar și frasin din hasmace mici, 6341 Șleau de hasmac, 6342 Șleao- plopiș de hasmac de productivitate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6332 Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării, 6333 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. mijl., 6334 Șleau de luncă din silvostepă și stepă din sudul țării de prod. inf., 6344 Rariște de stejar și frasin din hasmace mici, 6341 Șleau de hasmac, 6342 Șleao- plopiș de hasmac de productivitate mijlocie, 6343 Șleao-plopiș de hasmac de productivitate inferioară, 6345 Rariște de stejar, frasin și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
management] Natural; seminatural; degradat; renaturat/reconstituit 4 Suprafața tipului de habitat Cca. 3.660 ha 5 Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie - Noiembrie 2019 6 Distribuția tipului de habitat [descriere] Stațiuni de luncă din zona forestieră până în zona de stepă. Soluri aluviale, umede, aflate sub influența apelor din revărsări sau din pânza freatică. Ocupă suprafețe întinse, în luncile râurilor Prahova, Teleajen, Ialomița și Dunăre. 7 Distribuția tipului de habitat [hartă] Anexa 3.2. 8 Alte informații privind sursele de informații Amenajamentele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Cogălniceanu et al., 2000). Pe membre există pete si pată palmară, iar vârful degetelor este închis la culoare, niciodată galben-viu ca la B. variegata (Stugren, 1980). Este un animal acvatic, acoperă altitudinal zonele de câmpie si colinare, trăind în stepă, silvostepă, într-o mare varietate de habitate acvatice cu apă limpede, stagnantă si adâncime mai redusă: lacuri, bălți permanente sau semipermanente, sanțuri, canale, zone mlăstinoase cu vegetație palustră bogată. În general, alege ape mai curate decât B. variegata, dar poate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Lunile de primăvară și vară în care au loc reproducerea și metamorfoza, precum și perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc. 6 Cerințe de habitat Este un animal acvatic, acoperă altitudinal zonele de câmpie și colinare, trăind în stepă, silvostepă, într-o mare varietate de habitate acvatice cu apă limpede, stagnantă și adâncime mai redusă: lacuri, bălți permanente sau semipermanente, șanțuri, canale, zone mlăștinoase cu vegetație palustră bogată. În general alege ape mai curate decât B. variegata, dar poate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
poate să aibă două si chiar trei ponte pe an. 6 Cerințe de habitat Specia cuibăreste în palearcticul de vest atât la latitudini superioare, cât si medii, fiind răspândită în climate continentale si oceanice, în regiuni temperate, boreale si de stepă, oriunde găseste apă limpede neînghețată, de preferință stătătoare sau lent curgătoare, cu pesti mici si suficiente locuri de pândă. În perioada de reproducere preferă apa dulce față de cea sărată sau salmastră. Habitatele preferate pentru cuibărit sunt reprezentate de pâraie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
3-5 ouă, incubația durează 28-30 de zile, iar puii părăsesc cuibul după 40-46 de zile. 6 Cerințe de habitat Cuibărește în zone aride și semideșertice, dar și în zone montane. Preferă terenuri joase, deschise, cu pante ușoare, stâncării, vâlcele deschise, stepe sau terenuri agricole, dar se adaptează și zonelor împădurite cu arbori rari, care alternează cu terenuri deschise, sau zonelor costiere. 7 Fotografii - Tabelul 25B. Date specifice speciei Buteo rufinus la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
ambii părinți. Puii devin zburători la 27-30 de zile și devin complet independenți de aceștia după încă o săptămână. 6 Cerințe de habitat Specie tipică de câmpie, care preferă zonele deschise ce alternează cu pâlcuri de arbori din habitatele de stepă și silvostepă, dar nu-i displac nici pâlcurile de arbori situate între terenurile arabile. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 32B. Date specifice speciei Falco vespertinus la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Falco vespertinus 2 Informații
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
În jurul ochilor se conturează un inel galben deschis. 5 Perioade critice Perioadele cu ploi abundente, care pot inunda galeriile. 6 Cerințe de habitat Specia are cerințe specifice de habitat, fiind prezentă în habitate caracterizate de vegetație ierboasă scundă de stepă și în habitate semi-naturale sau artificiale similare (terenuri înierbate, izlazuri, pajiști, terenuri cultivate, îndeosebi cu plante furajere perene (lucernă, trifoi), dar și în alte tipuri de culturi, grădini, livezi, chiar până la liziera pădurii, râpe, diguri, marginea drumurilor de țară
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei Nu este cazul. D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6. Informații suplimentare Specie tipică de câmpie, care preferă zonele deschise ce alternează cu pâlcuri de copaci din habitatele de stepă și silvostepă, dar nu-i displac nici pâlcurile de copaci situate între terenurile arabile. Nu există date vechi referitoare la specie, astfel nu se poate evalua populația de referință a speciei în sit. Matricea 7) Evaluarea stării globale de conservare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Csuros et Kovacs 1962; Koelerietum macranthae (Răvăruț et al. 1976) Popescu et Sanda 1988; 8. Tipuri de pădure (TP) - 9. Descrierea generală a tipului de habitat Pajiști stepice xerofile și mezoxerofile din Depresiunea Transilvaniei și Dealurile de Vest. Pajiști de stepă, dominate de graminee cespitoase, camefite și alte plante perene, ale alianței Festucion valesiacae și altor cenotaxoni afini. Aceste comunități xeroterme sunt dezvoltate pe pante sudice, cu soluri având profil A-C, pe substrat stâncos și straturi sedimentare argilo-nisipoase îmbogățite cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
cu Fluturi. 3.3.1. Plante superioare Crambe tataria A. Date generale ale speciei - Crambe tataria Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 164161 Cod Natura 2000: 4091 2. Denumirea științifică Crambe tataria Sebeok 3. Denumirea populară Târtan, Varză de stepă 4. Descrierea speciei Plantă de talie mare (0,75 - 1,2 m înălțime), din familia Brassicaceae, cu frunze penat - lobate lungi de 20 - 75 cm, inflorescență extrem de ramificată sferică (wind roller) cu 200 - 2500 flori tetramere. Inflorescența este detașată de plantă
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
1,2 m înălțime), din familia Brassicaceae, cu frunze penat - lobate lungi de 20 - 75 cm, inflorescență extrem de ramificată sferică (wind roller) cu 200 - 2500 flori tetramere. Inflorescența este detașată de plantă la uscare și rostogolită de vânturi toamna prin stepă, favorizând dispersarea semințelor din fructele de tip siliculă. Cu tot acest mijloc foarte eficient de dispersie, specia nu poate stabili grupuri populaționale în areale aflate sub presiune antropică (agricultură, suprapășunat). Habitatul natural al plantei, care este mezoxerofilă - mezofilă sunt pajiștile
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]