2,409 matches
-
romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o serie de prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu o pondere ridicată de elevi romi calitatea educației e mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemul. Altfel spus, școlile cu o majoritate de elevi romi sunt, din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Acest eșec educațional previzibil în condițiile menținerii școlilor segregate reduce oportunitățile sociale, financiare și relaționale ale viitoarelor generații de romi. Crearea unui segment de romi slab educat, deși școlarizat, este de natură să adâncească și să transmită intergenerațional prejudecățile și stereotipurile la adresa populației de romi. Păstrarea sistemului dual în educație (școli roma și școli neroma) prejudiciază imaginea de sine a elevilor romi și, mai târziu, a adulților. În condițiile unei slabe imagini de sine, participarea romilor la viața socială, culturală, politică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de psihoze. Le vom prezenta succint în cele ce urmează. I.P. Pavlov a reușit ca să obțină modele de nevroze experimentale la animale printr-un mecanism de condiționare patologică, explicat de el prin „ciocnirea (conflictul) dintre excitație și inhibiție”. Ruperea echilibrului „stereotipului dinamic” al activității nervoase superioare, duce la apariția unor stări pe care autorul menționat le-a denumit „nevroze experimentale”. Ele pot fi produse la animalele de experiență prin „schimbarea” regimului condiționării anterioare. Este un proces experimental care, de fapt, tulbură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desgust). În ceea ce privește personalitatea de tip isteric la bărbați, aceasta rămâne încă o problemă discutabilă, fără a fi însă exclusă. În orice caz, atunci când ea este pusă în evidență, Th. Lempérière deosebește două forme: Bărbatul histrion: bun actor, se confundă cu stereotipul sexului său. Histrionismul se asociază cu o stare de dezechilibru psihic, instabilitate, un tip de existență parazitară, afaceri frauduloase, fenomene astenice, dureri diverse ca localizare și intensitate, simptome de tip deficitar, etilism. Bărbatul pasiv-dependent este tipul imatur care-și controlează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se scurg în mod dirijat, intențional, furnizarea de informații considerate oficial ca fiind interzise dar care de fapt servesc direct procesului de manipulare al maselor. În ceea ce privește tehnicile de manipulare, acestea, după J.A.C. Brown, sunt reprezentate prin următoarele: Folosirea stereotipurilor cu semnificație negativă (negri, evrei, comuniști, capitaliști, sindicate etc); Substituirea unor nume prin simboluri (roșu = comunism etc.); Selecția, constând în prezentarea selectivă a faptelor, într-o formă cenzurată, care, prin aceasta, să servească direct interesele acțiunii de manipulare; Repetiția cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot preocupa și școala românească: „Cine își poate permite astăzi șca specialist al curriculumuluiț să se considere doar umanist, numai autoformist (self-actualizer), exclusiv reconstrucționist social sau strict academist?”. Răspunsul său era: „Nimeni!”49. S-a mulțumit cu o critică a stereotipurilor gândirii și practicii curriculare americane. Scepticismul lui Jackson a fost, la rândul său, amendat. Pinar și colaboratorii săi (2001) îl interoga: „Dacă nu ne putem orienta în nici una dintre aceste direcții fără a deveni unilaterali și a greși, atunci încotro
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1935; de Mowrer, 1960; este vorba despre „reflexele condiționate” descrise anterior de Pavlov); 2) învățarea stimul-răspuns (S-R learning; evidențiată de Mowrer, 1960; dar și de Skinner, 1938, care o numește „condiționare operantă”); 3) înlănțuirea (chaining; este „lanțul motor” sau „stereotipul dinamic” descris de reflexologii ruși; dar acest mecanism fusese identificat și de părintele psihologiei behavioriste, Watson, 1919); 4) asociațiile verbale (verbal associations; mecanismul a fost studiat mai întâi de Ebbinghaus, 1913; a fost aprofundat de: Robinson, 1932; McGeoch, 1942; Melton
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ineficiențe? McCarthy a observat, cu finețe, că vinovat este însuși modelul de cultural understanding folosit. Și nu numai el - toate modelele de înțelegere culturală au tendința de a suprastatua și a supraestima diferențele etnice, contribuind în mod fatal la perpetuarea stereotipurilor rasiale și etnice. Rezultă, în acest fel, efecte inverse celor scontate. Tot astfel stau lucrurile și cu cultural competency. Modelele competenței culturale sunt derivate întotdeauna din modele ale înțelegerii culturale. Competența culturală se manifestă în limbaj și în practicile culturale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Include tendințele media ca pe decizii ale acestora! Diferitele mass-media transmit audienței „mesaje”, independent de conținutul instrucțional. Show-urile TV sunt, cel mai adesea, total diferite de ceea ce învață copilul. Caută orice element de „curriculum ascuns” în diferitele media. Evită stereotipurile negative și „înclinațiile” culturale. Nu neglija legătura subtilă dintre promisiunea retorică a mass-media și intențiile globale ale instruirii și educației; b) Include, în curriculum și în proiectul de lecție, literatura de popularizare a cunoașterii printr-o planificare chibzuită! Designerii trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Paris. Deschamps, J.-C., Morales, F., Paez, D., Worchel, S. (1999), L’identité sociale, PUG, Grenoble. Gaulejac, V. (2002), „Identité”, în J. Barus-Michel, E. Enriquez, A. Lévy (ed.), Vocabulaire de psychosociologie, Érès, Ramonville Saint-Agne. Gavreliuc, A. (2000), „Memorie și identitate”, Stereotipuri, reprezentări și identitate socială, Editura Universității, Pitești. Levada, Y. (1993), L’homme soviétique ordinaire. Enquête, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Paris. Lipiansky, E.M. (1998), „L’identité personnelle”, în J.-C. Ruano-Borbalan (ed.), L’identité. L’individu, le groupe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în organizarea și memorarea de lungă durată. Schemele au un impact mai mare în etapa de codificare decât în cea de amintire a informației, evidențiindu-se astfel unele bias-uri în procesul de rememorare. Sunt mai bine păstrate acele amintiri conforme stereotipurilor. Aceste concluzii și altele provenite din cercetările asupra memoriei individuale pot deschide calea spre interogațiile privind construcția memoriei sociale. Studiul ei a fost inițiat de M. Halbwachs (1925), cu precizarea că reprezintă cunoașterea actuală a trecutului, dar nu printr-o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apropiate, generate de trebuințele și de interesele momentane, scopul fixat este imediat abandonat dacă se întâmpină dificultăți, preferându‑se o altă activitate mai ușoară; apar frecvent și manifestări de negativism; copilul respectiv este perseverent în activitățile motrice datorită apariției unor stereotipuri chinetice însoțite de rigiditate în planul gândirii care îl împiedică să se orienteze și să ia decizii cu privire la anumite momente ale activității sale; - majoritatea acestor copii prezintă tulburări ale psihomotricității, în special cei care suferă de leziuni la nivel cerebral
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trăiască într‑un nou mediu social, ajustându‑și comportamentul după cerințele noului mediu. Integrarea este o acțiune exercitată asupra unei persoane, implicând o continuă transformare și restructurare a potențialului și însușirilor individuale pentru a permite familiarizarea cu mediul, modificarea unor stereotipuri vechi și punerea lor în acord cu o nouă situație, cunoașterea și acomodarea cu specificul locului de muncă etc. Altfel spus, procesul integrării constituie o acțiune complexă care generează o fuziune între elementele sistemului personalității și elementele sistemului social, determinând
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dorească și să aibă competența necesară în lucrul cu clasele și cu elevii incluși într‑un program de integrare. Această etapă are un caracter mai special deoarece este primul pas în încercarea de a modifica/ameliora o serie de reprezentări/stereotipuri cognitive cu privire la educarea și socializarea copiilor cu diferite tipuri de deficiențe; de multe ori, aceste reprezentări deformate sunt rezultatul unor dezinformări sau informări unilaterale cu privire la viața și evoluția elevilor cu cerințe speciale. • Training‑ul - este pasul următor, în care persoanele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
față de actul educațional în noile condiții impuse de procesul integrării. • Tranziția - este etapa cea mai dificilă, în care transformările manageriale din școală solicită din partea cadrelor didactice, în special, adoptarea noilor modalități de lucru în plan didactic și renunțarea la unele stereotipuri care vin în contradicție cu noul mod de abordare a educației în condițiile integrării. Cel mai dificil moment, pentru unii profesori, va fi atunci când vor fi nevoiți să‑și reorganizeze seturile de status‑rol în concordanță cu noile poziții oferite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
oferite și câteva repere în structurarea programelor/activităților de intervenție, prin însuși conținutul itemilor și structurarea lor pe domenii de dezvoltare sau niveluri de performanță la anumite categorii de vârstă. Nu de puține ori, am întâlnit în rândul practicienilor anumite stereotipuri în utilizare și prejudecăți cu privire la valoarea anumitor instrumente sau teste (în special cele pentru evaluarea nivelului intelectual) care erau cele mai cunoscute și mai des aplicate (acestea constituind categoria instrumentelor „de primă mână”1); erau ignorate sau marginalizate alte tipuri
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din București, Marele Premiu al ASPRO ș.a.), O. urmărește modul în care s-au născut, au evoluat și au supraviețuit (sau au dispărut) stereotipurile referitoare la evrei. Traseul acestei evoluții începe cu felul în care este perceput evreul la nivelul culturii arhaice și tradiționale (legende, basme, balade, colinde, snoave, superstiții, reprezentări iconografice) și se încheie cu imaginea evreului la nivelul culturii „înalte” (literatură cultă
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
de-a lungul timpului din clișee, legende, superstiții, spaime și informații greșit digerate. Măsurarea distanței dintre portretul „evreului imaginar” și cel al „evreului real” (distanță variabilă în timp și spațiu) este una dintre metodele de antropologie culturală folosite de autor. Stereotipurile - negative sau aparent pozitive - din care se compune „evreul generic”, „abstract” și „virtual” sunt urmărite exhaustiv, de la portretul fizic și profesional la cel moral și intelectual, de la portretul magico-mitologic la cel religios, fiecare dintre aceste portrete fiind dezvoltat în câte
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
problemele sociale importante ale întreprinderii noastre este relația dintre nivelurile ierarhice caracterizate de diferențe de nivel profesional și prestigiu social. Este cazul relației dintre ingineri și muncitori. O serie de dificultăți în această relație s-au dovedit a proveni din stereotipurile reciproce distorsionate. Astfel, într-o cercetare realizată la o mare întreprindere bucureșteană au fost puse în evidență diferențe de percepție reciprocă de tipul următor: inginerii îi percep pe muncitori ca fiind motivați mai extrinsec decât se percep muncitorii înșiși; maiștrii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează și susțin o relație între ingineri și muncitori accentuat autoritară, neparticipativă. Chiar și aceste date empirice despre diferențele reciproce de percepție și despre efectele lor în planul comportamentului sunt de natură să creeze o problemă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt patru note a căror utilizare flexibilă construiește o frumoasă melodie relațională. Experiența demonstrează că este important să aplicăm metoda în manieră pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai mult, non-verbalul trebuie să fie adaptat conținutului discursului, astfel încât să întărească impactul tehnicii utilizate. Interogarea socratică Interogarea socratică este tehnica convorbirii cea mai reprezentativă pentru terapia cognitivă. Acest capitol nu poate să-i prezinte
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Întreprins studiul În trei țări, Italia, Olanda și România, și au ajuns la concluzia că nu există diferențe semnificative În această privință. Mai mult, s-a constatat că, În rândul studenților români, olandezi și italieni, subiecții acestei cercetări, există un stereotip asemănător În ceea ce privește atractivitatea feței feminine: „preferința pentru forma ovală a feței” (p. 111). Deschis cu Întrebarea dacă „ceea ce este frumos este și bun” (răspunsul afirmativ tradus În teorie prin „efectul de halo al frumuseții”), capitolul al șaptelea al lucrării se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și ambiguitate 3 96-107 Chelcea, Septimiu, Duduciuc, Alina, Ivan, Loredana, Moldoveanu, Andreea Atractivitatea feței, cercetare comparativă internațională: Italia, Olanda, România 4 48-68 Ciobanu, O. Ruxandra Migrația internațională și schimbarea comunitară ca strategie de viață 2 124-140 Coman, Alina Percepții asupra stereotipurilor de gen În publicitate 1 101-116 Coman, Alina Comunicarea nonverbală În conduita simulată 4 99-108 Coman, Claudiu Sondajul de opinie și manipularea 3 77-89 Comșa, Mircea Rata de participare, supraraportare și predicții electorale 3 50-76 Constantin, Marin Paul H. Stahl
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui P. se încadrează perfect în peisajul anilor ’70-’80 ai secolului trecut, când scriitorul și-a desfășurat în mare parte activitatea literară. Amestecul de conformism și subversiune, problematizarea etică și filosofică, investigarea moravurilor „omului nou” (cu unele concesii față de stereotipurile epocii, dar și cu șarje bine dozate în punctele esențiale), chestionarea conștiinței și, din când în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
bulversa toate predicțiile sondajelor și toate convențiile așteptării. Strategia retragerii este practicată de cei mai mulți intelectuali și de admiratorii lor sau de persoane ce adoptă coduri morale riguroase. Preluarea este acea construcție identitară ce se bazează pe împrumuturi de opțiuni, de stereotipuri sau de soluții ce răspund unui deficit identitar asumat. Variantele preluării sunt multiple și depind în mod fundamental de resursele personale disponibile, de capacitatea de a înlătura disonanța cognitivă prin construirea consonanței elementelor cognitive disparate. Unii preferă preluarea și cantonarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]