949 matches
-
putem indica valorile definitorii pentru identitatea unui, să zicem, american, italian sau român. Acest ideal se pare că este contrazis de diversitatea manifestărilor sociale și culturale din cadrul fiecărei societăți, iar definirea personalității unei națiuni este mai degrabă asociată cu problemele stereotipiilor, etichetărilor și discriminărilor sociale, pentru că nu toți americanii, italienii și românii sunt la fel sau se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Generalizarea trăsăturilor unui grup social la nivelul întregii populații unei națiuni este greșită din punct de
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
putem indica valorile definitorii pentru identitatea unui, să zicem, american, italian sau român. Acest ideal se pare că este contrazis de diversitatea manifestărilor sociale și culturale din cadrul fiecărei societăți, iar definirea personalității unei națiuni este mai degrabă asociată cu problemele stereotipiilor, etichetărilor și discriminărilor sociale, pentru că nu toți americanii, italienii și românii sunt la fel sau se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Teoria orientării valorilor Principalii reprezentanți ai teoriei orientării valorilor au au fost Florence Kluckhohn și Fred
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
conflict, de cooperare, de prietenie sau de indiferență? 4.9.3. Despre olteni se spune că au o fire certăreață. Dvs. împărtășiți această părere. Argumentați, vă rog. Care credeți că sunt cauzele certurilor și conflictelor dintre olteni? Obiective: • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor. Ne interesează să aflăm dacă respondenții cred același lucru și care este explicația lor pentru această manifestare. • În situația în care cineva nu împărtășește convingerea că oltenii sunt certăreți
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
făcut-o ceilalți români despre Craiova este una corectă sau, dimpotrivă, este exagerată • Încercăm să aflăm, dincolo de modul în care au fost reflectate actele de violență în mass-media, ce spun acestea despre felul de a fi al olteanului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 4.9.5. Ce efecte credeți că a produs arestarea primarului Antonie Solomon asupra imaginii oltenilor, în general, asupra orașului Craiova, în special? Obiective: • Vrem să aflăm dacă arestarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în special? Obiective: • Vrem să aflăm dacă arestarea lui A. Solomon a produs efecte asupra modului în care sunt percepuți oltenii la nivel național • Pot fi solicitate și alte opinii despre implicațiile politice și culturale ale arestării primarului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 5. ORIZONTUL TEMPORAL CARACTERISTIC OLTENILOR Profesorul american, Philip Zimbardo, după 30 de ani de cercetări, a susținut că există 6 zone sau modalități ale timpului, în care oamenii trăiesc
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ale părinților, ele par a fi puțin relevante pentru reușita școlară a copiilor, cu excepția autonomiei, în cazul referirii la aspectele de lungă durată și a expresivității pentru situația de moment. Atitudinile parentale depind de nivelul lor cultural, dar și de stereotipiile vizînd rolurile de sex. Apartenența copilului la o familie cu un stil de viață mai modern, deschisă spre exterior și încurajînd un nivel relativ ridicat al autonomiei membrilor ei reprezintă o șansă în plus pentru acesta de a-și dezvolta
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
devenirii, în funcție de evoluția istorică 175. În opinia lui Lăzărescu, procesul prin care se formează o imagine trebuie investigat și înțeles având în vedere atât stereotipurile despre obiectul imaginii, cât și sistemul de referință al subiectului imaginii, întrucât "orice imagine, orice stereotipie națională prilejuiește două investigații psihologice: una pe seama poporului supus la test, cealaltă pe seama poporului din care face parte cel care răspunde la test"176. O altă abordare asupra imagologiei este conturată de studiile întreprinse de Ion Chiciudean și Bogdan-Alexandru Halic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
poate fi schematizată, oricare ar fi modul de justificare, sub forma unei sintagme generale, de tipul celei propuse de Ph. Hamon în 1981. 2) Și tot în Ph. Hamon (1981, p. 473), scriitura realistă va utiliza aceste procedee pînă la stereotipie, precum: a) medii transparente: ferestre, sere, uși deschise, lumină puternică, soare, vizibilitate atmosferică, priveliști largi etc.; b) personaje-tip ca: pictorul, estetul, gură-cască, drumețul, spionul, bîrfitorul, neofitul, intrusul, tehnicianul, informatorul, exploratorul unui loc; c) scene-tip ca: sosirea mai devreme
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
comunicări orale pozitive, eficace și credibile în opinia publică, pe care "telefonul fără fir" al zvonurilor o multiplica la infinit. În raport cu mijloacele de comunicare oficială, demonetizate și discreditate de falsul flagrant pe care îl practicau de două decenii și de stereotipia vacuă care răspundea, pe plan formal, acestei propagande rudimentare, acest mecanism de comunicare predominant orală prin zvon, prin secrete dezvăluite în cascadă, traducea într-un limbaj privat temele politice oficiale și acapara de fapt în beneficiul discursului politic oficial mecanisme
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
aspect decorativ, de carton, lăsându-se descifrată exclusiv în cheie alegorizantă, după metoda care făcea cândva gloria școlii unui Quintilian, de pildă. Nu ne mai surprinde, prin urmare, nici alternarea facilă de procedee, în scopul evitării monotoniei compoziționale. Senzația de stereotipie, de mecanică improvizație persistă, ca în fragmentul ce ilustrează stângaci, în maniera rezolvării unei teme pentru acasă, toposul ubi sunt?, fără a izbuti să trezească în conștiință înfiorarea legitimă: Dar unde sunt acum Nereu și Proteu? Unde e Amfitrite, "zeița
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
estetice restrictive enunțate în tratatul filozofului grec. După autorul Istoriei civilizației române moderne, literatura (oglindă a realităților sociale) poate produce un efect cathartic numai dacă ignoră arsenalul tradițional de norme anchilozate (tânărul Lovinescu respinge îndeosebi "fatalismul", cu retorica imuabilului și stereotipiile adiacente), adresându-se în schimb psihologiei/ sensibilității publicului, "gustului" comun, variabil, bineînțeles, după mode și timp. De altminteri, Aristotel însuși leagă posibilitatea producerii catharsis-ului, pe lângă sfera estetică a tragediei, și de epos, muzică, sau chiar de comedie de unde și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lor"84. Întoarcerea artei cu fața spre realitate punctează hotărât eșecul tragediei, ce se vede "salvată" astfel în forma melodramei ("failed tragedy"85), mult mai adecvată sensibilității moderne. Dar Brooks apropie totodată melodrama și de expresionism, gândindu-se probabil la stereotipia "fabulei" (modelată pe structura mitului) și la caracterul abstract al pasiunilor, în raport cu care "personajul" nu e decât o concretizare aleatorie, un simplu "vehicul" (filosofia melodramei postulează că niciun om nu e o insulă "no man is an island" și că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
impuse de o astfel de concepție, îndelungata practică literară l-a condus totuși pe Lovinescu, treptat, la edificarea unei poetici coerente, chiar originale, ce reactivează polemic, din perspectiva psihologiei abisale sau a freudianismului, potențialul estetic al melodramei/ biografiilor romanțate, cu stereotipiile și clișeele aferente. Observația se vede confirmată atât de numeroasele însemnări din "agende"148, cât și de propria metodă de lucru descrisă în câteva rânduri foarte detaliat, probabil din dorința de a preîntâmpina reproșurile recenzenților neîncrezători în puterea creatoare a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
188, într-un studiu publicat recent, izbutește să lămurească pe deplin sensurile "fatalității" literare, după atenta consultare a Poeticii lui Aristotel și a unei bibliografii impresionante dedicate problemei. Un prim indiciu al teatralității romanului lovinescian îl constituie, în opinia exegetei, stereotipia gesticulației personajelor, al căror comportament se reduce la ticuri. Astfel: Lulù "își apleacă ușor capul pe umărul stâng", își mișcă pleoapele "cu încântări și mirări de copil" și își ridică rochia "ca pentru a trece o apă" când e vorba
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
psihologia și tehnică publicității grafice și prin imagine, de care sunt legate mass-media, si cu mult încercată lor tema a ceea ce se numeste human interest: "românce, religion, money, children, health, animals". Printr-o prezentare dramatică a faptelor și bine calculate stereotipii, ea mizează pe o reorientare a opiniei în funcție de noi arhetipuri și simboluri, pe care își ia îndatorirea de a face publicul să le adopte".14 Însă, pe cât de adevărat este ca in RP sunt folosite asemenea tehnici, pe atât este
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
influenței schemelor legate de diferențierea de sex (Aebischer; Héritier, 1996; Jonckers et al., 1999; Hurtig și Pichevin; Lorenzi-Cioldi, 1988, 1994) pot, în anumite privințe, să fie definite ca rezultate ale lucrărilor despre modurile de producere a culturilor sau despre prejudecăți, stereotipie și reprezentarea de sine a minorităților. 3.2.2. Muncă, grupuri și putere Cercetările pe marginea obiectelor "muncă", "industrie" sau "categorie profesională" s-au dezvoltat mai ales datorită lui Jean-Claude Abric, Michel Bataille, Claude Flament, Christian Guimelli, Fabrizio Lorenzi-Cioldi, Pascal
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fie el condamnat să moară pe un rug, bolnav fizic sau mintal, prizonier, expulzat, pus la index, în căutare de azil sau fără acte, lasă să apară, imperceptibil dar sigur și fără umbră de îndoială, toată greutatea ideologiilor, credințelor și stereotipiilor, precum și fondul cultural comun al unei societăți care, însușindu-și, refulînd sau respingînd ciclul fatal al excluderii și cauzelor ei posibile, enunță ceea ce ordinea și dreptatea lumii pot sau trebuie să fie (P. Bourdieu et al., La Misère du monde
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pe conținut) ar fi mai des prezentă la subiecții cu nevoi mari de cunoaștere (need for cognition, după Cacioppo și Petty) sau care preferă situațiile de incertitudine (Bromberg, op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la stereotipie și a apartenenței automate la un grup. Centrarea pe valorile nu-cleului central al unei reprezentări (norme de grup, consensuale, nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe formă) sau sistematic (favorizînd conținuturile complexe, puternic argumentate) de înțelegere a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
permanența diferențelor în destinația profesională. Băieții sînt mai des atrași de carierele științifice. Este aceasta o problemă de natură umană? Bineînțeles că nu. Instruirea în științe și meseriile corespunzătoare se face prin opoziție sau luptînd împotriva tendințelor determinante, prejudecăților și stereotipiilor. Legătura dintre femei și pretinsa lor "intuiție feminină" servește de exemplu, ca raționalizare în "explicarea" dezinteresului față de cîmpuri mai raționale sau tehnici de activitate profesională. O ideologie a dominației este astfel reactivată în efectele sale, ca și în forme și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acest lucru. Dacă un intelectual sau un savant consideră că psihanaliza nu este o știință, poate discuta despre aceasta relaxîndu-și exigențele de rigoare, din cauza lipsurilor pe care i le atribuie. Acest lucru explică aproximările din discursul său (dualism cauzal, redundanță, stereotipie) pe această temă, deși pentru a vorbi despre alte domenii va fi mult mai precis. Mergînd mai în esență, odată cu diversificarea culturilor și a informațiilor (științe, tehnici, religii, ideologii, arte, conținuturi heterogene din mijloacele media) și prin divizarea și fragmentarea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din acest punct de vedere, Caragiale este descoperitorul unei zone specifice a inconștientului european, și anume al inconștientului românesc. în tot ce a scris, Caragiale a studiat boborul, cu întreaga monstruozitate coșmarească a pulsiunilor sale. O societate decerebrată, redusă la stereotipii, ritualuri obsesionale, amoruri convulsive, verbigerație goală, în umbra supraeului ridicol al statuei Libertății din Ploiești. România lui Caragiale nu este o persoană integră spiritual, ci inconștientul ei pur. Nu există prințipuri, nu sânt instituții, nu apar centre de gîndi-re, nici o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
13.2.2.2. Termeni psihologici / 189 13.2.2.3. Termeni de comunicare / 190 13.2.2.4. Termeni imperativi / 190 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate / 190 13.2.3.1. Familiaritatea / 191 13.2.3.2. Stereotipia / 192 13.2.3.3. Polisemia / 192 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale / 193 Capitolul 14. Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu / 195 14.1. Practică, semn și semnificație / 195 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
instrumentarea cazurilor de divinație în comparație cu ceea ce fusese în a doua jumătate a Evului Mediu. Scorul strâns al votării textului de lege, dar în primul rând discursul liberal aveau să prefigureze nașterea unei societăți noi, eliberată aparent de vechile clișee și stereotipii. Științele magice, oculte și anumite practici nu vor fi socotite neapărat ca diabolice, ci ca ritualuri sacre încărcate cu un incontestabil prestigiu. Practic, în lumea modernă fenomenul divinatoriu are o manifestare diferită în funcție de mediul în care se regăsește: rural sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
străin sau izolat social. Fără îndoială, efectele unei atare familiarități nu pot fi decât pozitive în plan psihic și social. Unul dintre marile câștiguri ale unui limbaj familiar este acela că reușește să umanizeze relațiile interumane. 13.2.3.2. Stereotipia Este una dintre caracteristicile cele mai evidente, fie că ne raportăm la discursul unei singure persoane, fie că este vorba de mai multe. Clișeele se regăsesc în diverse situații: la nivelul formulărilor verbale (de exemplu: "drum lung", "drum la ceas
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
propriei viziuni (ideologia pamfletarului la Angenot) care vădește un nedisimulat orgoliu al cunoscătorului, al celui ce posedă adevărul, cu alte cuvinte fundamentul infrastructural al discursului polemic eminescian, cât și modul comic-critic de a interoga o "lume, lume" a vanităților, a stereotipiilor comportamentale și a imposturii de orice fel. Eminescu și Caragiale deopotrivă contemporani și predecesori, pe firul tradiției recente, ai autorului Spinilor de hârtie, se regăsesc în ființa intimă a textului pamfletar, latent, mai ales în cazul primului, manifest, când vorbim
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]