592 matches
-
avut un impact la fel de mare ca cea a lui Newton și, datorită notației, chiar un pic mai mare. Cu toate acestea, dedesubtul tuturor raționamentelor matematice, se ascundea caracteristica interzisă a diferențialelor lui Leibniz, conferită de acel 0/0 care a stigmatizat și fluxiunile lui Newton. Câtă vreme persista această problemă, analiza matematică avea să rămână bazată mai degrabă pe credință decât pe logică. (De fapt, doar pe credință s-a bazat Leibniz atunci când a dezvoltat noi ramuri ale matematicii, cum este
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în bal împodobită cu toate grațiile frumoasei vîrste, nu mai are nevoie de recomandația unei mătuși." Unii contemporani au notat despre Caragiale impresii contradictorii ("June pesimist, sceptic și cinic" Iacob Negruzzi, "totdeauna vesel, sarcastic, glumeț" Pantazi Ghica) sau l-au stigmatizat ("Caragiale, ăla, berarul") așa cum la rîndu-i a procedat nu de puține ori: "Nu-l mai da în gazetă îi scria lui Zarifopol despre un critic muzical dă-l mai bine în alta." Pentru unii din tinerii scriitori ai epocii a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
postmoderniștii s-au izolat progresiv de ansamblul tradiției moderne, preferând exercițiului lor inițial de regândire critică a fundamentelor culturii occidentale - absolut salutar și de multă vreme necesar - baricadarea în interiorul unei fortărețe asediate, la porțile căreia veghează neadormit, demascându-i și stigmatizându-i pe cei ce nu gândesc absolut la fel ca ei. Pe plan discursiv, dinamica de care vorbesc se poate ușor evidenția: Foucault și Derrida au început prin a reciti critic tradiția (deja într-o manieră idiosincratică, dar asta era
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fără precedent. Sarcina sa e pe cât de urgentă, pe atât de dificilă: era certitudinilor absolute a trecut, gândirea ne e provocată în fiecare moment, nevoită să caute soluții și în culturi pe care Occidentul le-a neglijat, ignorat, tratat condescendent, stigmatizat până mai ieri, iar acum le întâmpină cu o deferență prea frumoasă pentru a fi adevărată. E nevoie, ne spune Mihai Spăriosu într-o carte recentă, de o „inteligență globală”, de o „ecologie interculturală a științei”, de examenul critic al
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fenomene rămase eterogene în pofida numeroaselor asemănări genetice, structurale, conjuncturale, punctuale. În fața unui asemenea „baraj”, cei mai mulți est-europeni au ales tăcerea prudentă, iar unii au preferat ralierea ipocrită sau resentimentară (utilizabilă atât pentru a atrage resurse externe, cât și pentru a-i stigmatiza pe competitorii interni) la pozițiile stângii procomuniste. Iată un motiv în plus pentru cei care gândesc critic de a saluta abordarea lui Mark Lilla, care sancționează erorile și vinovățiile tuturor, de stânga sau de dreapta. Hegemonia stângii în mediile intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unii devianți sunt oameni adaptați nesatisfăcător, a căror acțiuni impulsive, ura care îi domină și necesitățile emoționale îi implică într-un conflict continuu. Evident că astfel de oameni contribuie la crearea problemelor sociale. Alți devianți devin problemă când ei sunt stigmatizați de o societate care insistă pe etichetarea comportamentului acestora. În sfârșit, pattern-urile subculturilor deviante sunt inevitabile în societățile complexe. În aplicarea abordării devianței personale pentru analiza problemelor sociale trebuie să punem întrebările următoare: * Ce persoane și grupuri deviante sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Solomon Marcus (2002): Plagiatul a fost, pe de o parte, eludat, tolerat și stimulat, pe de altă parte, diabolizat, pus la stâlpul infamiei. Să intrăm În normalitate și să judecăm proprietatea intelectuală cu rigoarea, dar și cu relativitatea inevitabilă. Să stigmatizăm plagiatul, mai cu seamă În formele sale grave, extreme, dar nu și pe plagiatori, pe care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i Înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
au dispărut fără nicio intervenție. În loc să dăm legi, mai bine am favoriza coexistența tolerantă în Franța. 5. O astfel de lege reprezintă o jignire în plus pentru o populație care primește deja destule mesaje negative. Această lege o discriminează, o stigmatizează și hrănește neîncrederea la adresa populației musulmane. 6. Sancțiunea pentru încălcarea acestei legi constă în excluderea elevelor din școli. Viitorul elevei este astfel compromis. Ea este împinsă către centrele islamice, închisă într-un mediu retrograd, unde riscă să devină radicală. 7
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
haine care le "marchează". Pentru cei care sunt contra acestei legi, populația musulmană este deja destul de discriminată. Legea îi discriminează și mai mult. Rămânem în același registru când cele două părți vorbesc de stigmatizare (contra-valoare). Din perspectiva partizanilor, fetele sunt stigmatizate când poartă vălul, iar cei care sunt împotrivă se gândesc la stigmatizare și la excludere când fetele care nu vor să se supună acestei interdicții sunt respinse către mediile lor de origine, închise, rigide. Cele două valori, Republica și laicitatea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
perspectivă eventualitatea excluderii elevilor și recunosc că e un eveniment nedorit pentru școli, dar e un risc care trebuie asumat. Adversarii cred că legea va duce la creșterea gradului de excludere a lumii musulmane din societate, o va lovi și stigmatiza și mai mult, suspectând-o că ar fi incapabilă să se ocupe de propriile probleme, va degrada climatul relațiilor dintre culturi. Legea va avantaja extremiștii (inclusiv Frontul Național) și va alimenta forța nucleelor dure. Va conduce, prin urmare, la radicalizare
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de astfel de chinuri și nu mai pot trăi... înnebunesc...“ (Actul IV, Scena I) Ea trăiește anticipat drama dezonoarei în cazul publicării scrisorii. În comedia lui Caragiale, bărbatul riscă, în cel mai rău caz, pierderea prefecturii, în timp ce femeia ar fi stigmatizată definitiv. După aceste zile de extremă tensiune, Zoe trece la cealaltă extremă, a bucuriei și a plânsului nestăpânit, când recapătă, de la Cetățeanul turmentat, documentul care ar fi pus peste viața ei semnul infamiei. Dar nu, ea scapă ca prin minune
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
critici literari omologhează cele două curente, vorbind nediferențiat de „realiști și naturaliști” sau substituindu-i pe unii altora. V.S. Bielinski grupează realiștii ruși sub genericul „școala naturală”. La noi, C. Dobrogeanu-Gherea prezintă „realismul și naturalismul artistic” drept un singur curent, stigmatizând însă reliefarea sordidului de către Zola și adepții săi ca „realism scârbos”. Criticii români de seamă, de la Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea la Tudor Vianu, G. Călinescu și cei de după al doilea război mondial, sprijină în fond r., însă terminologic acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
ostoiesc grijile și care te ajută să treci peste presiuni și obligații. Fumatul, alături de alcool, vine tot din scenariul șamanic unde inhalarea de ierburi genera extaz (ek-stasis, însemnând, în grecește, "ieșirea din sine") și e foarte bine că azi e stigmatizat și scos din spațiul public. Trebuie totuși să recunosc aici și dreptul inalienabil al fiecăruia de a alege singur, și să salut faptul că legiuitorul român a evitat discriminarea scandaloasă din SUA, lăsând ca, în baruri, să existe spații și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
astfel de repere: Patriotismul responsabil. Cu excepția celui imperial (rus, american, francez, englez, chinez), dominator, și a celui evreiesc, difuz religios și universal, toate celelalte forme de naționalism sunt considerate astăzi depășite și, pe cale de consecință, au un renume prost, fiind stigmatizate. Discursul naționalist eminescian, perfect adecvat rigorilor construcției identitare de secol al XIX-lea, e astăzi datat și, evident, subiect de controverse intelectuale și politice. Cu toate acestea, lecția sa nu e deloc de neglijat, iar patriotismul său responsabil, în care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lor date la un chestionar aplicat clasei din care făcea parte logopatul, având astfel prilejul de a privi cum acționează handicapul verbal în comparație cu cei ce nu aveau nici un defect de vorbire. Se constată cum îi apasă această tulburare, că sunt stigmatizați, subapreciați de ceilalți. La cei cu logonevroze, prin natura disco ordonatoare a ritmului vorbirii, apare o determinare specifică a psihicului, cu raporturi și orientări particulare față de mediul social ce-i înconjoară. Comportamentul unui logonevrotic este diferențiat de al unui dislalic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau antimodern, ideea de critică și importanța poziționărilor postmoderne. Concluzionând după această investigare a relaționărilor, cei doi teoreticieni consideră că discursul postmodern este "în mod frecvent antidecât numai posterior teoriei moderne, iar în anumite forme contemporane el atacă însăși teoria, stigmatizând-o ca reducționistă și totalizatoare, în timp ce favorizează un mod de a scrie fragmentat, aforistic sau eseistic"162. Ideea pe care o putem extrage de aici este că în funcție de opțiunea pe care o fac autorii de a se înscrie (sau nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
exasperați de ele la birou sau pe stradă). Unii mai avem (încă) privilegiul să le ascultăm în vechile comunități, la ele acasă, acolo unde se desfășoară încă ritualic. Însă câți dintre noi știm că, în timp, colindele au fost îndelung stigmatizate de creștinism? Instituțiile ecleziastice au încercat să le extirpe, dar fără succes. (Sinodul de la Constantinopol din 692 este doar un exemplu). Cu timpul, colindele au fost creștinate, grație unei substanțiale infuzii cu personaje creștine. Așa le cunoaștem și noi astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
teroristă"95. Acțiunea teroriștilor se bazează pe teroare (lat. terror, terroris'. fr. terreur), realitate definită prin "Groază, spaimă, frică provocată intenționat prin amenințări sau prin alte mijloace de intimidare sau de timorare"96. Mai plastic și mai simplu. Xavier Raufer stigmatizează fenomenul terorist drept "arma celui slab îndreptată împotriva celui puternic sau atacul viespei împotriva elefantului". Nuanțe mai subtile intervin atunci cînd se au în atenție ipostazele de după 1990 ale fenomenului. Este vorba, în primul rînd, de terorismul intelectual prezentat de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
distingi o reală continuitate în eforturile întreprinse începînd cu marii Capețieni din secolul al XIII-lea pentru întărirea unității franceze spre profitul statului centralizat. Dar ar fi iluzoriu să vezi în această evoluție ceva fatal și ireversibil și să-i stigmatizezi în mod mai mult sau mai puțin deschis pe cei care, într-un moment sau altul, s-au opus acestei idei: adversarii lui Richelieu se refereau la valori care nu erau de disprețuit, vandeenii își apărau libertățile și credința. Nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Parlamentul de la Paris solidarizîndu-se cu cel de la Rennes, Ludovic al XV-lea, în cursul unei ședințe solemne (lit de justice, ședință a parlamentului pe care regele o prezida așezat într-un pat cu baldachin nota trad.), la 3 martie 1766 stigmatizează atitudinea parlamentarilor și reafirmă doctrina monarhiei absolute (document 2, p.247), dar cedează la puțin timp după aceea. Maupeou și triumviratul. Totuși, în 1770, la instigarea cancelarului Maupeou, care îi recomandă fermitate, Ludovic al XV-lea îl concediază pe Choiseul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fundamental, compromiterea imaginii externe a regimului și unul mai degrabă propagandistic, deși important în măsura în care Ceaușescu interzisese avorturile pentru a spori populația țării scăderea numerică a mâinii de lucru, calificate sau necalificate. Cei care emigrau, "trădătorii de neam și țară", erau stigmatizați și compătimiți deopotrivă, în primul caz, deoarece se lăsaseră influențați de proparagnda "burgheză" mincinoasă care le promitez totul, oferindu-le foarte puțin în schimb sau, oricum, mult mai puțin decât "iubirea de patrie" era capabilă să le ofere și, în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dar și cel mai dificil adversar, îl reprezentau țările arabe, prezente atât în grupul asiatic, cât și în cel african. Arabii manifestau o anumită iritare deoarece, cu prilejul votării la ONU a unei rezoluții, inițiată de ei, prin care era stigmatizat sionismul, delegația României a lipsit de la vot. Al doilea adversar erau țările africane, îndeosebi ale Africii negre", prea puțin impresionate, se pare, de avansurile economice române. În plus, ministrul iugoslav al finanțelor s-a opus de asemenea, cel puțin într-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se poate coagula și printr-o întrebare, se referă la nedumerirea noastră în legătură cu prioritatea aproape exclusivă a cercetărilor către traumele postnatale, și care pot surveni oricând pe ruta noastră ontogenetică, cu neglijarea surprinzătoare a traumelor pre și perinatale, traume care stigmatizează decisiv destinul uman. 2.2. Sindromul de stres posttraumatic 2.2.1. Carte de vizită Lumea în care trăim este impregnată de o agresivitate malignă, care asemenea unei caracatițe, dezvoltă din ce în ce mai multe tentacule. Practic este imposibil ca de-a lungul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diverselor boli, prin relevarea profundului caracter patogen pe care îl exercită traumele fizice, respectiv acele care pun în pericol viața unei persoane (accidente, intervenții chirurgicale etc.). Sunt suferințe care deși par că s-au cicatrizat, rămân ferecate adânc în om, stigmatizându-l în mod durabil. Cât privește abordarea simptomelor, orientarea în discuție (și care este prin excelență de natură holistică), recomandă bolnavului, ca strategie princeps, descifrarea sensului pe care îl ascund acestea, mai precis care sunt derapajele sale existențiale ce au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pe parcursul timpului, acesta a devenit un act obligatoriu, asimilat în cadrul pilonilor ritualici ai credinței, care includ rug]ciunea, postul și pelerinajul. Coranul a c]utat s] aboleasc] practicile c]m]ț]rești din cadrul comunit]ții mercantile din Mecca și Medina, stigmatizând-le, deoarece acestea reflectau lipsa unei etici a muncii și exploatarea nedreapt] a celor nevoiași. La nivel social, accentul pus de Coran asupra familiei include și o preocupare pentru îmbun]ț]țirea statutului femeii, prin abolirea practicilor preislamice, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]