824 matches
-
țintire. Iubirea a rămas o recitare ... Când se face primăvară? Când în talpă mă sărută firul ierbii verde crud, Când stau mugurii pe ramuri tremurând cu trupul nud, Când viorile inundă cu solfegii viorii, Atunci este primăvară ies cocori de sub stihii ? Când cerbii ridică arbori spirală spre cer senin, Când pădurea se deschide împânzind miros de pin, Când și-nalță ciocârlia clinchetele argintii, Atunci este primăvară, când-și-au zborul fluturii? Când pe lac sclipiri de aur se-oglindesc în ochi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
poate, spiritul primar agresiv n-a avut o bază de idei mai solidă ca în această jumătate de secol. Numesc spirit primar agresiv, în accepția pe care o capătă pentru mine în contextul contemporan această noțiune, acea mentalitate sau acea stihie care apare în timpul unor intense frământări sociale și care tinde să conteste valorile spiritului. Să le înlocuiască cu ce? Cu nimic! Se poate trăi mai bine și mai liniștit și fără ele. Din partea unei culturi occidentale trecute de apogeu, spiritul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în el nehănuite porniri masochiste? Luarea unei atitudini era deci în primul rând blamată chiar de victimă. Scena a avut loc aievea și riscă să se înece în uitare dacă eroii ei nu-i vor scoate la suprafață cadrul, ambianța, stihia care îi stătea în spate. Fenomenul însă nu se produce, vreau să spun, nu apare nimic. Asta înseamnă că terenul nu e încă cu totul degajat în conștiința noastră. Fiindcă abia ieșiți dintr-un deceniu în care ne-am afirmat
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
spectatori. Știm multe. Și s-a creat și "distanța" aceea necesară pentru a putea descifra în liniște sensul tuturor răsturnărilor. Iar ideile care domină perioada noastră de acum nu mai alimentează spiritul primar agresiv și intolerant de altădată. A pierit stihia care alimenta falsele mituri atât de dragi spiritului primar și cu ajutorul cărora își făcea jocul. SCRIITORUL Șl MARILE SEISME Există puțini scriitori care să presimtă marile seisme imediate care îi așteaptă pe oameni. Când sânt istoria ne spune pe urmă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
PAȘI NEFÅCUȚI Era ceasul aproape douåsprezece din noapte Timpul când stihiile negurilor își arată dinții sclipind în lună și liniștea se unduiește agale printre păduri peste pământul încolțit după lunga înfrigurare a iernii Și ticăitul sec al secundarului de alamă tăia în felii egale repetat monoton ca un clopot spart disperând
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
fost de ajuns ca să pună în mișcare milioane de țărani. Dacă el, Napoleon, dădea un decret pentru eliberarea iobagilor, s-ar fi ales praful de armata țarului, alcătuită în marea ei majoritate din țărani. Dar încă nu se putea hotărî. Stihiile populare nu puteau fi controlate. Cine îi garanta că mujicii, odată stârniți, nu se vor ridica și împotriva lui? Se convinsese nu numai de curajul lor fără limite, dar și de ura pe care le-o purtau soldaților francezi. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mai dragi ființe mie. Și atunci m-am mâniat și mai tare pe Cel Atotputernic strigându-i doar: De ce m-ai pedepsit în felul acesta? Tragedia a fost mediatizată peste zi cred în toată Australia cu toate distrugerile făcute de stihiile naturii în zonă. Mi-am înmormântat pe cei dragi în curtea conacului și o lună de zile am trăit ca un buimac. Soarta mă lovise dureros de crunt. După cumplita tragedie am mai stat încă trei ani. Apoi am luat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de bază a conflictului ca principiu social și supune concepția teoretică acceptării înfrângerii și morții. Oamenii vin cu sufletul din lut, se formează prin prietenia, cu propriul corp, apoi prin camaraderie, fairplay, cu ceilalți și apoi, tind către reîntoarcerea spre stihii, prin moarte spre armonia altor sporturi cu actori, roluri și public. Ceea ce distanțează sportivul și sportivitatea de societatea generală rămâne acceptarea unui conflict intern/frica de moarte, reluat sub formă de joc, pentru a diminua forța conflictului existențial, al societății
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
privește din piscul vârstei, la amiază, când caută vestigii ale unei realități dispărute, iar poemul Cerând iertare părinților aduce ecouri din Cântarea Cântărilor: Atâta cât luna se va naște și crește, atâta / cât luna va muri, eu / te voi iubi, stihie a firii, de la începutul / începuturilor. Cerând iertare părinților! Vino la mine. Vino / acasă unde cântecul cuiburilor e / mai aprins ca niciodată și / vasul de lut / ars, plin cu vin... Reiterând tema iubirii atotbiruitoare ( Oare / nu pe noi se rezemau cândva
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
volumul în ansamblu putând fi citit ca o artă poetică, în care se afirmă necesitatea inițierii în acest univers ezoteric, fiindcă, potrivit pictorului, din Lecție de privit un tablou, Culorile mele nu umplu privirea, ci o conduc, / cum urletul din stihii conduce la fiară. De aceea, preocupat de statutul artei și de tot ce vine în atingere cu ea, poetul mărturisește: Aceasta e gloria cea mare a / unui vers: / să-l citești pietrelor - / deasupra lor nu mai e decât / limbajul lui
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de ieniceri și spahii. Ne-am reconstruit casele arse și am supraviețuit, în umbra unui imperiu steril și corupt. N-am avut, măcar, norocul de a ne măsura cu un inamic civilizat. Ne apăram de ieniceri și spahii, ca de stihiile naturii, fără să învățăm nimic de la ei. Căci turcii nu duceau cu ei nici o idee. Și nu lăsau în urmă decât fum și pustiu. Ne-am istovit, așadar, în bătălii care nu ne-au stimulat decât să răsuflăm ușurați când
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
au trecut și ne trec pragul. După o asemenea vreme caniculară pe 17 august după orele 17 vremea se întunecă, fulgere, tunete și trăsnete asurzitoare alcătuiesc un tablou de groază momentană. Furtună, nori agitați și noi privim dezlănțuirea oarbă a stihiilor... apoi totul se liniștește și devine mai accesibil stării de confort către care tindem. Pentru 21 august Mariana a pregătit un parastas de pomenire a neuitatului prieten Gil Crăescu, organizând totul în amănunt. Doar un gest pios de frumoasă aducere
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
n-ar fi fost deja În plină tulburare, agitat, angoasat, Îngrozit... Nu poți străbate ani de descumpănire așa cum alții străbat Atlanticul Într-un vas cu pînze. Nu avea nimic Împotriva adepților navigației solitare, dar Înfruntarea inconștientului este altceva decît Înfruntarea stihiilor. De n-ar fi fost vorba decît de Înfruntarea propriului inconștient, poate că ar fi scos-o la capăt destul de ușor, dar, așa cum cineva adăpostește un cîine de pripas, el se crezuse dator să adăpostească robustul inconștient al tatălui lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
stelei pe care umblăm. Cu toată creatura mi-am ridicat în vânturi rănile și-am așteptat: oh, nici o minune nu se-mplinește. Nu se-mplinește, nu se-mplinește! Și totuși cu cuvinte simple ca ale noastre s-au făcut lumea, stihiile, ziua și focul. Cu picioare ca ale noastre Isus a umblat peste ape. [1924] * VEAC Umblă mașinile subpămîntești. În nevăzut peste turnuri intercontinentale zvonuri electrice. De pe case antenele pipăie spații cu alte graiuri și alte vești. Semnale se-ncrucișează albastre
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
noapte râtul mistreților deschide izvoarele. [1929] * IOAN SE SFÎȘIE ÎN PUSTIE Unde ești, Elohim? Lumea din mînile tale-a zburat ca porumbul lui Noe. Tu poate și astăzi o mai aștepți. Unde ești, Elohim? Umblăm turburați și fără de voie, printre stihiile nopții te iscodim, sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie și-ntrebăm de tine - Elohim! Vântul fără de somn îl oprim și te-ncercăm cu nările, Elohim! Animale străine prin spații oprim și le-ntrebăm de tine, Elohim! Până în cele din
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
așteaptă să te scuturi. Prea ești plin de rod și vrajă, vine furul, pane-ți strajă! - Las' să vie, să culeagă, Vara mea rămîne-ntreagă. Stelele deasupra mea nimeni nu mi le-a fura! [1937] * BAZIN ÎNTR-UN PARC La fața stihiei peștii s-adună, cu ochii întorși se uită la lună. Suveici de aur, mici zei de apă, luând sfatul lunii învată să tacă. [1937] * CÎNTECUL BRADULUI Subt Ursa Mare, surpat de bureți, neatins de om, neajuns de ereți, bătrân, bătrân
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Aceasta-i tristețea cea mare - a spicelor că nu sunt tăiate de lună, că numai de fierul pământului li s-a menit să apună. ÎN LUMEA LUI HERACLIT Produs al aerului soarele ar fi al vremuirii, joc al unor pământești stihii, așa credea-nțeleptul din Efes. S-ar plămădi solarul trup din nou, în fiecare zi, din aburii fosforescenți care din mare ies. Știu că iubita mea-i așa, pe care o slăvesc. Mereu e alta, alta e, tot alta, ca
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mai verde, florile mai vesele, lumina aproape orbitoare - totul se manifesta cu câteva note mai sus, ca și cum natura ar cânta Încontinuu În a doua octavă. Adina Dabija 26 În aer plutea ceva indescriptibil, ca o binecuvântare, și părea că toate stihiile naturii stăteau În cumpănĂ, ba chiar și oamenii reușeau cumva să țină pasul cu trecerea timpului, căci Întot- deauna le ajungea ziua să ducă la bun sfârșit ceea ce era de făcut peste zi, iar dacă cumva nu terminau, se duceau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a pus atâtea speranțe și rugăciuni și din cauza căruia nu avea liniște pe lumea cealaltă, ajuns În această stare, ce o Întristează și Îi face rău acolo În cer. Apoi mi-a promis, ca Întot- deauna, că va aranja cu stihiile cerului să-mi fie bine aici, pe pământ, cu condiția ca eu să aflu mai Întâi cu pre cizie ce-mi doream. i-am mulțumit mamei Ana și am asigurat-o că voi face, la rândul meu, tot ceea ce puteam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
inimile. Dar roata Înțepenită a destinului fiecăruia dintre noi nu se clintea. Foarte rar, În anumite zile, un fir Începea totuși să lege lucrurile. Nu pentru că aș fi reușit să Îl leg eu, ci pentru că existau momente speciale când toate stihiile stăteau În cumpănĂ și un fel de tărie a cerului se pogora pe pământ. Asta se Întâmpla În nopțile foarte reci și senine, când afară era liniște și bolta Înstelată a cerului trăgea parcă lumea În sus. Atunci se putea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
atunci. Iarba era mai verde, florile mai vesele, lumina aproape orbitoare - totul se manifesta cu câteva note mai sus, ca și cum natura ar cânta încontinuu în a doua octavă. În aer plutea ceva indescriptibil, ca o binecuvântare, și părea că toate stihiile naturii stăteau în cumpănă, ba chiar și oamenii reușeau cumva să țină pasul cu trecerea timpului, căci întotdeauna le ajungea ziua să ducă la bun sfârșit ceea ce era de făcut peste zi, iar dacă cumva nu terminau, se duceau la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și-a pus atâtea speranțe și rugăciuni și din cauza căruia nu avea liniște pe lumea cealaltă, ajuns în această stare, ce o întristează și îi face rău acolo în cer. Apoi mi-a promis, ca întotdeauna, că va aranja cu stihiile cerului să-mi fie bine aici, pe pământ, cu condiția ca eu să aflu mai întâi cu pre cizie ce-mi doream. I-am mulțumit mamei Ana și am asigurat-o că voi face, la rândul meu, tot ceea ce puteam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
inimile. Dar roata înțepenită a destinului fiecăruia dintre noi nu se clintea. Foarte rar, în anumite zile, un fir începea totuși să lege lucrurile. Nu pentru că aș fi reușit să îl leg eu, ci pentru că existau momente speciale când toate stihiile stăteau în cumpănă și un fel de tărie a cerului se pogora pe pământ. Asta se întâmpla în nopțile foarte reci și senine, când afară era liniște și bolta înstelată a cerului trăgea parcă lumea în sus. Atunci se putea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care ia naștere o asemenea autoritate nu sînt nici ele obișnuite. O preced ruptura netă a ordinii sociale existente, destrămarea credințelor, pierderea iluziilor în fața unor instituții devenite neputincioase. Masele trăiesc atunci sentimentul că totul se prăbușește în jurul lor, că forțele stihiei sînt pe cale să le cuprindă, iar furtuna îi va duce spre porturi nesigure. Viața socială iese din făgaș, nu e nici pace, dar nici nu e război, e ceva în care ambele se regăsesc. Pînă și viața de zi cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
urmăreau căderea regimului Ceaușescu). Afirmă că în România ar fi fost imposibilă o „revoluție de catifea”, că el însuși mizase, ca reformator, cu ani în urmă, pe așa ceva, dar că se convinsese de imposibilitatea acestei soluții - singura formulă era o stihie revoluționară, un „spasm politic și social” (p. 18). Admite că „o răscoală populară m-a propulsat în vârtejul acțiunii ce a dus la transformarea unei explozii sociale într-o cucerire cu caracter politic” (p. 17). Consideră că a fost creditat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]