5,507 matches
-
culoare fără formă, la fel nu poate fi formă fără culoare. Culoarea nu există în sine, ci numai percepută prin simțuri; nu este culoare decât unde este și un observator cu organ de vedere; este răspunsul unui simț la un stimul exterior. Undele luminoase sunt incolore; culoarea în ochiul nostru. Culoarea este deci rezultatul expresiei produse asupra ochiului de către diferitele radiații luminoase, o entitate psihică. Deci, culoarea este o senzație! Dar ea nu reprezintă o stare psihică absolută. Senzația de culoare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
formă, la fel nu se poate imagina o formă fără culoare. Culoarea nu există în sine, ci numai percepută prin simțuri; nu este culoare decât unde este și un observator cu organe de vedere; este răspunsul unui simț la un stimul exterior. Undele luminoase sunt incolore, culoarea se naște în ochiul nostru. Imaginea de undă determină tenta culorii. Corpurile care absorb întreaga lumină par din această cauză ochiuri negre, așa cum se întâmplă invers cu corpurile care reflectă toată lumina și de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
invariante. Trăsătura psihică este conceptul ce evidențiază aceste însușiri sau particularități relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. În plan comportamental, o trăsătură este indicată de predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate de stimuli. De exemplu, timiditatea este un mod relativ stabil de comportare marcat de stângăcie, hiperemotivitate, mobilizare energetică exagerată etc. Trăsăturile sunt în primul rând noțiuni descriptive, dar ele dobândesc în practică și o valoare explicativă (uneori se ajunge la o explicație
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
observat însă faptul că scorurile obținute la aceste scale prezentau o corelație foarte redusă (0.20) cu inteligența copilului la 7-8 ani, măsurată cu un test de inteligență. În schimb, alți cercetători au arătat că viteza de obișnuire (habituare) cu stimuli noi a unui copil de doar câteva luni prezintă o corelație de circa 0.50 cu nivelul inteligenței sale ulterioare. Autorii au considerat că ambele măsurători (cea a vitezei de habituare și cea a inteligenței) ar evalua, printre alte aspecte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îndeosebi a celor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist în domeniul psihologiei judiciare, Tiberiu Bogdan spune că este „un instabil emotiv, un element care în reacțiile sale trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță în reacții față de stimul...” (1973, p. 71). Ă Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice ale delincvenților cu teste de personalitate (de exemplu, T.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlare negative, la descurajare sau chiar dezgust pentru studiu. La leneșul „din naștere” există, spune A. Binet, o lipsă, un defect inițial în preocuparea pentru muncă. Acest elev este apatic din fire, ceea ce se constată din insensibilitatea sa chiar față de stimulii obișnuiți; în consecință, el este indiferent la orice; este aton, indolent, nedecis și incapabil de a „gusta” plăcerea care este inspirată de perspectiva scopului de atins. Dacă profesorul va lega însă, în mod invariabil, această lene a elevului numai de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de învățare: a. o învățare senzorio-motorie, constând în formarea de priceperi și deprinderi motorii (învățarea scrisului, a desenului tehnic, a mânuirii unor aparate sau unelte, învățarea practicării unor sporturi), acte în care esențial este răspunsul prin mișcările adecvate la anumiți stimuli; b. învățarea verbală, cuprinzând însușirea de cunoștințe și formarea de capacități, priceperi intelectuale (memorarea unor formule, legi și date, dobândirea posibilității de interpretare a unor texte, de soluționare a unor probleme ș.a.). Între aceste două tipuri de învățare există o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
umane. Au apărut variate moduri de abordare, diferite teorii. 2. Teorii asociaționiste tc "2. Teorii asociaționiste " a. Printre primele cercetări găsim experiențele lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare între nenumărați stimuli din ambianța animalului, recepționați de receptorii lui, și anumite activități ale organismului”. Aceste legături se formează, spunea el, între un centru senzorial și un centru motor astfel încât, de pildă, un câine poate ajunge să saliveze la apariția unei lumini, dacă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spunea el, între un centru senzorial și un centru motor astfel încât, de pildă, un câine poate ajunge să saliveze la apariția unei lumini, dacă ea a fost însoțită de mai multe ori de hrănirea animalului cu pesmet. Coincidența între doi stimuli (cel vizual și hrana) a fost denumită întărire, ea fiind principala condiție a formării unui reflex condiționat. Prin urmare, Pavlov a căutat să explice o anume formă de învățare, aceea care constă într-o substituire de stimuli, adică reacția la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Coincidența între doi stimuli (cel vizual și hrana) a fost denumită întărire, ea fiind principala condiție a formării unui reflex condiționat. Prin urmare, Pavlov a căutat să explice o anume formă de învățare, aceea care constă într-o substituire de stimuli, adică reacția la un alt stimul decât cel obișnuit: salivarea la o lumină sau la sunet, în loc de gustul pesmetului. Această substituire este importantă, fiindcă un excitant, indiferent la început, poate dobândi o semnificație vitală pentru animal, devenind un semnal de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și hrana) a fost denumită întărire, ea fiind principala condiție a formării unui reflex condiționat. Prin urmare, Pavlov a căutat să explice o anume formă de învățare, aceea care constă într-o substituire de stimuli, adică reacția la un alt stimul decât cel obișnuit: salivarea la o lumină sau la sunet, în loc de gustul pesmetului. Această substituire este importantă, fiindcă un excitant, indiferent la început, poate dobândi o semnificație vitală pentru animal, devenind un semnal de hrană, apă sau de primejdie. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o lumină în dreapta sa. Animalul își întoarce capul în acea direcție, privește atent, dar nimic nu se întâmplă. Apoi, o sonerie sună puternic în stânga lui. El se întoarce spre stânga, dar iar nu urmează nimic altceva. Repetând această succesiune de stimuli (dar lăsând pauze destul de mari între experiențe) se constată cum după ce apare lumina câinele întoarce capul spre dreapta și apoi spre stânga, chiar dacă nu survine soneria. Deci s-a format o legătură temporară între centrii vizuali și cei auditivi. Fenomenul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spre stânga, chiar dacă nu survine soneria. Deci s-a format o legătură temporară între centrii vizuali și cei auditivi. Fenomenul survine, după Pavlov, datorită reflexului înnăscut de orientare (care constă tocmai în întoarcerea capului și examinarea atentă a sursei unui stimul nou). Așa-numitul reflex de orientare nu este altceva decât curiozitatea, trezirea interesului pentru un eveniment. Curiozitatea joacă într-adevăr un rol important în învățare. Putem lărgi puțin interpretarea, observând că ea apare atunci când se trezește un interes, încât un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fost însă criticat destul de vehement de J. Watson, acesta reproșându-i utilizarea de termeni subiectivi („succes”, „plăcut-neplăcut”), cât și graba de a aplica în învățământ constatările făcute pe șoareci. Watson a cerut să practicăm o psihologie strict obiectivă, observând numai stimulii, situațiile și răspunsurile (comportamentul). Psihologia sa a căpătat numele de „behaviorism” de la „behavior” (comportament). El a preferat doctrina lui Pavlov, întrucât acesta menționa numai coincidența a doi stimuli și nu folosea termeni subiectivi. Ca urmare, el a căutat să explice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
șoareci. Watson a cerut să practicăm o psihologie strict obiectivă, observând numai stimulii, situațiile și răspunsurile (comportamentul). Psihologia sa a căpătat numele de „behaviorism” de la „behavior” (comportament). El a preferat doctrina lui Pavlov, întrucât acesta menționa numai coincidența a doi stimuli și nu folosea termeni subiectivi. Ca urmare, el a căutat să explice învățarea prin succesiune de reflexe condiționate, fiind însă contrazis de multe experiențe. De altfel nu se putea renunța la explicații privind aspectul intern al vieții psihice, singurul care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
I.P. Pavlov) Ă cazul sugarului care începe să-și recunoască mama după imaginea ei vizuală și nu doar după voce; b. învățarea stimul-răspuns (conform cu cercetările lui E. Thorndike) Ă când sugarul învață să-și țină singur biberonul; la un anume stimul, poate înlocui o mișcare cu alta; c. înlănțuirea de mișcări Ă când învățăm o serie de mișcări (mersul pe bicicletă, înotul, scrisul) Ă fiecare mișcare declanșează pe cea următoare; d. asociațiile verbale foarte complexe sunt cele implicate în vorbire (aici
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ușurință atenția. De aceea nu are rost să prezentăm elevilor planșe sau mulaje înfățișând plante, animale sau obiecte bine cunoscute. Numai atunci când avem certitudinea unui aspect important, dar de obicei nesesizat, are rost să expunem ceva familiar copiilor. b. Intensitatea stimulilor, o lumină, un sunet puternic trezesc atenția; obiectele mari sunt observate mai repede decât cele mici, culorile vii Ă mai mult decât cele pale. Dar contrastul are un rol important (într-o clasă în care e liniște deplină, bâzâitul unei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
specificitatea domeniului. Nu întâmplător, aceste trăsături apar în concluziile lui Cox. Precum alte similitudini dintre cercetările lui Galton și Cox, motivația intrinsecă, descrisă anterior de Galton, este recunoscută drept „una dintre «calitățile intelectuale și dispoziționale» esențiale și acționează ca un stimul intrinsec” (Runco, 1993, p. 6). Validitatea concluziilor lui Cox este confirmată de dovezile și importanța actuală acordată perseverenței, motivației intrinsece și autonomiei (Albert și Runco, 1989; Amabile, în publicațiile din presă; MacKinnon, 1963, 1970). Este dificil să concepem că, până în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rămas modalitatea favorită de măsurare a procesului și potențialului creativ. Preponderența utilizării testelor de gândire divergentă este vizibilă mai ales în școli (Hunsaker și Callahan, 1995). Testele de gândire divergentă îi solicită individului să genereze mai multe reacții la un stimul specific, total contrar majorității testelor standardizate de performanță și aptitudini care reclamă un singur răspuns corect. Sublinierea rolului fluenței, denumită și fluență ideatică sau ideație, se datorează percepției ei drept componentă-cheie, însă, evident, nu unică a procesului creativ. Printre primele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rectificate. Având la bază aceleași principii ca bateria SOI, TTCT este, pe departe, cel mai frecvent utilizat test de gândire divergentă și continuă să fie aplicat pe plan mondial. Ca și testul SOI, TTCT presupune multiple reacții ale subiecților la stimuli verbali sau imagistici care sunt cotate pentru fluență (sau numărul de idei), pentru flexibilitate, în funcție de diversitatea categoriilor de idei generate, originalitate (sau frecvența statistică redusă) și pentru elaborarea ideilor peste nivelul cerut în instructaj. De-a lungul ultimelor decenii, Torrance
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
schematizare poate avea loc în două modalități: fie prin (a) includere, unde noua categorie este construită pe baza caracteristicilor atipice comune tuturor categoriilor, fie prin (b) excludere, când formarea noii categorii s-a realizat prin extragerea caracteristicilor comune categoriilor de stimuli” (Baughman și Mumford, 1995). Dezvoltarea categoriilor a avut un rol nesemnificativ. Importanța unei astfel de orientări științifice se datorează, parțial, faptului că ea nu ridică probleme de perspicacitate. Problemele de perspicacitate au fost utilizate mult timp în cadrul cercetării procesului de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test - CFT) constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care însă includ stimuli simpli (un castron și o sticlă, de exemplu). Prezentarea începe cu perioade scurte de expunere (0,01 secunde) a stimulului, multiplicate progresiv. Subiecții au sarcina să descrie ce au vizionat și sunt încurajați să își împărtășească impresiile chiar dacă nu s-
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care însă includ stimuli simpli (un castron și o sticlă, de exemplu). Prezentarea începe cu perioade scurte de expunere (0,01 secunde) a stimulului, multiplicate progresiv. Subiecții au sarcina să descrie ce au vizionat și sunt încurajați să își împărtășească impresiile chiar dacă nu s-au decis asupra naturii obiectului. Ipoteza acestui test este că indivizii creativi sunt deseori receptivi la impresii, opțiuni și intuiții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
își împărtășească impresiile chiar dacă nu s-au decis asupra naturii obiectului. Ipoteza acestui test este că indivizii creativi sunt deseori receptivi la impresii, opțiuni și intuiții și e frecvent întâlnită în teoriile creativității (vezi Martindale, Anderson, Moore și West, 1996). Stimulii și perioadele de expunere sunt manipulate prin intermediul CFT. Smith a observat că indivizii care își formează impresii în timpul CFT (mai ales ca reacție în timpul prezentării foarte scurte și prin urmare ambigue a stimulului) au fost înclinați să formuleze interpretări pozitive
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vezi Martindale, Anderson, Moore și West, 1996). Stimulii și perioadele de expunere sunt manipulate prin intermediul CFT. Smith a observat că indivizii care își formează impresii în timpul CFT (mai ales ca reacție în timpul prezentării foarte scurte și prin urmare ambigue a stimulului) au fost înclinați să formuleze interpretări pozitive ale figurii umane în Testul de Identificare, chiar atunci când mesajele verbale subliminale evocau o stare de suferință fizică. Subiecții se opun cu ostentație manipulării subliminale, iar indivizii creativi întrebuințează termeni afectivi în procent
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]