1,781 matches
-
tabel 8.4.). Tabel 8.4. Efecte compensatoare ale cromaticii industriale Caracterul muncii și condițiile de ambianță Caracterul culorilor recomandate Culoare Muncă manuală cu eforturi fizice dinamice Procese de supraveghere Culori odihnitoare (nuanțe pastel) Bleu, roz, vernil Muncă monotonă Culori stimulative (nuanțe vii) Roșu, portocaliu Muncă la temperaturi ridicate Muncă în încăperi iluminate natural Culori reci Verde, bleu Muncă la temperaturi scăzute Muncă în încăperi iluminate artificial și puțin aerisite Culori calde Crem, roz, portocaliu Munca în locuri zgomotoase Culori liniștitoare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
psihice.) „Animae dimidium meae (amicus).” - „Prietenul este jumătatea sufletului meu.” (Horațiu) „Amicus est tanquam alter idem.” - „Prietenul este ca și un al doilea eu.” (Cicero) Este o fericire să ai un adversar deștept. (El ne va da satisfacția unei competiții stimulative, dusă cu arme nobile. În caz de Înfrângere ne vom consola, cel puțin, cu ideea că nu am pierdut În fața oricui.) Nu e bun prieten acela care nu vede pentru tine ceea ce vede pentru el. (Într-adevăr, „sinceritatea este oglinda
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
noi, aspectele enumerate pentru frecvența crescută a stilurilor de conducere cooperativ și participativ. Stilul de conducere cooperativ și mai ales cel paticipativ se conjugă cu orientarea spre oameni, spre problemele lor, cu relații interpersonale pozitive și un climat de grup stimulativ pentru atingerea obiectivelor. Acestea favorizează dezvoltarea aptitudinilor membrilor grupului, generează raporturi cordiale între subordonați și lideri, creșterea numărului de confidențe privind aspectele particulare ale vieții fiecăruia dintre subordonați, corelate cu apariția sentimentului de „noi”, determinând creșterea coeziunii și apariția la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
următoarele surse, care descriu: caracteristicile mediului muncii sau ocupației; caracteristicile relevante ale persoanei (în special abilități/predispoziții, procese de coping); consecințele pe termen scurt, mediu sau lung asupra conduitei, eficienței în muncă sau sănătății fizice/mentale ale persoanei. Totuși, întrebări stimulative și interesante pentru cercetare încă așteaptă clarificări, de exemplu: care componente critice ale vieții social-ocupațional-organizaționale afectează sănătatea?; în ce măsură efectele negative sunt atribuite mediului extrinsec al muncii, persoanei sau interacțiunii dintre persoană și mediu?; cum se menține intensitatea și/sau cronicitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
concesiilor, respect și îngăduință), colaborarea (se obține prin demonstrarea dorinței de rezolvare a problemei, confruntarea punctelor de vedere diferite și împărtășirea ideilor și informațiilor, căutarea unor soluții integratoare, găsirea situațiilor în care toți pot câștiga, considerarea problemelor și conflictelor ca stimulative). Tipologii asemănătoare cu cea propusă de Thomas au mai fost elaborate și de către Johns, Blake și Mouton. Aceștia din urmă au realizat o grilă conflictuală, care reprezintă o modalitate de identificare a supozițiilor pe baza cărora acționează oamenii în situații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
compromis este de 0,460, iar pentru scorurile obținute la dimensiunea cooperare este de 0,637, corelații pozitive semnificative pentru p = 0,01 bilateral. Așadar, în companiile care asigură angajaților drepturi egale, posibilități de promovare și un nivel salarial ridicat, stimulativ și satisfăcător, angajații, în abordarea conflictelor de la locul de muncă, recurg în principal la compromis și cooperare. Scorurile totale obținute de cele două grupuri de subiecți la cele două dimensiuni sunt: compromis: - 571 de puncte pentru angajații C1 și 750
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conflictul și discuția soluțiilor posibile. Se obține prin demonstrarea dorinței de rezolvare a problemei, confruntarea punctelor de vedere diferite și împărtășirea ideilor și informațiilor, căutarea unor soluții integratoare, găsirea situațiilor în care toți pot câștiga, considerarea problemelor și conflictelor ca stimulative. Se caracterizează atât prin impunerea interesului propriu, cât și prin colaborare, în scopul obținerii unui acord integrativ, care să satisfacă interesele ambelor părți. Accentul cade pe o soluție de tipul câștig-câștig, în care nu se pleacă de la ideea că cineva
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a pune în leg)tur) chestiuni ce țin de teoria politic) internațional), cu abord)ri mai cuprinz)toare din câmpul filosofiei științei. În ceea ce privește ultimul obiectiv, London School of Economics mi-a pus la dispoziție, prin intermediul departamentului de filosofie, un mediu stimulativ și ospitalier. Robert Jervis și John Ruggie mi-au citit penultimă variant a textului, cu o atenție și o profunzime care ar putea surprinde pe oricine nu ar fi familiarizat cu abilit)țile lor critice. Robert Art și Glenn Snyder
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
spre locul de întâlnire al conștiinței empirice - totalitatea lecturilor și influențelor asimilate în trecut - și al celei subiective - datele intrinseci ale individualității creatoare -, ambele acționând mijlocit sau direct în momentul „facerii”. Poezia și eseul teoretico-istorico-literar se împletesc la M., frecvent stimulativ, cu obligațiile didactice și cu programul de traduceri din critica, istoria artei și literatura franceză. Textele și analizele produse de Irina Mavrodin duc la trei posibilități de recepție, instructive și pentru scriitorul român, preocupat - ca oricare altul - de succes: 1
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
cizelate, bazate pe degradarea conștientă și transpunerea voită în plan minor, cotidian, a unor mituri îndeobște cunoscute” (Ștefan Borbély). Nu trebuie omis faptul că modelul prozei lui D. R. Popescu sau a lui Mihai Sin funcționează cât se poate de stimulativ. Romanul Omul de nisip a fost raportat și la Bunavestire de Nicolae Breban. Început în 1987 și publicat în 1999, Wiener Walzer cuprinde mai multe nuclee romanești, corelate de pitorescul cruzimilor și energia răului ce populează fantasmele personajului axial. Părăsind
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
atenție, deoarece de la o explicație a fenomenului aparent greșită, prin contagiune, se pot propune soluții originale. Edward de Bono (1990) consideră chiar că oamenii nu pot gândi creativ decât în grupuri; în această perspectivă, părerile celorlalți pot juca un rol stimulativ și motivant pentru propriile idei, pe care le pot include astfel într-un fel de lanț de reacții ale ideilor. În lipsa unei critici, se diminuează o serie de factori inhibitori și blocaje ale spontaneității în gândire care produc rutina intelectuală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a grupului în clipa în care acesta a ajuns la un consens prematur sau aparent. De altfel, fapt pe care l-am mai subliniat, întărirea coeziunii grupului prin tehnici de spargere a gheții, spre exemplu, poate fi un bun factor stimulativ pentru îndeplinirea acestei a patra reguli. 5) Lăsarea ideilor să „fiarbă la foc mic”. Ideea trebuie să germineze, să aibă posibilitatea să fie explorată în toate laturile sale semnificative și să-și dezvolte perspective relaționale cât mai variate. Această perioadă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un public deloc neglijabil, Ș. apare ca un reprezentant de elită al teatrului de bulevard. Nu era totuși un confecționer abil, ci un scriitor preocupat de înnoire și chiar de experimentul prudent. Climatul în care și-a desfășurat activitatea era stimulativ, iar piesele sale cele mai bune au fost alăturate unora similare aparținând lui Tudor Mușatescu, Al. Kirițescu, V. I. Popa, Mihail Sebastian, Camil Petrescu. Teatrul i-a fost clasificat în două mari perioade: bulevardier până în 1948, alcătuit din evocări și
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
mecanic o activitate; aceasta era descompusă În mai multe acțiuni ce trebuiau Însușite treptat de către copil; pe măsură ce copilul se obișnuia cu sarcina, cadrul era schimbat (se foloseau situații diverse, activitatea rămânând aceeași). 4. Activități pentru crearea unui mediu de lucru stimulativ: a) mediul de Învățare: un copil cu autism trebuie să Înceapă munca Într-un mediu tăcut și fără altceva care sa-i distragă atenția; oricum lumea reală nu este una sterilă, iar o clasă de copii poate fi foarte gălăgioasă
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
n-a împiedicat deci fondul: l-a și ajutat chiar prin exercițiul continuu al unor simulacre care au ajuns, în unele privinți, să răspundă, în sfârșit, unui fond potrivit”. De la constatarea justificată a necesității istorice, dar și a caracterului binefăcător, stimulativ al împrumuturilor formale, Lovinescu ajunge, după alți trei-patru ani, la o întreagă și complexă construcție teoretică, pe larg înfățișată și argumentată în Istoria civilizației române moderne. Aici criticul în ipostază de sociolog găsește un sprijin oportun în concepția pishologistă și
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
autoafirmare exterioară a unei persoane În comparație cu celelalte. Dorința de a depăși, de a se situa În față este o variantă a dominației, a demonstrativității și a histrionismului, apropiindu-se prin aceasta de principiile dominanței și al exemplarității. 9. Principiul reprimării stimulative Acesta este un principiu În conformitate cu care individul caută, cu o rigurozitate exagerată, de a face numai ceea ce trebuie, de a face numai ceea ce Îi este permis, de a face numai atunci când trebuie și, mai ales, de a evita să facă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că nu i te poți opune. Chiar dacă se acceptă această idee este foarte important că destinul, existența unei persoane, poate fi Înțeles și explicat. Factorii modelatori ai existenței acționează asupra persoanei. Ei pot fi de două categorii: pozitivi, cu caracter stimulativ, sau negativi, cu caracter represiv. Prima categorie oferă perspectiva unei deschideri, pe când a doua pe Închideria orizontului vieții. Factorii pozitivi sunt reprezentați de nivelul de educație și de instrucție a individului, existența unor modele pozitive imitate de persoană, afirmarea liberă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt dăunătoare" De asemenea, consider că este greșit să prescrii unui pacient cea mai strictă dietă, interzicându-i astfel să consume acele alimente cu care organismul său s-a obișnuit - și În special ceaiul și cafeaua, care au o influență stimulativă asupra nervilor și vaselor sanguine. Nu neg nici teoria antipsorică aplicată În cazul câtorva boli cronice și nici nu resping, spre deosebire de Hahnemann, utilizarea adjuvanților externi cum ar fi sângerările provocate, aplicarea de vezicatoare și altele. Discipolii lui Hahnemann sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
teoretică este, de la un moment dat, imposibil de Înlăturat. A Înțelege Înseamnă atunci a rămâne captiv al Întregului sistem care produce sensul, și În cele din urmă a-l adopta. Și, de altfel, nu e deloc cazul unei simpatii energic stimulative a cititorului față de text, ci de o condiție de intrare În imperiile virtuale de semnificație pe care ele le posedă și le multiplică. Acest procedeu are, desigur, enorme virtuți, dar nu toate pot fi stăpânite. Cel puțin pentru cititor și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
importantă din timpul său personal. Relațiile și comunicarea profesională reprezintă factori esențiali în integrarea și adaptarea individului la mediul de activitate și la viața profesională. Ele trebuie să se bazeze pe înțelegere, cooperare și progres, având prin aceasta un rol stimulativ. 2. Activitatea profesională și Sănătatea mintală Cele mai sus menționate pun în evidență existența unui raport direct între „activitatea profesională” și starea de sănătate mintală, ca obiectiv prioritar pentru acțiunea de igienă mintală. Aceasta întrucât activitatea profesională poate reprezenta, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trebuie să corespundă exigențelor desfășurării optime a activității productive, dar și să prezinte calitățile unui mediu plăcut, atrăgător, confortabil pentru individ. La fel de importante sunt, cum de altfel am menționat, relațiile și comunicarea în procesul activității profesionale. O competiție loială și stimulativă, cooperarea, spiritul de echipă etc. au un rol esențial în menținerea stării de sănătate mintală și în progresul individului. 3. Conflicte și eșecuri profesionale Sunt situații în care activitatea profesională poate avea consecințe negative asupra individului, cu efecte imediate sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
exista. Totul devine „artificial”, dominat de nefiresc. Dispar creativitatea, originalitatea, iar în locul lor apare o nouă formă de pragmatism-utilitarism reprezentată prin „conduitele de consum”. Acestea sărăcesc atât intelectul, cât și afectivitatea persoanei umane, dar în egală măsură au un efect stimulativ asupra pulsiunilor primare. Din punct de vedere psihologic și social, între „individ/grup” și „instituții/putere” se interpun ca formă de „comunicare”, care de fapt maschează „manipularea”, reclama, sloganurile, propaganda, diversiunile, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire etc. Ele sunt susținute
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
statului. În acest sens, deosebim două tipuri de state: statul democratic, liber, în care sunt cultivate drepturile și demnitatea umane, egalitatea și toleranța între membrii societății, cooperarea între aceștia și care, prin urmare, afirmă principiile unei igiene morale de tip stimulativ pentru dezvoltarea liberă a sănătății mintale, favorizând creativitatea și progresul individual și colectiv; acesta este un stat de tip deschis către progres și dezvoltare; statul totalitar, ca o societate închisă, în care drepturile umane sunt înlocuite de obligativitatea supunerii cetățeanului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ordin metodic referitoare la : organizarea jocului, introducerea în joc, explicarea și demonstrarea jocului, executarea jocului și încheierea lui împletită cu evaluarea. Organizarea jocului cuprinde un complex de măsuri luate înainte de începerea jocului și vizează pregătirea cadrului adecvat de desfășurare, stimulativ și necesar unei participări active și afective a elevilor în procesul de învățare conștientă, stabilirea unor relații reciproce adecvate între învățător și elev. În vederea unei proiectări corespunzătoare, se caută răspuns la patru întrebări esențiale : CE VOI FACE? CU CE VOI
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
personalitate, considerate ele însele valori, mai importante decât cele comunicate și conduc la re conceptualizarea domeniului evaluării școlare. Evaluarea nu mai este una pur constatativă și de control, ci și una formativă și formatoare, de diagnosticare și predictivă, ameliorativă și stimulativă, motivațională și de orientare școlară și profesională. Evaluarea încetează să fie o anexă a procesului instructiv-educativ, ea avansând continuu la rangul de unul din factorii educativi de primă importanță cu capacitatea de influență a tuturor actorilor, sferelor și condițiilor instruirii
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]