1,282 matches
-
de partid pentru gusturile și dorințele ei mic-burgheze, ea apăra valoarea vieții private, dedicându-se În același timp și revoluției. Elanul ei este foarte bine surprins În sfatul pe care Îl dădea În legătură cu designul ziarului grupării Spartakusbund, Die Rotte Fahne [Stindardul roșu]: „Nu cred că un ziar trebuie să fie simetric, aranjat ca o pajiște englezească... ci că, mai degrabă, ar trebuie să fie neîmblânzit Întrucâtva, ca o livadă sălbatică, să fie plin de viață și de tinere talente” (citat În
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
dovedește extrem de parșivă, căci, sub chipul libertății, ea nu e decât o prelungire, cu chip uman, a vechiului regim. Miza cărții sale este tocmai demascarea acestui mecanism diabolic prin care internaționalismul comunist s-a metamorfozat în noua stângă, având ca stindard corectitudinea politică. Prin chiar natura lui un asemenea volum este unul polemic. Theodor Codreanu pune în discuție teoria lui Neagu Djuvara privitoare la evoluția civilizațiilor din perspectiva relației autohtoni-periferici. Ea este amendată atât în sine, prin incapacitatea de a rezolva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
européenne”, publicație trimestrială de reputație internațională. În 1971 publică primul volum din Traité de droit comparé, operă fundamentală în domeniu, alcătuită din trei volume, dintre care ultimul a apărut postum, în 1983. Colaborările sporadice la presa românească a exilului - „Orizonturi”, „Stindardul” ș.a. - pun în evidență preocupările literare (poezii și eseuri) ale lui C. După dispariția sa prematură, au fost publicate postum, prin grija familiei, un volum de Versuri clandestine (1997), Chestiunea Transilvaniei (1997), probabil cea mai importantă lucrare de sinteză a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
interesele generale ale Statului Român, îndeplinind o meserie în cadrul îndeletnicirilor individuale sau de folos obștesc”. Legea a urmărit obținerea unei forțe de muncă ieftine pentru a satisface nevoile unei țări aflate în război și cu o economie mobilizată. Pusă sub stindardul patriotismului, legea obliga la muncă de folos obștesc „bărbații și femeile între 20-57 ani care nu pot dovedi că exercită o îndeletnicire în mod obișnuit, sau că se ocupă, în mod continuu și permanent, de administrarea bunurilor lor proprii care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ușor capul În sus, ca și când și-ar fi căutat inspirația printre căpriorii din tavan ori ca și când nu ar fi vrut să Își murdărească spiritul cu priveliștea acelei gloate Înfierbântate. - O zi doar, iar apoi se va da curs Înrolării sub stindardul Fecioarei! exclamă Brandan. Pregătiți-vă inimile pentru un drum lung, până pe pământurile necredincioșilor. Dar aveți Încredere, Dumnezeu e cu noi! Pe drum, la Roma, asupra capului nostru se va pogorî binecuvântarea papală, așa cum Duhul s-a pogorât peste apostoli În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
corespunde chemării mele și numelui ce port. Vouă vă încredințez pe soția mea, pe princesa. Apărați-o pe ea și rezidența. Rămâneți cu bine! Apoi luând flamura, o sărută, și dînd-o unui ofițer îi zise: "Oștene, îți încredințez ție acest stindard. Să-l aperi pîn' la cea din urmă picătură de sânge ". Tot în această zi la 10 oare sara prințul sosi în tabăra de la Deligrad unde soldații îl primiră cu entuziasm. După ținerea unei reviste, prințul a plecat la Alexinatz
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a hotărât încordarea puterilor pentru a se împotrivi turcilor lângă râul Timok. Mult mai succese par a fi mișcările muntenegrenilor. Sfărâmarea lui Muktar Pașa la Verbița (Vrbica), bătălie în care au căzut mai mulți pași și s-au luat muniții, stindarde și prizonieri, retragerile maiestre ale Voievodului, care căuta prin ele a atrage pe turci de pe șes la locuri muntoase unde ei să nu fie în stare a dezvolta armată, o tactică asemănătoare cu cea a domnilor noștri vechi, sânt atâtea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Această din urmă știre e mai greu de crezut. Cernaief numește în cadrele sale o mulțime de ofițeri ruși. În toată ziua sosește un număr mai mare ori mai mic de voluntari de foarte deosebite grade, care se înrolează sub stindardele sârbești și cari, până la un grad oarecare, vor fi în stare să [2se]2 suplinească golurile intelectuale și tactice ale nedeprinsei armate. Scupcina este convocată pentru ziua de 16/28 august. Mai norocite sunt armele muntenegrimlor. După victoria de la Vucidol
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Astfel, în curs {EminescuOpIX 193} de 3 zile, au fost lângă Isvor lupte crâncene, în care s-au angajat întreaga linie sârbească. Ea a delojat trei întărituri și două baterii turcești, au făcut mulți prizonieri și au luat mai multe stindarde și tunuri. Afară de aceea sârbii au respins cu vigoare un atac al turcilor asupra micului Zvornic și, în alt loc, intrând pe teritoriu turcesc (la Copavnic), au bătut pe inimici, deși aceștia era într-un număr de trei ori mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dinspre Gațko. Krstaț, ocupat de 8 batalioane muntenegreni, au fost atacate de puterile principale ale lui Suleiman, de 20 pân la 25 de batalioane. Lupta a durat ziua întreagă. Deși muntenegrenii au luat de la turci 1800 puști și mai multe stindarde, totuși noaptea au fost siliți să se retragă de la Krstaț la Piva. Krstaț și Muratovici au fost ocupate de turci. Trecătoarea de la Duga și Goransko au rămas în mînele muntenegrenilor; dar ei au pierdut 600 de morți și răniți, între
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numitul simț comun. Ce principiu, domnule - îmi zicea un biet mitocan robust și roșu la față - ce principiu și libertate... Nu vezi că toți îmblă după chivirniseală. După chivirniseală. Vorbă mare, căci ea e deviza tuturor partidelor, tuturor purtătorilor de stindard cum s-ar zice, căci în urma urmelor fiecare e în stare ca să moară pentru stindard și pentru... chivirnisală. Dar acuși mă pomenesc c-un ziar roșu țipînd: Domnule! D-ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
față - ce principiu și libertate... Nu vezi că toți îmblă după chivirniseală. După chivirniseală. Vorbă mare, căci ea e deviza tuturor partidelor, tuturor purtătorilor de stindard cum s-ar zice, căci în urma urmelor fiecare e în stare ca să moară pentru stindard și pentru... chivirnisală. Dar acuși mă pomenesc c-un ziar roșu țipînd: Domnule! D-ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic și corupt, desprețuiești presa! D-ta insulți națiunea! Națiunea! Hoho! Națiunea va să zică. Un rău au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la un drept al său. 7) Unitatea Societății este periclitată prin sulevarea unor asemenea cestiuni și s-a adus de esemplu cazul analog al desfacerei Societății academice române din Viena prin despărțirea în două castre, de care una ridicase pe stindardul ci pe "Bariț", iar alta pe "Șaguna". Biuroul a desfășurat prin membrii săi această apărare, a cerut susținerea principiului de: nesulevare a diverginței spirituale dintre junimea română și, pentru a evita până și prepusul că ambiția personală poate [sau] ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
manifesteze conștiința unității sale naționale; a venit momentul ca junimea română să o zică în fața lumei că e îndestul matură spre a-și cunoaște chemarea sa socială în Orientul Europei. Au trecut timpurile fierului; au trecut era puterei brute: pe stindardul junimei române este azi numai una deviză: cultura. Cu ocaziunea serbării întru memoria lui Ștefan cel Mare, junimea română academică, și cu ea întreaga junime română, voiește a da espresiune unitară rezoluțiunei sale de a se cultiva - cultiva omogen. Acest
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sinuos și lent de Claudia Muzio sau poate Amelita Galli-Curci din Bijuteriile Madonnei. Eleanor Klein avusese pe vremuri acest disc. Mă întrista, dar nu mă deprima. În harnașamentul meu de vreme rea am trecut prin fața catedralei unde cerșetorii își înmuiau stindardele lor de lână și își arătau cioturile ciunge și încrețite. Le-am lăsat câteva monezi în urmă; în definitiv, paralelele îi aparținuseră de fapt lui Smitty; m-am gândit că se cuvine să le dau la rândul meu mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
al unei furgonete - „Da’ uită-te pe unde mergi, tâmpito!“. Femeia nu-i acordă nesimțitului nici măcar o privire. Mergea țâfnoasă, legănându-se pe picioarele lungi, cu părul răvășit În vânt, cu eșarfa de pene portocalii fâlfâind În urma ei, ca un stindard. Șoferul se căi repede de insulta pe care i-o adresase și Întoarse capul admirativ - pentru o clipă, Maja Îi surprinse privirea Înfierbântată ce se lipi apoi de coapsele femeii, Înfășate Într-o fustă mulată, care se ivea de sub haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
el, voi găsi acolo sus și imaginea noastră. Sasha intră pe rampă, trecu de observatorul astronomic și coborî atent pe lângă Panoramica, și apoi ajunse În Piața Eroilor. Pe colină, ca Într-un turn de veghe, ca un catarg al unui stindard pe un teritoriu cucerit, se Înălța antena Vaticanului. Noaptea mirosea a flori de tei. La un moment dat, Îngândurată, Emma aruncă pe scaunul din spate pachetul voluminos de la Bulgari, ambalat ca un cadou pe care de ore Întregi Îl ținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vârful unui stâlp de beton. Pusese, Însă, prea multă hârtie și capsa i se spărsese În față, provocându-i și sperietura pe care Ectoraș o ghicise, deși era bine ascunsă. În săptămâna În care vărul său purtase, ca pe un stindard victorios, bandajul pe ochi, fiul Directorului fusese cel care mânuise arma, cu un curaj de care nici el Însuși nu se crezuse În stare. Când trăsese primul foc, nu pusese cum trebuie opritoarea și capsa, aprinzându-se, o pornise Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
precizeze: „Dar nu sunt budist, trăiesc din contradicții și asta mă împiedică să ader la vreo doctrină” (21 ianuarie 1980 Ă 467). Astfel, Cioran, cel care voia să se devoteze unei credințe și care ar fi vrut să lupte sub stindardul unor idealuri, nu mai aderă la nimic. De fapt, caută, ca în tinerețe, numai că pe alte căi, „detașarea de lume” și „presimțirea extatică”. În fond, de ce nu găsește Cioran în creștinism toate acestea și le găsește în muzică, în
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fac colaboratorii pasivi, și cu atât mai puțin nu se oferă cu de la sine putere să o facă, precum colaboratorii activi. Ei scriu așa cum cred ei că este bine, refuză să fie Înregimentați, să fie purtați de partid ca niște stindarde, dar nici nu se revoltă În mod fățiș, nu iau cuvântul În ședințele Uniunii Scriitorilor ca să se opună, nu scriu scrisori de protest etc. În sfârșit, ajung la a cincea categorie, rezistenții activi. Aceștia sunt creatorii care vorbesc și scriu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
justifică de fapt terorismul de stat. Marius Jucan: Proxima criză mi se pare a fi cea a naționalismului. Pe de o parte, acesta este dezarmat de politici educaționale și culturale, la care aderă majoritatea țărilor europene, pe de alta, este stindardul sub care se adună frustrările globalizării economice. Xenofobia se poate reîntoarce, ca În Vest, sub presiunea migrației economice. Sanda Cordoș: Atât aș mai vrea să spun: cred că nu ar trebui să uităm rolul spiritului critic, indiferent de pe ce poziție
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
realmente, autentic creștină... 8. Caracterul cinstit al voluptății, și retur. La fel ca Dante care trece prin Infern și apoi prin Purgatoriu înainte de a ajunge în Paradis - o dialectică subtilă... -, Lorenzo Valla își începe periplul cu Leonardo Bruni, purtător al stindardului stoic. Pentru el, binele suveran rezidă în virtute - care e un scop în sine. E cunoscută opțiunea austeră a școlii filosofice; Valla nu aderă la ea, ascetismul eroic nu-i convine deloc. Onoarea și gloria constituie tot atâtea false valori
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
text poate fi modificată considerabil prin schimbarea ordinii celor două planuri. În următorul fragment din Mizerabilii am pus între paranteze pătrate și in italice formele care ar rezulta dintr-o asemenea răsturnare a ordinii: Toată cavaleria, cu săbiile ridicate, cu stindardele și trompetele în vânt, împărțită în coloane pe divizion, dintr-o singură mișcare, ca și cum ar fi fost un singur om, cu precizia unui berbece de bronz care deschide o spărtură, coborî [cobora] dealul Belle-Alliance, se înfundă [se înfunda] în valea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
au constituit într-o mișcare pe deplin coagulată, aceasta nu înseamnă că nu trebuie luate în considerație. Pe de altă parte însă, la nivelul operelor, nuanțările se multiplică în măsura în care reluarea elementelor clasice nu s-a făcut în mod clar sub stindardul acestei direcții, ci s-a topit într-o nouă formulă estetică cea a modernismului. Ca urmare, o posibilă concluzie ar fi că acea renaștere clasică s-a produs într-o manieră mult mai discretă la nivelul operelor, nefiind recunoscută ca
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
lui Al. Vlahuță. Articolul-program Primele vorbe, nesemnat, inclus de Vlahuță, cu titlul Îndemn, în volumul său File rupte (1909), anunță o linie pe care scriitorul o urmase începând cu „Vieața” (1893-1896): „Ne strângem, cu credință și cu dragoste, în jurul aceluiași stindard, stindard de pace, de înseninare și de înfrățire intelectuală, de apostolică muncă pentru dezmorțirea inimilor care tânjesc, pentru redeșteptarea avântului de-odinioară în sufletele românești, pentru chemarea atâtor puteri risipite la o îndrumare mai sănătoasă - la sfânta grijă a întăririi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]