13,648 matches
-
de teamă , Iar mină cu ciocan de -arama Bătaia-n țuci și-a contenit , Si in tăcerea uriașă , Auzul lui parc-a surprins O sărutare pătimașa , Un strigăt slab și-un geamăt stins . O presimțire necurata Batrinul piept i-a străbătut... Dar înc-o clipă-a mai trecut Și iar nimic ; din zarea toată Doar vântul freamăt aducea De printre crestele cărunte , Și-n pacea nopții s-auzea Șoptitul unui râu de munte. Canonul sfânt , în gândul sau , Porni cu spaimă să
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
rup de cârdul meu prin lume, / Când pe idei mă vreau crucificat.” (De ce scriu, Și toamna vine) Ținuta lui, aparent sălbatică și deopotrivă dură, s-a imprimat poeziei ca ecoul unei păduri adânci. Exemplu: „Până-n măduva tăcerii / glasul doinei îmi străbate / rostogol din munți în lună / ca ndoiala dintr-un frate.” Dar versul de mai sus alternează cu un moment de gingășie și căldură, ce te îndeamnă să-l îndrăgești și să-i iubești poezia: „Înțelept vorbind de lucruri, / rumegam raza
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
elaborat de Blaga în tradiție kantiana este dezvoltat pe larg în Trilogiile Cunoașterii, a Culturii, a Valorilor și cea Cosmologica și conțin conceptul lui cu privire la Știință și Creație, Artă și Valoare, Gândire magică și Religie, iar universul lui poetic este străbătut de misterele luminii și de obsesia morții. „Lucian Blaga este poate cel mai original creator de imagini pe care l-a cunoscut literatura română până acum”, scria despre el marele critic Eugen Lovinescu. Conjunctură nefavorabilă a perioadei de timp în
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
te ador, mă rog, depinde... În orice caz, ideea de a așterne în materia informă poveștile, basmele, întîmplările, accidentele, tragice de obicei, ale existenței, părea pe atunci anevoie de conceput, ca descoperirea telegrafului. De altfel, efortul minții omenești de a străbate drumul de la vorbirea simplă a autorului pînă la înregistrarea ei grafică prin semnele convenționale, așa cum avea să se întîmple în epoca modernă denumită Galaxia Gutenberg, este incomparabil mai mare decît efortul făcut de aici pînă la Internetul nostru cotidian. * Să
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
se citește acum, Balzac doar pare că este în mijlocul nostru. Lumina electrică însă nu se inventase. Nici măcar lampa astrală, născocită anume de Balzac, contemplată la castelul Saché și la care autorul pretindea că scrie fără ca sursa de lumină să fie străbătută de vreo dungă de întuneric; nici măcar în bătaia ei meșteșugită de autor, lumea nu putea fi văzută decât ca la 1800 și... După istoricii actuali ai romanului, Saché, castelul de pe valea Indrei și Loarei, ar fi locul balzacian prin excelență
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
etc. A desfășurat și o activitate constantă de cadru didactic, din 1913 pînă în 1947, predînd limba română, educația profesională și organizarea științifică a muncii. După pensionarea intervenită la împlinirea vîrstei de 60 de ani, pînă la sfîrșitul zilelor sale, străbate o perioadă materială grea nevoit fiind a lucra în calitate de corector la diverse tipografii și chiar a-și vinde biblioteca. Marea pasiune a lui C. Beldie a reprezentat-o publicistica. Tipărește două broșuri scrise într-un stil flamboaiant, Ce vrem și
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Liber să deschizi încet portița grădinii/ E toamnă plină de gesturi// Șters dintre noi/ Aerul povestește mai bine decît Șeherezada/ Cine acum se tulbură, acum se ascunde// Uimirea unui cîine/ Privind rîmele -/ Ajungă-i zilei atîta poezie!" (Colaj). Din adînc străbate năzuința increatului al cărei echivalent acustic e tăcerea. Pe fundalul tăcerii, elementele peisajului își divulgă artificiul: "Cel mai curat lucru de aici e tăcerea/ adevărata, marea paiață -/ un bătrîn arbore de camfor exilat/ o linie verde sosind mereu și prăbușindu
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
puse în joc interesele, de uzul armelor de foc la americanul între patru și nouăzeci și patru de ani? Suntem alții. Priviți costumația oamenilor de pe stradă, forfota drumurilor, amintiți-vă de terna înfățișare a șoselelor și bulevardelor, când și când străbătute de câte o camionetă Tudor Vladimirescu, de câte un Wartburg resemnat, de câte o bunicească Pobedă și cătați la numeroasele limuzine de cele mai noi tipuri ale celor mai scumpe mărci, făcute și ele de rușine de jeep-urile cu
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
a faptului că acolo, în provincia de sud-vest, se scrie și se publică o literatură de calitate ce poartă o evidentă marcă made in... Liubița Raichici e autoarea unui volum alcătuit din 49 de fragmente de proză și poezie, toate străbătute de un profund sentiment religios. Ruptă între țara de suflet - România - și cea de limbă - Serbia, poeta alege să se caute pe sine construindu-și un univers de cuvinte, "o limbă necunoscută" în care să poată renaște "sîrbește", asemeni poporului
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
spune Grete Tartler, la 31 octombrie 1840 și s-a sfîrșit la 22 iulie 1841. Într-o vreme a sejurului italian obligatoriu pentru orice european cultivat și distins, Andersen se aventurează mult dincolo de hotarele romane ale lumii civilizate, ajungînd să străbată o linie de demarcație simbolică între Occident și Orient: firul Dunării. Ceea ce descoperă cu acest prilej este fragilitatea, arbitrarul, dar și soliditatea graniței. Pe malurile orientale ale Dunării viața și oamenii sînt altfel, chiar dacă poetul apelează la comparații cu orizonturi
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
Spania și cu fanatismul unor tineri din Țara bascilor luptînd pentru independența ținutului lor. Nu se face nici o aluzie la faptul că - dintre toți - cei trei mă luaseră pe mine drept terorist... Trec delicați peste acest lucru, în timp ce rapidul Talgo străbate în viteză deșertul roșietic din centrul Spaniei, Saragoza etc... Călătoria fiind lungă, oamenii acum tac și stau adormiți cu capetele culcate pe plușul auriu, care mie îmi miroase a pămînt plouat. Ciudat. În acest loc secetos, saharian mai degrabă... Ajungînd
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
Editura Univers în mai 1999 și am purtat cu autorul o bogată corepsondență. Toate acestea fiind de acum istorie, am coborît nu demult, într-o după-amiază de început de vară, împreună cu soția, în gara terminus a Rețelei Expres Regionale ce străbate Île-de-France, de unde scriitorul ne-a luat cu mașina. Astfel am ajuns la casa lui din Choisel, o așezare măruntă și verde din valea Chevreuses, la vreo 50 de km sud-vest de Paris. Tournier ne-a arătat îndată un mesteacăn tânăr
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
din buzunarul vestonului/ scoate o laternă de hârtie", "Alexandru Cistelecan întorcea o misivă pe dos..." Toate aceste ipostazieri nu au în spatele lor nici o miză și rămân simple aluzii exploatate expeditiv; poetul încearcă să fie optzecist dar nostalgia unui discurs liric străbătut de mari teme culturale și de efuziuni sentimentale îl face să eșueze mai ales în ultimul ciclu al cărții: Insula troienită de nisipuri. Mona-Ra definește un autor fără îndoială citit și inteligent dar ezitant și inconsecvent, cu un flux poetic
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
mai puternice (Callas), voci mai interesante (Domingo, Baltsa) dar nu cred că Montserrat Caballé a avut pereche în privința frumuseții în sine a glasului (poate doar Pavarotti este un fenomen asemănător). Cu o voce rară, cu o tehnică solidă, ea a străbătut un repertoriu uriaș de la Violetta la Isolda, de la partituri uitate de Gluck, Salieri etc. la muzica pop; a cunoscut succese fulminante în marile teatre. Din toate acestea pe scena Sălii Palatului nu am auzit mai nimic; emisie dezordonată, sunete plate
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
Collado (deși a acompaniat-o de multe ori) nu pare să se fi dinamizat alături de nerăbdătoarea lui parteneră. Lăsat în voia lui, el a trecut prin piesele simfonice încetișor, prudent, ilustrând parcă proverbul chinezesc care spune că atunci când ai de străbătut un drum lung să nu te gândești decât la pasul următor și așa măsură după măsură... Orchestra Națională Radio a navigat cât a putut de bine între gafele solistei și resemnarea dirijorului (un cuvânt bun despre solo-ul de vioară
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
pentru cinefilul versat "poezia" constă în sugerarea unei coperți de vis - flash-back ori flash-forward?! - căci protagonista pare a se trezi dintr-odată în iureșul unei iubiri decantată în fel și chip. Mai întîi fotografic: un tînăr crescut la Londra, după ce străbate imensa țară de la un capăt la altul, ajunge într-o minunată zonă montană unde e copleșit de măreția formelor de relief, dar și de frumusețea extraordinară a unei tinere pe care are îndrăzneala să o imortalizeze pe cînd ea îi
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
la același spirit al epocii, aș spune că Valjan reușește să îmbine patetismul unor scene din Idolul și Ion Anapoda sau Jocul de-a vacanța cu verva din Gaițele și Ultima oră, cu grotescul din Titanic vals și delicatețea ce străbate uneori Omul cu mârțoaga sau Capul de rățoi. Văzute însă în efervescența anilor dintre războaie, de altfel foarte asemănătoare celei din tulburile noastre vremuri, Generația de sacrificiu, Ce știa satul, Nodul gordian își pierd aerul desuet în favoarea unui soi de
Comediile lui I. Valjan by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16874_a_18199]
-
mult sau mai puțin spectaculoasă a enigmei în jurul căreia se construiește întreaga narațiune. În cazul de față, rezolvarea rămâne un fel de temă pentru acasă dată cititorului. Astfel Rolls-Royce-ul lui Chiril Tricolici rămâne până la urmă doar o mașină(rie) care străbate sute de kilometri pentru a se pierde apoi în ceață. Chiril Tricolici - Rolls-Royce, Editura Nemira, București, Colecția "Ora H", 2000, 262 p., f.p.
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
comună dintre opțiuni; asemenea subiecte sunt în general apanajul istoricilor și cel mult al analiștilor politici. Și cu toate acestea jurnalul lui Aurel Sasu nu are de suferit prin inadecvare (cu excepția, poate, a șocului de adaptare al primelor zece pagini). Străbătută de reflecții de lectură în fiecare din cele patruzeci și patru de notații ale celor tot atâtea zile de război, cartea e mărturia unui soi de nostalgie postmodernă ce atrage fără a cuceri, nu din vreun viciu literar , ci pentru că
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
facilitat considerabil dialogul nostru. Știam că Margriet de Moor practică o anume autoreflexivitate literară, că story-urile romanelor ei sunt minimaliste, că povestea se autopovestește, că glasul, cîntecul sau pur și simplu tăcerea sunt tematizate și orchestrate stilistic, că filonul intimist străbate toate scrierile ei, începînd cu romanul de debut, Mai întîi cenușiu, apoi alb și pe urmă albastru și terminînd cu ultima carte tradusă în germană, Die Verabredung - Întîlnirea. Dar mai înainte de a transcrie lungul dialog pe care l-am avut
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
din Egipt și este tot o poveste de dragoste, din zilele noastre dar cu reverberații istorice, o dragoste care-i leagă dincolo de moarte pe olandeza Lucie de soțul ei Joseph, un țigan rătăcitor, care în fiecare primăvară își părăsește familia străbătînd Europa pentru a cîștiga bani... O carte minunată - au afirmat criticii din nou în fața acestei variante moderne a mitului eternei reîntoarceri. Ultimul roman, Întîlnirea, este aproape lipsit de acțiune; suspensul generat de tonul discursului narativ - pe care de astă dată
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
imperfecțiuni" de versificare în Mortua est și în Împărat și proletar în special, Gellianu, alias P. Grădișteanu, se întreabă: "Pentru ce a prezintat în Criticele sale, ca model, cîteva floricele ale d-lui Eminescu, la cari nu poți ajunge decît străbătînd un nămol de greșale (s.n.) de versificare, de rime imposibile, de imagini inexacte, de cuvinte fără sens, pe cari le repudiază sentimentul artei fie modernă, fie antică?" (vezi pag. 278 din articolul semnat: G. Gellianu). În 1873 Grădișteanu formulase "inepții
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Cu mult mai mari. Neștiind ce să mai spună, ieși în curte. Pe stradă oamenii s-adunaseră în grupuri. Gesticulau aprins. În partea lor muște din ce în ce mai mari veneau de nu se știa de unde sâcâindu-i. Și s auzea zgomotul aripilor străbătând văzduhul în zbor. Lucru ciudat era însă că atât numărul cât și mărimea lor creșteau mereu. În același timp crescând și numărul și panica oamenilor. Războiul le-a adus. S-au hrănit cu cadavre! șopteau oamenii. Iar ele creșteau. Aveau
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
din groapă creșteau cât un cărăbuș, apoi cât o nucă și imediat după aceea-și luau zborul mărindu-se din ce în ce mai mult. Mii de monștri de toate mărimile sugeau lacom cu trompele dintr-o substanță albă vâscoasă. O scârbă imensă-i străbătu din creștet în tălpi. Astea-s substanțele spițerului! glăsui popa. Care spițer? Un refugiat. El arunca mereu substanțele-aicea. Dați-le foc! Aduceți paie! Și din groapa umplută cu paie o vâlvătaie imensă țâșni în zările cerului. * * * Adrian se trezi c-
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând în calitate de violonist, de dirijor, ulterior, în deceniile din urmă, opera sa componistică iese la iveală fiind antrenată în circuitul mare al faptelor umanității. Motivul? Indiscutabil este vorba de suflul umanist întremător, consolator, ce străbate întreaga creație enesciană. Chiar de la primele opusuri, de la lucrările începutului de secol, de la Octuor-ul pentru corzi, de la prima sa simfonie. S-a făcut mult pentru creația maestrului, mai ales în deceniul din urmă. Multe nu s-au făcut și
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]