1,470 matches
-
cuprinde dialogurile purtate de către autor cu o fostă deținută dintr-un penitenciar românesc, după eliberarea acesteia din închisoare. Protagonista cărții, adică deținuta Mihaela Motorga nu este nici originară din localitatea Moeciu de Jos, județul Brașov, unde autorul slujește la altarul străbun al Bisericii noastre strămoșești și nici nu îl cunoștea de dinainte de intrarea în închisoare. Întâlnirea s-a făcut, așa cum am mai spus, prin intermediul acestui atât de benefic mijloc de misiune, de comunicare și cuminecare, pe care îl reprezintă postul Radio
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
în campania de eliberare a Ardealului de Nord. După război, urmează cursurile Academiei de Inalte Studii Comerciale și Industriale din București, întrerupte de vicisitudinea evenimentelor nefaste care populau țara la vremea respectivă. Luptător zelos pe altarul Patriei și al Bisericii străbune, Petru C. Baciu a primit de la Bunul Dumnezeu și talantul scrisului, zămislind cu propriul sânge cremenea mărturisirii în vadul cugetului prin care se prelinge propria viață ca un susur cristalin al poeziei sau ca un surâs înlăcrimat al destinului. Literatura
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
într-un moment de răscruce, după înfăptuirea mult prea însângeratei Uniri de la 1918, care deși așezase Patria în hotarele ei milenare, furtunile dzmembrării spirituale o bântuiau necontenit zgâlțâind-o din temelii. Sub pavăza Crucii lui Hristos și-a regăsit identitatea străbună, născând în viitorul luptător zelul aprig al afirmării Nației sale ca o Națiune creștină, demnă și autoritară, urmașa princiară a nobilei Dacii. Înrolat între Adevăr și credință, energia și eroismul curajului său justifică lupta cauzei și înflăcărarea idealului de a
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
Noiembrie, totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noiembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 11 August 2007, la „Biserica cu Lună” din municipiul Oradea, la care am reușit să particip și eu, alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun, în frunte cu Episcopul locului Dr. Sofronie Drincec al Oradiei, precum și de alți mulți cunoscuți ori apropiați... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de
CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE ARHID. PROF. UNIV. DR. TEODOR SAVU (1916 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358614_a_359943]
-
și aș aminti numai de descoperirea, în acest areal geografic al județului Mehedinți, a celei mai vechi așezări umane stabile din Europa, circa 9000 de ani, care conturează o civilizație dunăreană: cultura Schela Cladovei - Lepenscki Vir. Dar în această vatră străbună europeană se află și una dintre cele mai importante regiuni cu parcuri naturale și rezervații ale continentului european cu faună sarmațiană sau din Bazinul Dacic. Am aflat amănunte, într-un un dialog cu unul dintre cei mai avizați specialiști, biolog
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
de tematică, frumusețea lor este aceeași. Sâmburul de inefabil încolțește din toate la fel, pentru că autorul este egal cu sine însuși. O poezie suavă, de o gingășie aparte și în același timp, adânc înfiptă în cotidian, cu rădăcini în glia străbună, care respiră un aer de patriotism autentic, o poezie în același timp angajată și liberă de constrângeri. O poezie plăcută, misterioasă, tainică, inefabilă. Cum poate fi inefabilă sămânța semănată-n pământul de suflet? Iată că e. Poezia poate orice. Și
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
liniile-mi frânte ale vieții mi se scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta este
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
scurg / Adânc în carne și în visele-mi sub pleoape / Cu lacrimi de vioară mă ucid, în inimă îmi curg...” (Rugă fără sfîrșit - 27). Romeo Tarhon se consideră doar „un sol al graiului străbun”: „Sunt doar un sol al graiului străbun / Pe care îl versific uneori în fugă / Învrednicit de Dumnezeu cel Bun / Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă”. (Rugă fără sfîrșit - 27). La templul Rugii - slujitor precum la Altarul Cuvântului Sacru. Acesta este poetul și românul de bună întemeiere și
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
s-a născut la data de 16 noiembrie anul 1912 în localitatea Deleni, foarte aproape de Cernăuți, tatăl său fiind preot. Dragostea pentru învățătură a dobândit-o din familie, pașii fiindu-i călăuziți spre cele mai de seamă școli ale Basarabiei străbune: Liceul "Aron Pumnul" și Facultatea de Drept din Cernăuți (1931-1937) fiind doar începutul. După finalizarea stagiului de avocatură, a funcționat o vreme ca avocat la Fălticeni și Bacău. Trăitor profund al adevărurilor de credință și ancorat temeinic în viața Bisericii
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITORUL AUTENTIC (1912 – 2011)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/358724_a_360053]
-
mult timp și în continuare, care acceptă prin lașitatea, trădarea, imbecilitatea, perverirea, sminteala și turpitudinea lor ocultă, marșul distrugător al sioniștilor-rabinici, urmașii acelor farisei-saduchei; de a-L Re-răstigni permanent pe Mântuitorul nostru, uzurpându-ne și profanându-ne astfel credința ortodoxă străbună și odată cu ea pe toți eroii, martirii, mucenicii, sfinții, preoții, poeții, dacălii, elevii, studenții, cuvioșii, mărturisitorii, oamenii de cultură, artiștii, medicii, arhitecții, constructorii, tinerii, bătrânii, mamele, fecioarele, soțiile, țăranii, boierii, Voievozii, Vlădicii și ceilalți dreptmăritori creștini adormiți și vii ai
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
și simțământ românesc, cu școală autentică, cu carte românească de învățătură, cu biblioteci și cu studii înalte, încheiate, în aceste locuri, fapt ce nu poate fi uitat de și în istoria sau geografia acestor locuri (ale Ardealulului strămoșesc și Transilvaniei străbune) - marcate de prezența și activitatea dumneavoastră atât de bogată și de prodigioasă și care s-a desfășurat, și încă se desfășoară, pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur și eu, dorindu-vă, încă odată să ne trăiți întru mulți, folositori
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
Acasa > Versuri > Farmec > AM VENIT SĂ TE COLIND... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 22 Decembrie 2011 Călător fără merinde, Dintr-un obicei străbun A venit să te colinde Moșul înțelept și bun Și tu, crăciuniță dragă, Ca o boare de zefir Barba moșului întreagă Să o mângâi fir cu fir... Fără nicio rugăminte, Știe el ce vrei să-i spui, Până către zori
AM VENIT SĂ TE COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358884_a_360213]
-
roman victorios. LICINIUS E bună chibzuiala. Sunt bucuros Să îndeplinesc porunca împăratului maiestos! TRAIAN Ai Romei suntem, patroni și salvatori! Capitalei lumii să-i aducem vestitele comori. Să mergem oșteni, birunța ne așteaptă! Fala romană e plămădită din faptă, Din străbuna vitejie, ... din a noastră mândrie. Cu încredere să pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă, înșiruindu-se pe pod. ). TABLOUL VI ( Înăuntru
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
seama, cântărindu-și vina, să se arate. Mărturisind, ușurare de cuget dobândește, Pentru a lui vină țara pătimește. Ispășirea degrabă, Zalmoxis nu îngăduie zăbavă. Care colț al țării naște trădători? Aceste buruieni udate cu roua din zori Cresc în Dacia străbună? De când? De unde se adună?! ...Și altă dată Roma astfel de stârpituri ne-a trimis, Dar dacul a știut să fie de ne învins. În alte vremi sămânța blestemată n-a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
De unde se adună?! ...Și altă dată Roma astfel de stârpituri ne-a trimis, Dar dacul a știut să fie de ne învins. În alte vremi sămânța blestemată n-a prins în pământ acesta bun. Ne-o spun poveștile și cântul străbun. Sunt multe mreje întinse de romani, 30 Ei știu pieziși să-l poartte de ani. Noi știm doar lupta dreaptă Răsplată după faptă. ( Se aud tunete puternicie. Perdeaua se dă înlături și lasă să se vadă, atârnând de bolta templului
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
dealuri rodesc. ( Corului fecioarelor se alătură corul grupului de oșteni din spatele altarului.). CORUL FECIOARELOR ȘI AL OȘTENILOR Râurile în munți, Păsările sub soare, În câmpuri fierbinți, Slăvesc cuminți Numele tău mare! CORUL FECIOARELOR Zalnoxis prea bun, În restriște este pământul străbun! Mică-I Cetatea Țării, Dușmanii întunecă lumina zării. Împotriva lor îndreaptă Furtuni, aprige vijelii, Semnul tău să fie faptă, Apără pe ai tăi fi. CORUL FECIOARELOR ȘI AL OSTAȘILOR Râurile în munți, Pământurile sub soare, Preoții în altare, În cânturi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
ne-au stat în ajutor. ( Fulgeră și tună.). Degrabă la luptă, în frunte cu mine, Dușmanul se apropie, vine, vine...! Dromichete, mândru rege din fund de așezare, Burebista mărit, stăpânitor al neamului dintre hotare, Duras prea înțelept, strămoși ai Daciei străbune, Ridicați-vă în țară, însuflați fapte bune! Ne amenință dușmanul munții noștri sfinți Scăldați cu sânge de părinții noștri, părinți. E la grea încercare al Daciei popor! El știe să moară Pentru scumpa noastră țară! El știe să fie învingător
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
jelit pe Eminescu... Nu am puterea să destăinuiescu - A mea durere nu mai are leac... Pe soclu l-ați urcat pe Eminescu Dar de citit nu-l mai citiți de-un veac... Vai, Doamne, cum să-l întregescu?! Un neam străbun, un neam mișel... Ce l-a jertfit pe Eminescu, Precum ar junghia un miel... E purul adevăr, dumnezeiescu - El vă iubea și nu vă ignora... Pe cel mai drag poet, pe Eminescu, Voi l-ați numit cadavru-n debara... Mereu
VOI L-AŢI UCIS PE EMINESCU ! de MIHAI PREPELIŢĂ în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359267_a_360596]
-
Articolele Autorului MERITĂ MULT MAI MULT... Maestrul Gheorghe ZAMFIR poate fi declarat ,,OMUL ZILEI'' în fiecare zi. Instrumentul său fermecat - NAIUL - aduce în inima românilor de pretutindeni fiorul cel mai pătrunzător al cântecului românesc. Fie că este vorba de doina străbună, de cântecul de joc sau acele prelucrări măiestre pe care numai Gheorghe ZAMFIR știe să le interpreteze ca nimeni altul. ROMÂNIA a fost cunoscută pe plan mondial și datorită naiului său inconfundabil. Noi publicul îl iubim, și îl respectăm cu
MERITĂ MULT MAI MULT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359405_a_360734]
-
aripile lor curate Îngerii Vestitori ai Nașterii Mântuirii Noastre. Oameni, ridicând mâinile a rugăciune către Steaua Sus Răsare, spre a păcatelor spălare. Copii, cu obrajii rumeni, purtând în glas magicele sclipiri ale Raiului Păcii. Peste tot, cântece de veselie, colindele străbune, așternându-se la ferestre, prin case, pe ramurile brazilor împodobiți de sărbătoare, ca beteala poleită cu aurul iertării. Inimi, zvâcnind de bunătate pentru frații, prietenii, cunoscuții ori pentru toți oamenii lumii, bătând acum..la unison, într-o magică simfonie a
CITITORUL de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359475_a_360804]
-
o sărbătoare nouă, complexă și originală, a adus în actualitate vechi tradiții etnografice, oferind o sinteză arhitectonică, culinară, ocupațională, artistică, a unui mod vechi de viață, adunând fii ai satului de vârste și profesii diferite, rămași să locuiască pe meleag străbun sau plecați în diverse localități din țară și chiar din străinătate de unde revin cu drag și cu dorința de a promova valori populare autentice, atrăgând totodată artiști din alte zone ale țării români și de alte etnii: unguri, aromâni spre
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
izvoarelor, spre stelele cerului pentru a se înnobila cu noi și noi valori, cât și spre toți cei care vor veni cu gândul de a-i cunoaște și respecta specificul scris cu trudă și har dumnezeiesc pe file de istorie străbună. Informații despre anumite aspecte ale sărbătorii ne-au fost oferite de următoarele persoane: Ballok Molvinka Eniko, Batori Florentina, Beca Stila, Bloj Sorina, Borzan Maria, Cercheș Anina, Chirteș Ionela, Farcaș Dorina, Fărcaș Emilia, Georgică Silvia, Gliga Nicoleta, Iancu Mataranga, Matei Doina
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Călina, copilă dragă, Ne-a făcut viața ușoară, Ne-a fost ca o surioară. Și cum timpul curge iute Către stele nevăzute, Pe la început de vară, Într-o zi, mai înspre seară, Cam peste vreo două luni, Printre munții cei străbuni, Colo-n Giumalău, pe plai, Apăru un mic alai. Sus Călina lung privește Și în grabă se gătește, Iar când se așază-n prag Vede al Moldovei steag Dus cu cinste de-un arcaș. „Vai de mine, mira-m-aș
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
îngerul melancoliei” (lemn de cireș de trei metri) împreună cu cele trei zeițe-mume al pământului la Festivalul „Sighișoara Medievală 2001” PACE ȘI LUMINĂ! Avem un orizont, o datorie, din aceeași putere divină. Suntem toți pregătiți să aflăm, să găsim, regăsim puterea străbună. Aceeiași margine de lume, același glas, un singur sfânt amor. Lumina e gloria, iubirea e țelul, prin focul ce arde în suflet de om. Despre toate cele vă scriem cu drag, VIITORUL ÎNCEPE AZI “Viitorul începe azi și nu mâine
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]