1,728 matches
-
are un efect și mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon și stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci și în râuri și lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecție cu radiație magnetică. Bunii și străbunii noștri nu începeau să mănânce din pâinea nouă înainte de a o însemna de trei ori cu semnul crucii, de asemenea, înainte de a bea apă - pe câmp, pe dealuri sau prin păduri - se însemnau cu semnul sfintei cruci.. Laboratorul științific al
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – GHEORGHE DRAGOMIR, TERRA, PLANETA SUFLETELOR RĂTĂCITE, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, BUCUREŞTI, 2014, 468 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357474_a_358803]
-
o sfântă, Nu mi-aș ierta viața toată! Spuneți voi, n-aș fi neghiob? Să muncesc precum un rob! Să consum atâta piatră, Zău, așa ceva nu se cade. Maimuțoiul mi-e bunic !... Si-un altar să-i mai ridic? Un străbun cu patru labe, Eu, să venerez maimuța!? C-ar fi doar o cărămidă... Scumpa, ar fi o antropoidă! Dar să cred că bunicuța, Pân’ la urmă m-aș sfârși. Ar fi chiar o nerozie !... Poate cineva să știe ? Cum a
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
dură clepsidră, uitarea -și face loc ca mlădioasa vidră, dar, dintr-o ceață deasă, ochi verzi mă mai privesc mângâietori, în clipe când în dureri cioplesc. Ades, de ani de zile, în jur nepoți adun, istorisind clipite despre al lor străbun... și uneori, privirea-mi, nostalgic, stă nițel, să mângâie, cu drag, ochi verzi de nepoțel. Referință Bibliografică: Ochi verzi / Elena Păduraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 512, Anul II, 26 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Păduraru
OCHI VERZI de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357576_a_358905]
-
secetoasă, dominată doar de soare, într-o stână, mai la vale, ținem țințirim de morți, condamnați ca să se roage pe la fel de fel de porți. lângă vatra părintească păstrăm doina sub cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni. din găvanele câmpiei am vărsat numai obol, pentru cât am urcat singuri soarele pe cerul gol. ca o țară-n părăsire, ruine sunt peste tot locul, parc-a ars-o, blestemată, numai patima și focul, doar ființa și destinul clădite
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
visat cu Iancu, era Zi de Târg; Moții de la Vidra, frații de pe Crișuri, Toată nemurirea cea din ascunzișuri Se-aduna vrăjită de chemarea lui- Om ca Avram Iancu nu a fost și nu-i! Știu, spre dimineață mi-a șoptit străbunul: Dorul meu din viață mi-a rămas doar Unul, Țara cea mai dragă, de mi-a fost mireasă, Zestrea ei cea sfântă să n-o dați de-Acasă! M-am visat cu Iancu și ce vis rotund! M-am visat
M-AM VISAT CU IANCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357746_a_359075]
-
Profeții marilor căderi de azi/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ și ne-ngropam martirii camarazi. Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni/ Când tulnicele sunau jale pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea din străbuni. Noi celor drepți le-am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri/ Cu el am străbătut prin mlaștini sau ogor/ Și l-am sfințit cu jertfele de ieri. Noi suntem mărturia unei lumi ce-a fost./ Cu
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
care vorbesc despre măreția luptei lor.” (Răstigniri ascunse-mărturii- vol. II, Editura Fundația culturală „Buna Vestire”-București, 2009, p. 296) Strigătul din urmă al lui Petru Baciu este o chemare la demnitatea întru Neamul dacoromân, o cinstire a memoriei memorabililor noștri Străbuni, un îndemn la alegerea unei Elite spiritual-creștine, călăuzitoare a multor generații spre un destin asumat mântuirii, un apel la conștiința harică ce se întrupează misiunii de mărturisitor și vocației de martir. Ecoul strigătului luptătorului, eroului și mărturisitorului Petru Baciu se
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
face un străin, ci un cetățean al țării. Într-atât ne-am rătăcit sufletele încât am uitat că țara e mai venerabilă, mai sfântă decât chiar ne sunt părinții? Socrate spunea: „mai presus de tatăl tău și mama ta și străbunii tăi e patria”. Distorsionată mi se pare aprecierea acestor opere de artă, din cauza celor care le inaugurează și care, cred că habar nu au de arta adevărată și apleacă urechea la spusele unor oameni cu adevărat bolnavi de distorsiune, care
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
miere”, cum o numește Mihai Eminescu, românul și-a scris doinele, și-a preamărit eroii în balade, și-a plâns amarul în bocete. Cât adevăr în spusele lui Sadoveanu: „La noi, românii, întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele”. Străbunii ne-au lăsat un grai frumos, melodios cum altul nu-i, datoria noastră este doar să-l rostim, să-l iubim ca pe un tezaur moștenit, dar să-l și îmbogățim, să-l cultivăm. Cu părere de rău, cu sufletul
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Când m-a adus pe lume, poezia, Aveam un suflet urâcios și slut, A trebuit să-l dau pe tot, tribut, Să pun în locul lui melancolia. Cu doina am venit de la străbuni, În miorița ne-am țesut fuiorul, Colindul l-am făcut cu plugușorul Și legământul vieții, prin cununi. Dar toate astea, astăzi, au pierit. Au dispărut și rima și piciorul, În poezie nu mai punem dorul, Bătrânul vers, din clasic... a
M-A CRESCUT POEZIA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358762_a_360091]
-
el... Ea trebuie să apere puii! Visează... Prea târziu! Legea ei adevărată, legea câinească, a descoperit-o, biata Draga, prea târziu. Legea omului a învins-o!... Urlă surd, a jale și pustiu. Urlă a înfângere... A moarte... Își anunță spiritele străbunilor că vine! Se întoarce ''acasă''. Trecerea ei printre ființele ''superioare'', s-a sfârșit. E împăcată... E bine... Amintiri încețoșate din această trecere, vin spre ea! Icoana Mădălinei, îi zâmbește trist. Mami e tristă că ea, Draga, pleacă... Mami Angi o
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
să ucidă pe cel de lângă el, cu cuvinte - scrise sau grăite -, cu propriul corp, cu arme, în special atunci când interese de ordin material sunt în joc. A dispărut toleranța, sentimentele nobile, decența, a dispărut morala după care s-au ghidat străbunii noștri atâtea veacuri! Cuvintele, gesturile nu mai sunt spiritualizate, în așa fel ca să-l facă pe cel de lângă noi să înțeleagă, să-l mângâie, să-l alinte... Nu ne mai apropiem unii de alții prin acel sentiment de iubire, nu
DECENŢĂ SAU VULGARITATE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344574_a_345903]
-
cămilele împovărarea verde abuziv îmi tulbură vederea virgină din ochii de vultur îmi fură ideea în cofe de dud pline la refuz cu apa răpită fântânilor ca la răpirea fecioarelor numai clopotul acela bătea eu așteptam răstignit pe catarg și străbunul meu a fost un pirat și pe eșafod a ajuns; acolo... o fată... THE GIRL IS COMING with the millennium hanging on the shoulder she spurs on her horse while the wolf with its original ruby teeth is coming stealthily
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
cu binecuvântarea celui de sus, fac tractoare, semănători și combine de recoltat. Dar acestea nu pot lucra pe parcela ta. Au nevoie de holde cât vezi cu ochiul, altfel este daraua mai mare ca ocaua. Proprietatea, sfânta proprietate rămasă de la străbuni, rămâne chiar și în asociere. Fiecare primește o parte mai mare sau mai mică din recoltă pe cât măsoară pământul cu care a intrat în asociere. Dumnezeu ar vrea ca tot satul, cu mic cu mare să-și pună tot avutul
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
se ciocnesc “cap la coadă”(hușcă), iar în a treia zi “hușcă la hușcă”, aflând numai în satele de munte ce înseamnă și semnifică acest obicei, care se respectă și astăzi. Și pentru că aceste ouă erau considerate cu proprietăți miraculoase , străbunii le păstrau și în timpul anului în casă, pentru a se feri familia de relele pământului, iar pentru protejarea culturilor din grădină și de pe câmp se îngropau ouăle roșii la hotarele dintre sate. ÎNCONDEIATUL OUĂLOR Tot o artă tradițională este încondeiatul
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
sărbători a Nașterii Fiului Domnului, Iisus Hristos, Suntem în ajunul sărbătorii tradiționale de Crăciun, Suntem în prag de an nou... Este momentul ideal să mă adresez tuturor și să vă adresez, din suflet și cu dragă prietenie, urarea moștenită de la străbuni, CRĂCIUN FERICIT și LA MULȚI ANI! În același timp, consider că este momentul să-mi cer scuze pentru întârzieri în răspunsuri la comentariile ori mesajele voastre, indiferent pe ce cale le-am primit! Știți, la fel de bine ca mine, timpul s-
DRAGII MEI, CU TOT REGRETUL, VĂ ANUNŢ CĂ MĂ VOI RETRAGE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358877_a_360206]
-
din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi... Dorul L-am ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina. Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești. Străbunii Te-au dăruit urmașilor, Și energia ta Le curge prin vene. Tu stai și-asculți Tropotul cailor nopții, Pe care-i adapă La fântânile vieții Străbunii cu nepoții, În nopțile cu lună... Referință Bibliografică: Mamă câmpie / Floarea Cărbune : Confluențe Literare
MAMĂ CÂMPIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358913_a_360242]
-
ascuns în adâncu-ți, Acolo Unde izvorăște Lumina. Pădurea Îți cântă doine Și balade haiducești. Străbunii Te-au dăruit urmașilor, Și energia ta Le curge prin vene. Tu stai și-asculți Tropotul cailor nopții, Pe care-i adapă La fântânile vieții Străbunii cu nepoții, În nopțile cu lună... Referință Bibliografică: Mamă câmpie / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MAMĂ CÂMPIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358913_a_360242]
-
acestui popor Care își va continua viața de aici, dincolo, la zeul nemuritor. Dar măsura pe care am luato a fost încălcată, Iar ei se duc cu vești la romanii ce-i așteaptă. Sunt meniți pieirii orice roman! Fiindcă din străbuni e dacului dușman. Fulgeră și tună ). Iată, trecând prin ploi Zeul pe nori venita între noi. Toată cetatea este de față, Trădătorul este aici în viață. Înaintea lui Zalmoxis, atotputernic și plin de bunătate, Să-și dea seama, cântărindu-și
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
În față e oaza. / Pe drumul mătăsii / Un joc de cuvinte / E viața./ Departe e Meka, departe!” Autorul face și un remember al celor ce au apărat glia strămoșească: „Voievozii pletoși / Alungă hoardele... / Dinspre pietrele de întemeiere / Străbate un cânt... / Străbunii, / Mânuind plugul și sabia, / Au durat citadela / Iubirii de neam. / Din codri, / doinele urcă / înspre simfonia / neamului românesc.” Apoi face o trecere în revistă a figurii proeminente a lui Mircea cel Bătrân : „De la Cozia / Umbra lui Mircea / Veghează asupra noastră
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
lui Mircea / Veghează asupra noastră.”, iar în continuare autorul amintește de orașul său Călimănești. Dar domnul profesor Geantă face o incursiune și prin efigiile grecești, transpunându-se chiar în „bătrânul Kalidas”: „Eram bătrânul Kalidas, / Care vâslea în depărtare” și „Alături de străbun Ovidiu / Cântam iubirile târzii” Alteori poetul stă „rezemat” și privește la „Fântâna amintirilor” În poeziile „Perlele uitării” dedicate soției sale poetul își cântă iubirea: „Legenda Dragostei, / Legenda noastră.” Poetul își continuă aventura pornită din antichitate până în prezent, de la Heraclit până în
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
nu se făcea necesară poate, deoarece dă senzația de ostentație didactică. Ni se par binevenite și demne de apreciat mulțimea vorbelor de duh, a proverbelor și zicalelor de sorginte populară, ca expresie a înțelepciunii și a experienței de viață a străbunilor noștri. De asemenea, de remarcat arta dialogului și puterea de concentrare a stilului, care asigură înțelegerea conținutului. Pe lângă radiografia critică, social-politică, romanul conține elemente autobiografice numeroase, evidențiate cu nostalgie și plăcere. Sunt puține elemente ficționale, în schimb, cartea se impune
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359526_a_360855]
-
altă dimensiune. Am bătut ușor, cu sfiala, ca și cum m-aș fi aflat în fața unei chilii monahale. -- Bucuroși de oaspeți? întreb. -- Intra, spuse el cu voce blândă, si imi zâmbi larg. Ochii săi plini de înțelepciunea adânc și tainic păstrată a străbunilor, păreau că mă citesc că pe o carte deschisă. În cămăruța mică, împânzita de lucrări, aerul mirosea proaspăt, a lemn însuflețit. Ne-am așezat pe două scaunele mici, rotunde, în fața unei mese cu blat gros și adâncituri incrustate din loc
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
preferate. Nu am lucrări preferate, dar o să-ți prezint câteva: “Strămoșii” este la bază o rădăcină de stajar, veche de aproape o sută cincizeci de ani, în care am cioplit chipurile bunicului, străbunicului. Trebuie să ne aducem mereu aminte de străbuni, ei ne-au lăsat toată înțelepciunea. “Coloana cerului” sau axis mundi, axa lumii, coloana infinitului pe care o regăsim la Brâncuși, este un element de cult precreștin, foarte vechi, regăsit în construcția stâlpilor de casă, a crucilor, a troițelor. “Gura
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]