40,154 matches
-
Documentele eliberate străinilor l Termenele de valabilitate ale actelor de tip vechi În toamna anului trecut, prin Hotărârea de Guvern nr. 1016/2003 erau stabilite forma și conținutul permiselor de ședere și ale documentelor de călătorie care se eliberează străinilor, fiind incluse aici permisele de ședere temporară și permanentă, titlurile de călătorie, precum și pașapoartele pentru persoane fără cetățenie. Până la punerea în circulație a noilor documente - se specifica în hotărâre - străinilor li se eliberează documentele aflate în stoc, valabilitatea acestora din
Agenda2004-30-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282685_a_284014]
-
de ședere și ale documentelor de călătorie care se eliberează străinilor, fiind incluse aici permisele de ședere temporară și permanentă, titlurile de călătorie, precum și pașapoartele pentru persoane fără cetățenie. Până la punerea în circulație a noilor documente - se specifica în hotărâre - străinilor li se eliberează documentele aflate în stoc, valabilitatea acestora din urmă nemaifiind însă prelungită după emiterea noilor acte. Recent, aceste prevederi au fost completate, precizându-se clar care sunt termenele de valabilitate respective. Astfel, documentele vechi vor fi valabile până la
Agenda2004-30-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282685_a_284014]
-
stoc, valabilitatea acestora din urmă nemaifiind însă prelungită după emiterea noilor acte. Recent, aceste prevederi au fost completate, precizându-se clar care sunt termenele de valabilitate respective. Astfel, documentele vechi vor fi valabile până la data de: 30 septembrie 2004 - pentru străinii ale căror permise de ședere și documente de călătorie sunt eliberate de centrele de emitere situate în județele Prahova, Constanța, Iași, Bihor, Cluj, Dolj, Brașov și Timiș; 1 martie 2005 - pentru străinii ale căror acte sunt eliberate de centrele de
Agenda2004-30-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282685_a_284014]
-
valabile până la data de: 30 septembrie 2004 - pentru străinii ale căror permise de ședere și documente de călătorie sunt eliberate de centrele de emitere situate în județele Prahova, Constanța, Iași, Bihor, Cluj, Dolj, Brașov și Timiș; 1 martie 2005 - pentru străinii ale căror acte sunt eliberate de centrele de emitere situate în municipiul București; până la 30 septembrie 2005 - pentru străinii ale căror documente sunt eliberate în alte județe decât cele menționate mai sus. Marius Horescu Alocare de fonduri l Manifestare culturală
Agenda2004-30-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282685_a_284014]
-
eliberate de centrele de emitere situate în județele Prahova, Constanța, Iași, Bihor, Cluj, Dolj, Brașov și Timiș; 1 martie 2005 - pentru străinii ale căror acte sunt eliberate de centrele de emitere situate în municipiul București; până la 30 septembrie 2005 - pentru străinii ale căror documente sunt eliberate în alte județe decât cele menționate mai sus. Marius Horescu Alocare de fonduri l Manifestare culturală de tradiție În ședința din această săptămână, Consiliul Local Timișoara a aprobat propunerea Primăriei de a participa, în calitate de coorganizator
Agenda2004-30-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282685_a_284014]
-
este de competența autorităților vamale române, ci a autorităților din Republica Moldova care trebuie să respecte legislația proprie. În fapt, vina aparține persoanei respective (care acum suportă consecințele). În vederea prelungirii șederii în țara noastră, cetățenii străini se pot adresa Autorității pentru străini, instituție - aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor din România - care are astfel de birouri în municipiile reședință de județ. ( E. C.) ÎNTREABĂ: Domnii MIRCEA MATEI, Timișoara, și RADU T. , Reșița. Care sunt gratuitățile de care beneficiază persoanele cu handicap grav
Agenda2004-49-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/283120_a_284449]
-
cumpărături în valoare de cel puțin 300 000 de lei din „Terra“ până la data de 23 decembrie. Extragerea premiilor săptămânale are loc în zilele de sâmbătă de la ora 13. Camelia Blada Modificări de orar l La Evidența Populației Biroul pentru Străini al județului Timiș (Timișoara, str. Mocioni nr. 8-10, tel. 402 416, 402 417) are un nou program de lucru cu publicul. Persoanele interesate se vor putea adresa în zilele de luni, miercuri și joi, de la orele 9 la 19, respectiv
Agenda2004-49-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283129_a_284458]
-
joi, de la 9 la 19; marți și vineri între orele 9-17; sâmbăta de la 9 la 14. Acest program va intra în vigoare de începând de luni, 6 decembrie. În ceea ce privește unitatea din Timișoara a Evidenței Populației, situată în vecinătatea Biroului pentru Străini Timiș, programul este structurat astfel: în zilele de luni, miercuri și joi - primiri de acte; în zilele de marți, vineri și sâmbătă - eliberări de cărți de identitate. La unitățile din județ, primirile și eliberările de acte au loc fără zile
Agenda2004-49-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283129_a_284458]
-
maxim de ore prevăzut în planul cadru pentru aria curriculară respectivă. Schemele orare ale claselor vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin o oră de opțional, stabilită în urma procesului de consultare a elevilor și părinților. Limba română l Pentru copiii străinilor Recent, Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programa de limba română pentru copiii străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România și pentru minorii refugiați neînsoțiți. Sunt considerați copii refugiați, persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
claselor vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin o oră de opțional, stabilită în urma procesului de consultare a elevilor și părinților. Limba română l Pentru copiii străinilor Recent, Ministerul Educației și Cercetării a aprobat programa de limba română pentru copiii străinilor care au dobândit statutul de refugiat în România și pentru minorii refugiați neînsoțiți. Sunt considerați copii refugiați, persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani și care se află în afara țării de origine, din cauza unei temeri bine justificate și
Agenda2004-49-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283133_a_284462]
-
decît cea dinaintea ei, dar înfiorător de proasta față de aceea care urmează să-i ia locul. Și în sfîrșit, în România, orice s-ar întîmpla, daca nu ne salvează împrejurările, bafta sau bunăvoință străinătății, ne putem plînge de conspirații ale străinilor, de refuzul Baftei și de ghinionul împrejurărilor. Pe o piele atît de tăbăcita, ce mai contează o criză în plus...
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
de pește hotere (G. Giuglea - Din literatura populară a Basarabiei, A. Golopentia - Românii din Timoc), Pericle Papahagi, cu studiile lui despre folclorul macedo-român, si Petru Iroaie, cu cele despre istroromani. De asemeni, să menționam pe folcloriștii sau oamenii de cultură străini care au făcut cunoscută peste hotare creația populară românească. Foarte bine informatul Iordan Datcu nu-i uită pe Jules Michelet, Ubicini, Emile Picot, Arthur și Albert Schott, Jan Urban Iarnik, Jean Cuisinier, J.G. Frazer, Felix Karlinger și încă mulți alții
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
că vin în România spre a face capitalism, si nu pentru a-i ajuta pe români să atingă noi culmi de protecție socială, si au început să le ceară eficientă, ai noștri au intrat în panică. Aha, vă să zică străinii vor să se îmbogățească pe spinarea noastră! Bampirii sug sângele boborului! Deci, domnul Iliescu avea dreptate când îi încuraja să nu-și vândă țară! Până aici! Să plece străinii și să ne lase să muncim așa cum știm noi! Sunt cuvintele
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
eficientă, ai noștri au intrat în panică. Aha, vă să zică străinii vor să se îmbogățească pe spinarea noastră! Bampirii sug sângele boborului! Deci, domnul Iliescu avea dreptate când îi încuraja să nu-și vândă țară! Până aici! Să plece străinii și să ne lase să muncim așa cum știm noi! Sunt cuvintele unor oameni care n-au știut niciodată să trăiască, iar acum nu știu nici să sufere. Pentru că ei nu înțeleg de ce trebuie să sufere. Ei bine, trebuie să sufere
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
Alex. Ștefănescu Cărți de propagandă În librarii se află o broșură pe care scrie cu litere mari A GUIDE TO ROMANIAN LITERATURE. În plus pe ultima coperta există mențiunea: "Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii". Străinii care iau în serios asemenea precizări și-ar putea imagina că este vorba de o prezentare sintetică oficială a literaturii române. Cum să-și închipuie că "ghidul" este în realitate o carte de propagandă în favoarea generației '80, carte scrisă de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
o soție repudiata, o poveste cu un farmec uluitor provenit din neobișnuitul ei. Moartea lui Santiago reprezintă, poate, sacrificiul constitutiv al acestui cuplu. Mai ales că, așa cum spuneam, Nasar simbolizează spiritul locului, în vreme ce Bayardo Șan Român, soțul Angelei Vicario, este străinul. Pătrunderea lui în această lume căreia nu îi aparține nu se poate face decît printr-un act de brutalitate, printr-o violență simbolică. Murind, Santiago Nasar face posibil un cuplu de îndrăgostiți, care altminteri nu ar fi avut șanse să
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
o excepție: cel de-al patrulea titlu "francez" al competiției, Timpul regăsit, o calm-elegantă adaptare după Proust, datorată unui cineast chilian, de 58 de ani, fost consilier al lui Allende, Raoul Ruiz, care declară, cu un umor lucid: "Pentru un străin ca mine, Proust e science-fiction!"... Filmul, în concepția regizorului, "are o dimensiune acvatică: personajele apar la suprafață, în prim-plan, apoi dispar, alunecă înapoi. În cinematograful curent, personajele sînt catalogate foarte clar: principale, secundare, episodice. Proust sugerează că ele se
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
lichid care-l face funcțional: În anul acela ascultăm sunetele ce veneau de pește rîu/ aceeași depărtare împingea cană cu iarba a tatălui meu/ pe masa goală pînă aproape de ușă/ în colțul unde aștepta jilțul stricat și umbrela pătrată/ ale străinului//pe seară mama strîngea rufele de pe frînghie/ lasă peste noapte vreo cămașă mai groasă/ să se zvînte și cînd ieșea luna/ cu un buzunar în întuneric și altul în lumina/ cămașă tatălui meu capătă puterea/ pe care n-o avusese
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
tendința de a ma însingura de dragul singurătății. Totuși, dacă stau și mă gîndesc, în exil m-am simțit cumplit de singur. Nu mai sînt în mediul meu. Pînă și în pușcărie era "mediul meu". Aici rămîn, totuși, un rătăcit printre străini. - Au funcționat și la München organizații, comitete ale diasporei românești? - Au existat tot felul de organizații, am primit invitații să particip la tot soiul de adunări. N-am intrat în nici un fel de organziatie. Am încercat să aflu care sînt
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
ipoteze asupra viziunii practice și eficiente a existenței, ba poate chiar asupra unei mentalități consumiste. Evident, rolul antropologic și cultural al hranei e reflectat în orice limbă, de pildă în metaforele mîncatului și ale foamei, ori în desemnările alterității, ale străinilor, pe baza hranei consumate. În cazul de la care am pornit, domină totuși, în mod destul de probabil, efectul glumeț și ușor depreciativ al obiceiurilor alimentare folosite că metonimie cognitivă. Tehnicile elementare ale hrănirii apar că semne de maturitate intelectuală în mai
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
Xenofobul este semenul nostru care, de regulă, se dovedește a fi ostil străinilor. "Motive" cu duiumul! Căci nu există om fără defecte, la fel cum nu există popor cu desăvîrșire perfect. Xenofobia are o trăsătură strictă, caracteristică, obligatorie: ostilitatea față de străini trebuie să fie sistematică, imuabilă, ascuțită ca un tăiș de ghilotină. La polul opus se situează xenofilia, adică simpatia firească față de străini. Pe măsură ce mediatizarea-globalizarea cîștigă teren atît pe orizontală, cît și pe verticală, xenofobia apare în toată goliciunea ei: desuetă
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
la fel cum nu există popor cu desăvîrșire perfect. Xenofobia are o trăsătură strictă, caracteristică, obligatorie: ostilitatea față de străini trebuie să fie sistematică, imuabilă, ascuțită ca un tăiș de ghilotină. La polul opus se situează xenofilia, adică simpatia firească față de străini. Pe măsură ce mediatizarea-globalizarea cîștigă teren atît pe orizontală, cît și pe verticală, xenofobia apare în toată goliciunea ei: desuetă, absurdă, antidemocratică. Și, totuși, dușmănia în raport cu cei de altă naționalitate revendică nobilul merit de a deriva, culmea, din patriotism. Să fie oare
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
a Răului. Xenofobul este întotdeauna contra cuiva, deoarece își născocește în permanență inamici, adversari de-o zi ori de-o viață. Cît despre opusul acestuia, xenofilul se simte bine, normal, uman, ori de cîte ori are de-a face cu străinii care, în fond, nu sînt altceva decît fragmente de orizont, de la care poți afla multe, poți învăța destule, poți progresa într-un domeniu sau altul. Mărturisindu-ne preferința pentru atitudine echilibrat xenofilă, nouă ne vine ușor să ni-l închipuim
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
amuze făcînd lucruri care în mod normal te-ar scoate din sărite. Moldovenii i se par inși complet placizi, lipsiți de inițiativă, naivi, dar la rîndul său e dispus să se prezinte drept un fel de prostovan, cum e orice străin care prin forța condiției sale nu înțelege lucruri care băștinașilor li se par la mintea cocoșului. Abia privind prin ochii lui nedumeriți obiceiurile moldovenești (lesne de extins la cele românești), simțind panica lui, deruta, devii inevitabil conștient de ciudățenia, gratuitatea
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
evoluat pînă la moartea ipotetică. Un cadavru este scos la malul Bosforului de marea învolburată. O secvență de început memorabilă. Romanul i-l semnalase românului la început de carieră alt debutant, John Huston, tot el furnizîndu-i un scenariu straniu: Trei străini (1946), tot un thirller. O excentrică și aprigă soție înșelată (tenebros glaciala Geraldine Fitzgerald) are ideea de a se sluji de puterea obscură a unei statuete chinezești-adevărat totem pentru a dobîndi banii care - crede ea - ar putea să-i aducă
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]