785 matches
-
pentru securitatea cetățenilor și a avutului lor. La început paza se executa numai în satul de reședință al comunei, obiectivele principale fiind sediul primăriei, biserica și școala. În celelalte sate ale comunei, abia mai târziu s-a înființat paza cu străjeri sau vătășei. Paznicul de centru se mai numea „odagiu” (cum au fost la noi: Chiriac, Coman și Vasile Anton), care era ales dintre cei care se distinseseră în armată (cum au fost și veteranii de război: Ștefan Arhire și Neculai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
străinătate. S-a dispus ca profesorii să vorbească elevilor "despre însemnătatea acestei zile și rolul Ligii Antirevizioniste" ("Opinia" de duminică 1 decembrie 1935, p. 2). În 1936, au apărut noi elemente de ceremonial, datorate mai ales recent înființatei organizații a "Străjerilor Țării". Relatând despre Ziua de 1 decembrie la Târgul Frumos, de pildă, un ziar local descria astfel evenimentul: "la ora 9 dimineața, toate școlile primare și secundare din localitate, premilitarii, cercetașii, autoritățile comunale și popor au asistat la ridicarea pavilionului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și de a-i smulge poporului aclamații pentru el și fiul său”. Astfel, băieții între 7 și 18 ani și fetele între 7 și 21 ani erau obligați să fie încadrați în această organizație paramilitară. Șeful lor suprem era „marele străjer”, adică regele. Toți străjerii trebuiau să-i jure credință, iar activitatea lor era direcționată mai degrabă pentru proslăvirea suveranului și a instituției monarhice decât pentru pregătire paramilitară așa cum era concepută mișcarea Străjeriei. Armand Călinescu, ministru de Interne în guvernul Miron
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
smulge poporului aclamații pentru el și fiul său”. Astfel, băieții între 7 și 18 ani și fetele între 7 și 21 ani erau obligați să fie încadrați în această organizație paramilitară. Șeful lor suprem era „marele străjer”, adică regele. Toți străjerii trebuiau să-i jure credință, iar activitatea lor era direcționată mai degrabă pentru proslăvirea suveranului și a instituției monarhice decât pentru pregătire paramilitară așa cum era concepută mișcarea Străjeriei. Armand Călinescu, ministru de Interne în guvernul Miron Cristea, și succesorul acestuia
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
continuă, de continență sau începuturile ostenitoare ale înfrânării. Victoria personală împotriva desfrânării nu se datorează numai eforturilor noastre personale, ci și puterii sau ajutorului dumnezeiesc, ilustrându-se cu adevărul din versetul: De n-ar păzi Dumnezeu cetatea, zadarnic ar osteni străjerul” (cap. 15-16 ). Convorbirea a XIII-a (19 capitole) este susținută tot de Avva Cheremon și tratează despre ajutorul lui Dumnezeu. În această Convorbire, Cassian expune raportul dintre har și libertate, fără a-l numi. Această întreprindere moral-teologică o face prin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Fantoma shakespeariană între aparență și certitudine, între iluzie și realitate1" „Cine-i acolo”, în întuneric?tc "„Cine‑i acolo”, în întuneric?" „Cine-i acolo?” („Who’s there?”) - aceasta e întrebarea cu care începe Hamlet. Întrebare lansată în noapte de către un străjer care așteaptă răspunsul celui ce se apropie, pentru a ști dacă e vorba despre un prieten sau despre un dușman. Întrebare ce trădează încă de pe acum teama de o alteritate ivită din întuneric, alteritate binevoitoare sau primejdioasă. Întrebare ce nu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
însă doar la atât, intuiție formulată deja de Jan Kott care, vorbind despre Hamlet, constata: „cuvântul cu cea mai mare rezonanță pe scenă este a supraveghea” (Kott, p. 56). Supravegherea se manifestă încă de la început: „Cine e acolo?”, întreabă neliniștit străjerul însărcinat, alături de camarazii lui, cu paza castelului Elsinor, cu supravegherea a tot ceea ce se petrece în afara zidurilor acestuia, de unde dușmanul ar putea năvăli pe neașteptate sau s-ar putea strecura pe furiș, nevăzut de nimeni. Pe meterezele castelului-cetate, oștenii stau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
inexorabil din sfera Thanatosului. Întregul context ontologic se esențializează într-o poveste rostită de un duh, fapt argumentat în cazul piesei shakesperiene de același G. Wilson Knight 213. Duhul tatălui provoacă o firească spaimă în sufletele lui Horatio și ale străjerilor de la castel, iar Ladima, chiar în viață fiind, e perceput de Fred ca o stafie ce bântuie noaptea pe străzile Bucureștiului, înfricoșându-l pe naratorul ocazional: "Abia când mi-am dat seama cine e, în lumina lunei târzii, la ora
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
al cărei comandant de atunci, colonelul Ulise Sâmboteanu, semnase adresa nr.652/22 aprilie 1940, ce avea să fie înregistrată la primăria hușeană pe data de 1 mai. În esență, colonelul secondat de profesorul Ștefan Dimitrescu (șeful secției comerciale a străjerilor) îl ruga pe edilul șef să ajute la „...opera națională de înzestrare a armatei”, prin distribuirea contra-cost în rândul populației, a „...o serie de cărți poștale ilustrate, reprezentând pe MS Regele și Marele Voevod (Mihai, fiul lui Carol al II
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
copilului. De aceea, prin cuvântul „mamă” înțelegem viață, blândețe, iertare, iubire sfântă de a îngriji și educa. Ea dă copilului viață trupească din viața 4ei, dar îi dăruiește și sufletul ei, ea iubește fără condiție și fără limită, ea este străjerul neadormit care poartă grija cea mare ca de copilul ei să nu se atingă nici o primejdie sau necaz. De aceea, în educație, mama trebuie să-și dea seama de rolul mare pe care îl are la formarea personalității copilului care
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
orice valoare de transcendență, considerând finitudinea drept unica dimensiune temporală prin care se măsoară succesul sau eșecul existenței. În acest sens poate fi citită abstinența pe care Weber o recomanda la sfârșitul primei sale conferințe müncheneze, reluând cuvintele din răspunsul străjerului din Idumea în profeția lui Isaia: Mi se strigă din Seir în Edom: "Străjerule, cât mai este din noapte?" Străjerul răspunde: "Vine dimineața și este tot noapte. Dacă vreți să întrebați, întrebați; întoarceți-vă și veniți iarăși"128. Capitolul 9
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sens poate fi citită abstinența pe care Weber o recomanda la sfârșitul primei sale conferințe müncheneze, reluând cuvintele din răspunsul străjerului din Idumea în profeția lui Isaia: Mi se strigă din Seir în Edom: "Străjerule, cât mai este din noapte?" Străjerul răspunde: "Vine dimineața și este tot noapte. Dacă vreți să întrebați, întrebați; întoarceți-vă și veniți iarăși"128. Capitolul 9 Nihilismul estetico-literar Problemele metafizice nu îl frământă pe om pentru a le rezolva, ci pentru a le trăi. Odată cu neîncrederea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ce amenința să se extindă și asupra Moldovei. Divanul a hotărât să instituie un cordon carantinal de-a lungul Prutului, de la Galați la Mamornița; s-au dat dispoziții să se construiască în grabă bordeie de pământ pentru adăpostirea a patru străjeri, plasate la o distanță de un ceas între fiecare din ele, și să se mobilizeze un supraveghetor călare, mazil, însărcinat cu patrularea între bordeie, zi și noapte, pentru ca nimeni să nu treacă neobservat râul, peste hotar. Comanda întregului dispozitiv a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cutremur de pămînt; căci un înger al Domnului s-a coborît din cer, a venit și a prăvălit piatra de la ușa mormîntului, și a șezut pe ea. 3. Înfățișarea lui era ca fulgerul, și îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. 4. Străjerii au tremurat de frica lui, și au rămas ca niște morți. 5. Dar îngerul a luat cuvîntul, și a zis femeilor: Nu vă temeți; căci știu că voi căutați pe Isus, care a fost răstignit. 6. Nu este aici; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și I s-au închinat. 10. Atunci Isus le-a zis: "Nu vă temeți; duceți-vă de spuneți fraților Mei să meargă în Galilea: acolo Mă vor vedea." 11. Pe cînd se duceau ele, au intrat în cetate unii din străjeri, și au dat de veste preoților cei mai de seamă despre toate cele întîmplate. 12. Aceștia s-au adunat împreună cu bătrînii, au ținut sfat, au dat ostașilor mulți bani, 13. și le-au zis: "Spuneți așa: "Ucenicii Lui au venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
rădăcina vezi-o înfrumsețînd brățele {EminescuOpIV 268} Și vîrfu-ncununează surguci împărătești [Să semene cu-o mândră crăiasă din povești; Ș-astfel împodobindu-l, el rădăcina-adapă Cu o mult prețioasă, mirositoare apă. Spre a-și păzi mireasa de orice ochiu obraznic Străjeri el pune-n poartă, epitrop pune paznic. Iar despre-un alt se spune, că mult au îndrăgit P-un chip pe care singur cu mîna-i l-a cioplit: Sărută, -mbrățișază el propria făptură Și l-ale ei genunche-și dă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
el le strînge, dar cel fără vină se îmbracă în ele și de argintul lui omul fără prihană are parte. 18. Casa lui este ca aceea pe care o zidește molia, ca o colibă pe care și-o face un străjer; 19. se culcă bogat, și moare despoiat, deschide ochii, și totul a pierit. 20. Îl apucă groaza ca niște ape și noaptea îl ia vîrtejul. 21. Vîntul de răsărit îl ia, și se duce; îl smulge cu putere din locuința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
părinții noștri n-au ținut cuvîntul Domnului, și n-au împlinit tot ce este scris în cartea aceasta." 22. Hilchia și cei trimiși de împărat s-au dus la proorocița Hulda, nevasta lui Șalum, fiul lui Tochehat, fiul lui Hasra, străjerul veșmintelor. Ea locuia la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetății. După ce au spus ce aveau de spus, 23. ea le-a răspuns: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Spuneți omului care v-a trimis la mine: 24. "Așa vorbește Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
timp de o oră de i s-a dus buhul și încă mai mult, când au aflat că este constănțean deci un băiat invulnerabil. Astfel a pătruns în studențimea din București. Pe bănci mai sunt două umbre întruna, însă departe, străjeri care își fac datoria în tăcere. În iarba întunecată și înaltă, la umbra ireală a unui arbust îi simte răsuflarea ca a vânturilor deșertice ... Începe liniștit să-i descheie nasturii și printre două respirații ea șușotește, - Nebunule! Însa el nu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
voia să primească nici o mîngîiere, ci zicea: Plîngînd mă voi coborî la fiul meu în locuința morților." Și plîngea astfel pe fiul său. 36. Madianiții l-au vîndut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, și anume căpetenia străjerilor. $38 1. În vremea aceea, Iuda a părăsit pe frații săi, și a tras la un om din Adulam, numit Hira. 2. Acolo, Iuda a văzut pe fata unui Cananit, numit Șua; a luat-o de nevastă, și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a pus numele Pereț (Spărtură). 30. În urmă a ieșit fratele lui, care avea firul roș la mînă; de aceea i-au pus numele Zerah (Cărămiziu). $39 1. Iosif a fost dus în Egipt; și Potifar, dregătorul lui Faraon, căpetenia străjerilor, un Egiptean, l-a cumpărat de la Ismaeliții care-l aduseseră acolo. 2. Domnul a fost cu Iosif, așa că toate îi mergeau bine; el locuia în casa stăpînului său, Egipteanul. 3. Stăpînul lui a văzut că Domnul era cu el, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpînul lor, împăratul Egiptului. 2. Faraon s-a mîniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor. 3. Și i-a pus sub pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif. 4. Căpetenia străjerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lîngă ei; și au stat mai multă vreme în temniță. 5. Paharnicul și pitarul împăratului Egiptului, care erau închiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
2. Faraon s-a mîniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor. 3. Și i-a pus sub pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif. 4. Căpetenia străjerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lîngă ei; și au stat mai multă vreme în temniță. 5. Paharnicul și pitarul împăratului Egiptului, care erau închiși în temniță, au visat într-o noapte amîndoi cîte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
să le tălmăcească lui Faraon. 9. Atunci, mai marele paharnicilor a luat cuvîntul, și a zis lui Faraon: Mi-aduc aminte astăzi de greșeala mea. 10. Faraon se mîniase pe slujitorii lui; și mă aruncase în temniță, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine și pe mai marele pitarilor. 11. Amîndoi am visat cîte un vis în aceeași noapte; și anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tălmăcire deosebită. 12. Era acolo cu noi un tînăr Evreu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
pe mai marele pitarilor. 11. Amîndoi am visat cîte un vis în aceeași noapte; și anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tălmăcire deosebită. 12. Era acolo cu noi un tînăr Evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit visurile noastre, și el ni le-a tălmăcit, și ne-a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia. 13. Lucrurile s-au întîmplat întocmai după tîlmăcirea pe care ne-o dăduse el. Pe mine Faraon m-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]