2,423 matches
-
Voința Armatei!”, nr.10 / 1941; Președenția Consiliului de Miniștri, Dosar 103 /1941). *** Realitățile contemporane ne-au creat falsa imagine că o țară modernă, europeană nu are nevoie de a o armată educată în spiritul dragostei până la sacrifiul suprem pentru glia strămoșească în care odihnesc acești sfinți muceniți ce nu au ezitat să dea jertfa supremă. Cultul eroilor și al martirilor a rămas parcă încremenit într-o realitate străină nouă. Adevărații criminali, sfindând acești morți sfinți ai Neamului Românesc, își cer în
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Temnita_comunista_ultimul_domiciliu_al_multor_eroi_romani_ai_celui_de_al_doilea_razboi_mondial.html [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
cât și Părinții Redactori și Editorialiști, de astăzi și dintotdeauna, ai acestei publicații au fost, întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul lor este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454920142.html [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > GRAI DULCE ROMÂNESC Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului O,..prea curată limbă românească Chipul tău este, mereu, înflorit mirat, Miezul inimii îmi arde murmurat Pentru tine rădăcină strămoșească... Te-am gângurit întâi, mi-ai fost lumină Și atenție, pe timpul nerostit, Eu te-am șoptit, mereu, ca un iubit Mai apoi, te-am învățat, ``limbă divină``! Chiar dacă am plecat, și-astăzi sunt departe, Te-am legănat prin vise și
GRAI DULCE ROMÂNESC de LIA RUSE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1472626523.html [Corola-blog/BlogPost/375538_a_376867]
-
Aceasta inscriptie inspirată parcă în mod premonitoriu a exprimat nu numai aspirația poporului, ci faptele și atitudinea viitoarei regine, care a dat dovada de comportament regal, nu numai în a apăra țara și poporul, ci și de restabilire a dreptății strămoșești, de redobândire a teritoriilor smulse, răpite în urma unor războaie între alte mari puteri, după cum ne reamintim din istorie. Dilema politică a României în perioada dintre 1914 și 1916 a fost dacă să participe sau nu, în Primul Război Mondial alături de
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Regina_maria_regina_a_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof. Pustiu, sinistru și doar chipuri triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste
E-N MIEZUL IERNII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1451886008.html [Corola-blog/BlogPost/369685_a_371014]
-
Redactori și Editori sau Editorialiști, de astăzi și dintotdeauna, ai acestei redutabile publicații au fost, întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul lor este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
FRANŢA, AJUNSĂ LA BOGATUL DEMERS, ROTUNDUL ŞI FRUMOSUL NUMĂR 100 AL AŞEZĂRII EI ÎN ROSTUL FIRESC A MULTORA DINTRE NOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472035713.html [Corola-blog/BlogPost/371529_a_372858]
-
3 GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC Din apa cristalină a melosului dulce ca un „fagure de miere” au băut să-și astâmpere setea de frumos rapsozi și instrumentiști minunați, care prin măiestria lor, dăruire sufletească și dragoste nețărmurită pentru obiceiurile și tradițiile strămoșești, ne-au lăsat o zestre inestimabilă. E bine să ne străduim cu toată puterea minții și a sufletului, să lăsăm generațiilor viitoare „o mică filă în cartea de taină a cântecului popular” - carte ce-a fost scrisă cu multă trudă
PARTEA A II-A ]N GR[DINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442043223.html [Corola-blog/BlogPost/378225_a_379554]
-
repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă.. Prin urmare, nădăjduiesc că vom
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_sfintia_sa_dr_vasile_stelian_gombos_1343394023.html [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
tot timpul în gândurile noastre ca să nu uităm că suntem muritori și nu luăm nimic material de pe acest pământ. Domnul, Maica Domnului și toți sfinții la care vă rugați să vă întărească în credința și să luptați pentru credința noastră strămoșeasca. Doamne-ajuta! Referință Bibliografica: Aproape de Dumnezeu: Părintele Petrică Corduneanu din Bucovina / Mara Circiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1051, Anul III, 16 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Aprope_de_dumnezeu_parintele_mara_circiu_1384622660.html [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul nuntirii, în special cel al vestirii, nu putea să fie decât un obicei a unui popor stabil, cum erau dacii, și nicidecum a unui neam migrator, ca slavii. Tradiția nuntirii, a pregătirii tainelor căsătoriei prin pețire
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ce apăreau în comunitatea sătească și, după discuții și păreri se luau decizii. Bărbatul era cel care reprezenta familia în toate legăturile cu comunitatea însă femeia era cea care alătura familia credinței în divinitate, o lega de biserică, de spiritualitatea strămoșească și îi definea identitatea. Femeia mamă sau nevastă a fost cea care a predat urmașilor tradițiile ca pe o mare bogăție spirituală, ca pe un tezaur la care jurământul păstrării cu sfințenie era tocmai respectul ducerii pe mai departe, din
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
tradiție, unde putința și priceperea dau rod materialului în activitatea muncii omului cu scopul ușurării procurării celor necesare traiului. Obicei și sens în ritualul de împodobire a bradului în Ajunul Crăciunului Omul satului românesc s-a născut, dăruindu-se tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei înfăptuiri a existenței. În viață, s-a binecuvântat prin datini și
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
semnifică nașterea, trăirea prin cosmosul cu steaua pe care o așezăm spre slavă în vârful pomului, ca semn că în acea noapte se dorește ca în fiecare casă de creștin să se vestească minunea ivirii(4) Mântuitorului. În tradiția noastră strămoșească încă mai există, în unele zone ale țării, străvechiul obicei ca tatăl să sădească un pom la nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ce vi-o port neîncetat pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și la care mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de oameni - studenți și cadre didactice, într-un cuvânt pentru noi toți!... Ați ajuns la o vârstă la care, probabil, vă gândiți mai mult la ce
DOMNUL TEODOR MAGHIAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_domnul_teodor_maghiar_.html [Corola-blog/BlogPost/366744_a_368073]
-
pruncii cu lapte și cereale de la țăranul din piață, căci copiii lor vor avea o șansă la sănătate. Sunt multe probleme delicate cu care se confruntă tânăra generație, care dacă nu va citi și nu se va întoarce la valorile strămoșești, va cădea în greaua decadență a timpului lor și va muri singur și nefericit. Luați atitudine dragii mei pământeni, nu rasa sau religia contează, ci faptul de a ajuta și de a iubi necondiționat. Apărați valorile, tineretul, sănătatea, oamenii sărmani
ÎNTRE PASTILE ȘI VERSURI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1473070807.html [Corola-blog/BlogPost/350269_a_351598]
-
mâini de aur ale unor chirurgi au reușit să pună inima la locul ei. Asta este și Basarabia, un prunc cu inima în afara pieptului. Inima Basarabiei trebuie pusă la locul ei. Locul ei este limba română, este istoria română, credința strămoșească. Și lucrul acesta îl putem face numai împreună, în primul rând românii din țară și apoi românii de-aici. Acum, în încheiere, vreau să subliniez că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1452675073.html [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
integritatea umană urmând să și-o petreacă împreună. Diferențiată și complementară, această unitate umană este o unitate conjugală: ”Creșteți și vă înmulțiți!” În acest fel, Dumnezeu a oferit oamenilor cel mai bun leac împotriva celor două rele provocate de păcatul strămoșesc: neînfrânarea poftei trupești și dispariția neamului omenesc prin moarte. Pot , oare, cuplurile de același gen, bărbat cu bărbat sau femeie cu femeie, să asigure continuitatea vieți umane pe acest pământ? Poate avea urmași legătura intimă dintre doi cocoși, doi armăsari
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
că este simplu să o arătăm, dacă vrem, dacă fiecare dintre noi gândește, se informează despre trecut și prezent și meditează. Credința a fost întotdeauna un factor important de menținere a unității românilor de pretutindeni și de păstrare a limbii strămoșești. Globalizarea, acest fenomen, strategie ori ideologie sau toate la un loc, ”se constituie ca un ansamblu complex având ca obiectiv realizarea integrării internaționale la nivel economic, militar, politic, socio-cultural și de securitate, conducând la uniformizarea nivelului de trai și de
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
guvernului european, care, la rândul său, respectă direcția dictată de alte forțe oculte, superiore. Observăm că avuția națională se macină pe zi ce trece mai adânc și nu cunoaștem direcțiile înspre care este expediată. Observăm că deja 30% din pământul strămoșesc, apărat cu prețul vieții de toate generațiile anterioare, nu ne mai aparține. Observăm că se duce de râpă învățământul, educația și sănătatea. Ni se impun modele străine de cultura noastră milenară, ni se distrug izvoarele cunoașterii istoriei naționale. Observăm că
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
Iar noi nu vedem nemernicia... Hoții ne pradă, ne-n-genunche Manipularea ca un păduche Ne-n-văluie și ne sufocă Rămânem neclintiți ca o rocă... Române, scoală din amorțire Și i-ați pământul în stăpânire, Ai grijă de glia romînească E moștenirea ta, strămoșească... Referință Bibliografică: LAS URMAȘILOR MOȘTENIRE / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LAS URMAŞILOR MOŞTENIRE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1491987460.html [Corola-blog/BlogPost/383520_a_384849]
-
UN SPAȚIU CULTURAL ROMÂNESC DE PRESTIGIU Cu adieri de primavară românească în mijloc de martie, dar departe de ghioceii care-și înalță capul din pământul nostru strămoșesc, întâmpinăm cu scânteieri de primăvară în suflet cea de a 15-aniversare a existenței Candelei de Montreal. Înainte de toate, Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noștri de-un neam, întâlnire în limba noastră strămoșească - o prelungire a
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Candela_de_montreal_la_15_ani_de_la_ap_elena_buica_1330896085.html [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
din pământul nostru strămoșesc, întâmpinăm cu scânteieri de primăvară în suflet cea de a 15-aniversare a existenței Candelei de Montreal. Înainte de toate, Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noștri de-un neam, întâlnire în limba noastră strămoșească - o prelungire a lumii de acasă, dar și promovarea culturii românești dincolo de hotarele ei. Așadar, cum era firesc, Candela de Montreal a apărut din nevoia românilor-canadieni de a comunica și a se informa. Astăzi nimeni nu se mai poate lipsi
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Candela_de_montreal_la_15_ani_de_la_ap_elena_buica_1330896085.html [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
prilejul acestei zile aniversare, 15 martie, urez stimaților cititori, colaboratorilor, colectivului redacțional, distinsului redactor sef, fondator al acestei prestigioase reviste, domnul Victor Roșca mult succes în continuare, sănătate, fericire, realizări deosebite pe plan publicistic, cultural și personal, alături de tradiționala urare strămoșească de La Mulți Ani ! Elena BUICĂ -Toronto
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Candela_de_montreal_la_15_ani_de_la_ap_elena_buica_1330896085.html [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se respectă. Versuri frumoase, accesibile, din care copilul poate învăța multe despre natură, despre viața de zi cu zi și despre tradițiile strămoșești pe care e bine să le cultivăm. Versuri care pot sta la loc de onoare într-un manual de lecturi suplimentare pentru copiii de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_armonii_gheorghe_stroia_1376159869.html [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
bucuria pe care mi-ai făcut-o de a mă trimite să mă nasc în România. Pentru Podișul Transilvaniei, pentru spicul auriu al Bărăganului, pentru fața brăzdată de soare și mâinile bătătorite de muncă ale țăranului, pentru doinele și baladele strămoșești, pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]