1,359 matches
-
mult în regiunea Pontus Axeinos. Regina amazoană era o roșcată frumoasă, cu ochii mari și verzi, ce puteau vrăji într-o clipă aproape orice bărbat neatent. Îmbrăcămintea ei de bază era o rochie albă, cu poalele în fâșii lungi și străvezii. Purta o tunică din piele, lucrată fin cu broderii și cristale. Aceasta era prinsă la mijloc cu un brâu roșu, purtător de noroc. O venera pe zeița vânătorii, Diana, dar nu uita să îi aducă din când în când elogii
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]
-
fost o zi proastă, că n-am prins niciun liceu de fete care să plece în excursie cu shinkansenul. Nu i-am pus la socoteală pe cei cu dres. Nu. 147 de genunchi goi, cruzi, cu pielea albă, uneori aproape străvezie, bine întinsă pe rotulă. Al 148-lea era acoperit de o orteză.
„Medicamentele japoneze sunt ambalate frumos și diluate cinstit, la jumătate din concentrația din Europa” () [Corola-blog/BlogPost/337779_a_339108]
-
înveliș gol. Există, însă, un detaliu care dă speranță: strălucirea tăioasă din ochii cețoși. E indiciul cel mai bun că Ali cel de atunci e încă acolo, alunecos ca un peștișor din metal strălucitor, pe care îl ghicești prin apa străvezie, dar pe care nu îl poți prinde cu mâinile goale. Sursa foto: Zenon Texeira Fotografia i-a împărțit pe utilizatorii de Twitter în două tabere: cei care au apreciat exercițiul de sinceritate și cei care au catalogat-o drept o
Deși unii spun că această imagine n-ar fi trebuit să fie făcută publică vreodată, eu cred că e cea mai frumoasă fotografie a lui Ali () [Corola-blog/BlogPost/337888_a_339217]
-
o disloc din raft. Ferestruica de control e un portal spre lumea nouă: în stivele de lăzi din grilaj de plastic alb, printre ouă câte‑un pui se clatină etilic, încearcă să se ridice sprijinindu‑se de coajă, lipicios și străveziu. După trei zile în eclozionator, vor fi toți ghemotoace galbene, cu ochii gămălii negre. Am ieșit după vreo oră, la pauză de apă; scanaseră poate jumătate de incubator. Eu eram vlăguită, ele, neclintite. Am întrebat‑o pe doamna Antoaneta, care
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
lumină, până sună alarma. Ferestruica de control e un portal spre lumea nouă: în stivele de lăzi din grilaj de plastic alb, printre ouă câte‑un pui se clatină etilic, încearcă să se ridice sprijinindu‑se de coajă, lipicios și străveziu. După trei zile în eclozionator, vor fi toți ghemotoace galbene, cu ochii gămălii negre. Seniorul, ocupat cu suplimentarea sistemului de răcire al unui incubator, se oprește din alergătura prin stație și ne uităm împreună la ei: „E un fenomen fantastic
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
stradă de Securitatea care le înscena spargeri și tâlhării, dar m-am și tăvălit pe jos de râs, cu hohote convulsive din h-uri și vocale de care nu mă știam în stare. Imaginați-vă numai niște studenți la Politehnică, străvezii de frig, în prag de delirium tremens, dar fără cauză transcendentă, care, ca să se încălzească, au cuplat instalația electrică a căminului la armătura de fier din zid! Ingenuitate spectaculoasă și efecte involuntare de sabotaj: două cartiere au rămas fără curent
„Și eu am trăit în comunism”. Cel mai mare noroc al vieții mele e că am primit în dar, nemeritat, libertatea () [Corola-blog/BlogPost/337948_a_339277]
-
de horă sa pună. O armonică micuță, uneori o muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă fetele subțiri și dansează-n centrul horei viitorii miri. Scaune
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PÂNĂ LA REPLICA FINALĂ Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Tot mai des tot mai mulți dintre noi - ce lungă-i tăcuta coloană - își iau în spate umbra străvezie cu capul plecat și fără niciun zgomot părăsesc prea afumata sală de varieteu - viața aceasta - în care de o veșnicie se joacă-n matinee prelungite același prost spectacol lăsându-ne în urmă cu așteptările noastre deșarte cu vorbele repezite sub
PÂNĂ LA REPLICA FINALĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344384_a_345713]
-
care „isihaștii o identifică cu strălucirea feței transfigurate a Mântuitorului Iisus Hristos pe muntele Tabor”. Inundat de această lumină spirituală, contemplativul „nu vede numai această lumină orbitoare de sus, ci se vede și pe sine însuși inundat, pătruns și făcut străveziu de puterea acestei lumini”, „trăiește o senzație lăuntrică de imaterializare a materialității sale” . „Descărnat oarecum de materialitate”, misticul văzător „apare încorporat duhovnicește în lumina divină care-l străbate. El vede lumina și se vede pe sine imaterializat în Dumnezeu. Fenomenul
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Autorului Din vremuri vechi, bătrâne, bat valuri unduite În țărmul singuratic ce-i margine de mare Și sărutări fugare primesc, mereu grăbite, Nisipuri mângâiate de razele de soare. Acolo-n legănare te văd plutind o clipă Văratică iubire în abur străveziu, Venind din neștiuturi pe-a vântului aripă Să-mi înfiori simțirea secundei de târziu. Ne ducă-a mării valuri spre locuri neumblate Cu lumi unde-s palate de aur și mărgean, Ca în iatac de vise, dorințele curate Să-și
LA MARGINEA MĂRII de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343944_a_345273]
-
majestoasă, zăcea pleșuvă în îmbrățișarea ternă. Un iz sulfuros părea că o înconjoară și urca șiret până la fereastra luminată plăpând. O bătaie îndrăzneață a vântului deschise fereastra, lăsând să cadă pe sub perdea o boare răcoroasă. În stânga ferestrei, sub un baldachin străveziu, o tânără dormea profund. Pletele-i negre se revărsau agale pe așternuturile fine, iar veșmântul alb, vaporos lăsa să i se întrevadă trupul zvelt, pe alocuri dezgolit. Un ușor tremur o cuprinse, iar respirația din ce în ce mai sacadată trăda tulburarea ce o
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
în minte siluită; de a ego'ului ispită!? Încerc să mă recompun culegându'mi cu răbdare mici cioburi din vise, cândva promise de o mai veche fericire a mea Și parcă... mă simt mai bine! În luciul de apă, încă străveziul chip... mă privește'a mirare; mulțumindu'mi sfios și încet, încet; căpătându'și culoare! Din dosul unui halat alb, o asistentă cu suflet de înger mă'ntreabă: - Mai doare?! Simt răni sângerânde în urme adânci de lanțuri flamânde ! - Da... încă
CAPCANELE MINŢII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343342_a_344671]
-
ploi venind dinspre neoane și era cina și erau mângâierile de pisică doar rotițele ceasului zuruia timpul înfiripând lent somnul lângă o femeie în noapte ascult arta somnului străzile ne mai fiind străzi, casele ne mai fiind case totul e străveziu și firescul s-a așezat pe fețele statuilor liniște pe veafuri de chipuri când vântul își fardează ridurile într-un garaj de ecouri undeva departe un foc acuză dimineața Al.Florin Țene Referință Bibliografică: confesiunile unui navigator de uscat / Al
CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR DE USCAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343475_a_344804]
-
ne-a aprins lacrima, Clipele au fost retezate de iubire. Mirajul priveliștei ne-a înflorit patima O,.. prima dată am trăit în nemurire... Străluceau ochii pe portative sângerii, Încercuiți în dor ceva intens ne-a sufocat, Univers nebun!.. amândoi eram străvezii! Până la mărunțire fiorul s-a repetat... Referință Bibliografică: REVERIE DE MAI / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1598, Anul V, 17 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
REVERIE DE MAI de LIA RUSE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344086_a_345415]
-
cu mine?.. Lalele, lalelele mele, văd, sufletu-mi, aleatoriu, dansând printre stele, Potopul de trupuri în floare, cu ochii lor verzi, sunt amprentele mele. Haideți, culorile în șapte să le-mpărțim, cănd ploile, ca roua, or să cadă, Pe cerul străveziu, să le culegem...Noi, filosofi, să plutim prin zăpadă... Și rădăcinilor un zâmbet să cristalizam, în martie, cu-o roșie lalea, Prin verdele din crudul sau refren să trecem la cea galbenă sulfina, Apoi și visele albastre ne readuc în
LALELE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344117_a_345446]
-
iar te cerni Tângă de un an urmă Și durerea altei ierni. Și iar vrea să mă apuce Un păcat pitit în gând Geamul cum apasă-n cruce Vina lemnului flămând. Pe neprins, pe draperie Năvăli tremur ușor Pășind tihna străvezie Intri tu ca viitor. Tu vei sta în ușă toată Dalbă, simplă ca-n trecut În văl limpede-mbrăcată Fulgi din care s-au țesut. 1931 Traducere Victor Bragagiu Referință Bibliografică: Boris Pasternak*** Nimeni nu va fi acasă / Victor Bragagiu : Confluențe
BORIS PASTERNAK*** NIMENI NU VA FI ACASĂ de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344159_a_345488]
-
seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DE DRAGUL TĂU...DE DORUL TĂU...! Autor: Nelia Viuleț Publicat în: Ediția nr. 617 din 08 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului De dorul tău aș ninge cu lacrimi străvezii și inima mi-ar plânge în prag de tu nu-mi vii. De dragul tău aș strânge tot Universul într-o clipă. Să pot să cânt cu dor în noapte să fim în zbor de-aripă...! Mi-e dor de brațul
DE DRAGUL TĂU...DE DORUL TĂU...! de NELIA VIULEŢ în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343717_a_345046]
-
09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e dor, dar nu știu cum și cât, Că am uitat de tot de mine, Îmbătrânesc, mă fac urât, Dar tot îmi este dor de tine... Îmi tremură țigara-n mână, Te văd prin fumul străveziu, Ascult cum pașii tăi răsună Și tot oftez că-i prea târziu... Mai trag un fum până-n plăsele Și iar mă amăgesc perfid, Că e parfum de viorele Și sar spre ușă să-ți deschid... Referință Bibliografică: Dar tot îmi
DAR TOT ÎMI ESTE DOR DE TINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340173_a_341502]
-
zgribuliți spre far. Strada ca o venă propulsa viață, vitriolul sfarmă și topește tot, n-am venit să-ți spun bunădimineața, te anunț că mâine va-nvia un mort. ************************************* O, Doamna mea, unde te afli? În care parte-a lumii străvezii? Eu sunt într-un abis și poate de aceea nici nu te văd aevea, nici nu pot auzi. Dar ce e dragostea? Un sunet, o lumină? Este prezență oare, este doar absolut? Nesiguranță, teamă, tunet în surdină sau poate mult
IMPOSTURA AUSTRALIANĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340212_a_341541]
-
gălbui pal. Trupul fetei se cutremură ușor și un suflu de aer rece o învălui. Narcisa privi talazurile ce se spărgeau înspumate într-un zgomot asurzitor de pereții navei. Deodată, pe creasta unui val zări chipul acelui bărbat în culori străvezii. Un fior de gheață îi străbătu trupul din creștet până-n tălpi. Instinctiv, întoarse capul spre locul unde se afla acel cavaler misterios, dar nu mai văzu pe nimeni. Se cutremură și îl strânse pe Wilhelm de braț. - Ce ai, draga
XVII. PELERINAJ LA PARIS ŞI LONDRA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377268_a_378597]
-
Nu percep de unde vine vocea, poate din biserică? Imaginea se cutremură scurt. Nuanțe puternice de roșu invadează zăpada albă. Clipesc disperat, încercând să mă prind de realitate. Scapă, usor un gând, fuge printre ghearele pe care le înfig în ornicul străveziu. Mintea se oprește din judecat, cugetul se ascunde în cotloanele unui creier ce nu există acum pentru nimic altceva decat conservare. Ieșire? Pe unde? Gândesc, simțindu-mi sinapsele cum plesnesc, de unde? Încerc să strig, însă vocea nu mă ascultă. Îmi
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]
-
Tu m-ai privit și prin vălul necunoașterii ce s-a ivit, O inimă caldă mă-nvăluie iarăși Prin ceasurilor noastre răzbate atâta mister, În zorile zilei iarăși ai pornit la praznicul din cer, Unde dorurile pier. ÎNGERUL TOAMNEI Îngerul toamnei străveziu din cer coboară, Din umărul său drept răspândește o aromată boare, Acum roadele pământului se îmbracă-n sărbătoare. Miroase a viață țesută din vinul ce se pune pe masă, O roată de pâine aburindă aduce-n suflet lumină, Când toamna
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
privesc chiorâș că pe niște intruși barbari printre candelabre de cer albastru; cineva care-și calcă pe umbră ne avertizează că e timpul să părăsim cetatea melancoliei... că un Diogene orb, calc peste gropile întunericului pe niște rigole de frunze străvezii pe unde curge luna,ca un râu galben, pește lagunele Veneției. vineri, 25 martie 2016 Referință Bibliografica: cetatea melancoliei / Ion Ionescu Bucovu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
vieții hidră! Am găsit noi sensuri în drum, Ce uși către infinit au deschis, Prefăcând dureri vii în scrum, Lăsând în urmă răni ce s-au închis! Acum, s-a făcut prea târziu, La porți vechi stau lacăte-ncuiate, Rugina lucind străveziu, Peste amintiri sau gânduri, toate, Vise și tăceri, în răstimp, În liniște le-a cuprins în zări Vălul așezat peste timp, Așternând ușor praf în depărtări... Scrisă în seara zilei de 27 iun. 2016. Referință Bibliografică: Vălul așezat peste timp
VĂLUL AŞEZAT PESTE TIMP... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378914_a_380243]