969 matches
-
sale, sau le anunță: apa care țâșnește din stâncă, râurile care se umplu de lapte și miere. La Teos, apa unui izvor învolburat se transforma în vin în ziua festivalului dionysiac (Diodor din Sicilia, III, 66,2). La Elis, trei străchini goale, lăsate în timpul nopții într-o cameră sigilată, erau găsite a doua zi pline cu vin (Pausanias, VI, 2,6,1-2). "Miracole" asemănătoare sunt atestate și în altă parte. Cel mai vestit era "vița de o zi" care înflorea și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ai halit? Dă unde? Ia mai uită-te odată, că acolo trebuie să fie! Scotocesc io iară și, într-adevăr, să mă bată Moș Crăciun dacă mint, era undeva, în fundul raftului, o cutiță de conserve mică al dracului. Bag-seamă că strachina cu dovlecei intrase la apă sau, cum se zice, se contractase de la frig. Dacă am umblat io la potențiometru, bag-seamă. Da’ era o caniculă de nu mai înțelegeai nimica. Apoi, în seara aia, Danny de Vito a spus că oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
decizii colective. Sunt suficiente existența unei mase critice a nemulțumirii și gestul de a arunca primă piatră. Celelalte încep să vâjâie prin aer cât ai zice pește. Toți putem deveni controversabili într-un moment sau altul. Toți putem călca în străchini. Toți putem fi ori doar părea alienați de propriile noastre credințe sau principii. De ce nu suntem cu toții obiectul unei lapidări? Cum s-a născut această masă critică a nemulțumirii, a dezamăgirii față de dl Tismăneanu? Nu voi intra acum în toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
față. Dacă era întrerupt, îl străpungea pe comițătorul sacrilegiului cu o cruntă privire, aștepta să se reinstaleze deplina tăcere și relua de la început toată fraza, o relua cu ostentație, rărind intervalul dintre cuvinte, cu ochii țintă pe imprudentul călcător în străchini, făcându-le astfel tuturor foarte clară ideea că întreruperile nu i erau deloc plăcute, ba chiar îl indispuneau foarte mult. După ce discursul brebanian era dus până la capăt, până la ultimul cuvânt, se putea, mă rog, interveni, puteau fi aduse și amendări
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care gus tasem numai glazura profesiei. Identificasem în Antoaneta Ralian doar un robot performant și rezistent, un doborâtor de recorduri în breaslă, un traducător capabil să umple trei-patru rafturi. Nimic mai mult. Omul dispăruse în conturul și în respirația meseriașului. Strachina plesnise sub călcătura mea voinicească. Nu numai că mă simțeam vinovat, dar nici măcar nu știam cum aș fi putut drege busuiocul. Într-un fel, convorbirile care urmează sunt o îndreptare a greșelii din urmă cu șapte ani și jumătate. Ele
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ceva? Bine să le spui că noi le-am trimis Lumini din stupini Și flori din grădini. Și iar să le spui Anume la toți, Că noi i-așteptăm Tot la zile mari, Ziua de Joimari; Cu ulcele noi, Cu strachini cu lapte Și cu turte calde; Cu pahare pline, Cum le pare bine; Cu haine spălate. La soare uscate, Cu lacrimi udate. Roagă-mi-te, roagă, De copiii tăi, Să aibă răbdare, Să nu plângă tare, C-acum nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
La masă Creangă nu mânca mai mult decât o oală de găluște făcute cu pasat de mei și cu bucăți de slănină, o găină friptă pe țiglă de lemn și undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra șindilea cu o strachină de plăcinte moldovenești, zise <<cu poale în brâu>>, însă ca băutură el se mulțumea cu o cofiță de vin amestecat cu apă.” Mai spune el că, odată, ieșind de la tipografie, unde ai lucrat o zi întreagă așa cum îți era felul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
șiret negru pe după gât. I-am țipat odată: „Maie, dragă, eu trebuia să-ți fiu fecior, nu pă gânul de Bu cuța care bea numai apă!“ Nu-mi venea a crede - după firea și mintea mea deschisă și călcând În străchini, cum le mai am uneori și astăzi - cât de nesuferit trebuie să le fi căzut soților Bucuța glumele mele neghioabe pe seama abstinenței la băutură practicate În casa lor, ba chiar stând, aș zice, la temelia casei lor, unde, când eram
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu sâmburele mic?... și după astea toate, ce credeți că veneau?... În nici un caz mâncarea săracului și a flămândului, cum este cea la care râv nesc de atâta vreme și nu ajung până la ea: mămăliga rece din mălai necernut, o strachină plină cu murături și vin nou, năsprit, din ulcică nesmălțuită.) Veneau ca de la sine monumentalele tăvi cu fripturi la cuptor: purcelul de lapte cu căpățâna lui visătoare stând pe varză călită; garful de purcel pe varză sau pe cartofi; pieptul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
complici ai unei infernale combinații succesorale În care așteaptă toți moartea bătrânului pe paiele Închisorii? ... Cum? Nici o scârbă sau greață, să-ți verși mațele, nu altceva!, când asistă la intimitatea zilnică a celorlalți doi, se hrănește cu ei din aceeași strachină alimentată, În bună parte, din golo ganii lui de om „În câmpul muncii“, plătind regulat chiria - nu ca mine și ca atâția alți nevoiași În restanță - a acestui aparta ment, cel mai mare apartament din acest bloc, mare, dar deocheat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reproșuri. Orașul Însuși ne zâmbea, cu târgul lui de lume adunată de prin sate În piața de sub turnul cu orologiul bătrân bătând cea surile și Învârtind hora sfinților sculptați și zugrăviți cât statul de om. Ne zâmbeau copiii, Întinzându-ne străchini cu obleți argintii din Târnave; femeile cu caș dulce de oi și cu flori, flori pentru odaia noastră, acuma câmp voios de exercițiu nestin ghe rit al drăcosului de Eros, puiul de zeu scăpat ca din praștie din strânsoarea așteptărilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
altceva de făcut, asupra fragilității minții omenești În cercetarea cauzelor după efectele de dinaintea nasului; asupra blestematei noastre aplecări (Înnăs cute?) spre complicat, spre Încărcat; asupra acestei minți Împie dicate În speculații, nu totdeauna de rigoare și ocolind sau călcând În străchini peste simple, elementare și substanțiale adevăruri, ascunse totdeauna pe după o piatră din drum, pe după un fir de iarbă. La fel mă gândeam, În legătură cu mașina mea și cu doctorii ei, la acele diagnostice fatale ale unor medici notorii, dar care au
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
moș Ghiță N. Beldie din Stroești, cafea boabe și alte deli catese. Bătrânul stroeștean o pisa și-și făcea cafea Într-o oală de pământ. El bea cafea cu oala. Tot despre el se spune că pisa ardei Într-o strachină, punea oțet - și mâncarea era gata. Sâmburii de măsline Îi spărgea În dinți și spre bătrânețe. Un neam de originali. Ion, fratele lui Dumitru, se pare că a luptat În 1877 la Plevna În compania lui Valter Mărăcineanu, pentru că mereu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au atâta bănet, ce-au cătat în țara mea săracă?! Cine poate, oase roade"... Zicala asta o avem și la greci. De pașale să ne milostivim, și pe amărâții de ieniceri ciorbagii, care n-au în raniță decât lingura și strachina să-i tăiem?! Dreptate-i aiasta?! spune el cu mânie. "Banul n-are miros", cugetă Țamblac. Ba are, boier Țamblac, are! Pute! Nu simți? Desigur, "ne crapă buza dup-un galben"... Dar, dar nu vi se pare târgul aista prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și Ivan dorm și-n astă dimineață n-au putut veni. Dumnezeu să mă ierte doamna Marioara, c-am luat câteva mere pentru copii. Nu-i nimic. Mere sunt destule. Ia câte poți duce! Mulțumesc frumos. O să vă aduc o strachină cu pește, căci omul meu stă numai la baltă toată ziua. După masă, când toți eram strânși în jurul aparatului de radio (cu baterii), am auzit pe cineva strigând la poartă: Sunt eu, Garafina. V-am adus niște pește. Poftiți de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mărire Ție, Dumnezeului!..." Lelea Catrina, de pe lan, pesemne n-a auzit băieții strigând "Chiralesa!" și-a pregătit cum se cuvine masa pentru sfințire cu aghiasmă. A pus mai întâi un colac mare rotund la mijlocul mesei, doi colăcei pentru însoțitorii preotului, străchini cu prune uscate, cu grâu fiert și un coșuleț cu fructe. Pe-un colț a așezat câteva "bulcuțe" pentru băieții ce strigau în gura mare "chiralesa!", a mai strâns lucrurile de prin casă și totul părea la locul lor. Și-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pomană la toată lumea câte un colăcel, o lumânare, rachiu și colivă (din grâu sau arpacaș). Cei mai înstăriți făceau praznic acasă, cu ciorbă (de oaie sau vițel), sarmale și mălai. Recent se făceau și plăcinte, salate, antreuri. Se servea în străchini de lut și se mânca cu linguri de lemn. De sufletul celui mort se dădeau și se dau și acum, direct din mână, câte două pahare de rachiu și două de vin. În caz că cei morți erau necăsătoriți erau înmormântați ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și sănătos ca oul și puternic ca banul. Mezinul casei ia oul și banul. Tot la Paști, tinerii și copiii merg la hora satului și ciocnesc ouă roșii între ei și cu fetele. În Ajunul Anului Nou fetele iau trei străchini și ascund sub fiecare câte: un pieptene, o felie de pâine, un pahar mic. Ies apoi din casă la un gard de la livadă cu stâlpi mari. Numără nouă stâlpi și pune palma pe al nouălea. Dacă se-ntâmplă ca stâlpul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nouă stâlpi și pune palma pe al nouălea. Dacă se-ntâmplă ca stâlpul să fie cu cioturi, având scoarța groasă, înseamnă că alesul inimii sale va fi om bogat. Apoi, cu ochii legați intră în cameră și se îndreaptă spre străchini. Dacă o atinge pe cea cu pieptene, alesul va fi unul bătrân și colțat (știrb), iar dacă va atinge pe cea cu pâine, alesul va fi bun și blând. În caz că va atinge pe cea cu paharul, alesul va fi numaidecât
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
unor puternice cetăți de pământ, cu șanțuri și valuri de apărare. Sunt demne de semnalat elementele scitice de la Armășoaia. Continuitatea de locuire este dovedită și în a doua epocă a fierului. Astfel vasul folosit drept urnă așezată pe mormânt, cu strachină pusă drept capac, își găsește analogii în ceramica geto-dacă, pe Valea Racovei, de la Trohan până la Oprișița. Autorul acestei cărți dorește să recomande cititorilor interesați de istoria mai detaliată și profundă a acestor zone, lecturarea cărții preotului istoric Dumitru Bălașa: „ROMA
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în chiler, ca să stea la masă cu toată familia. Fata cea mare, Emilia care împlinise treisprezece ani, era considerată principalul ajutor al maică-si; ea curățase masa, a așternut o față de masă curată și a pregătit tacâmurile punând pe masă străchini curate iar gospodina, Maria, după ce a răsturnat mămăliga fierbinte pe un fund de lemn curat, a pus borș de cartofi cu costiță afumată în străchini iar fasolea prăjită aburea pe plită așteptând să ajungă în gurile pofticioase, însoțită de cunoscutele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
curățase masa, a așternut o față de masă curată și a pregătit tacâmurile punând pe masă străchini curate iar gospodina, Maria, după ce a răsturnat mămăliga fierbinte pe un fund de lemn curat, a pus borș de cartofi cu costiță afumată în străchini iar fasolea prăjită aburea pe plită așteptând să ajungă în gurile pofticioase, însoțită de cunoscutele murături moldovenești. într-un talger era brânză de oi și ceapă pentru cei care doreau să se ospăteze cu așa ceva. Se așezară toți la masă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fie rotundă, fără colțuri, că se afumă sticla de lampă. Turnase gaz în lampă, la picioarele sale se vedea bidonul. − Bună seara, bunicilor, spuseră cei doi întrun glas, privind cum bunicul Ion pregătea lampa iar bunica Ruxanda strânse de pe masă străchinile ca să facă loc pentru oala cu lapte adusă de nepoți. − V-a trimis mamă-ta la noi cu lapte, ai? Să-i spuneți Mariei că-i mulțămim de grija ce ne-o poartă, să aibă parte de sănătate și voi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
voastră, de ne -a adus brânză și smântână. Ia stați voi pe scăunelele aestea că eu am să mă sui în pod să văd ce pot găsi bun pentru voi, dragii bunicului, și aprinse un felinar și-și luă o strachină curată, ieșind pe ușă. în acest timp Emilia o ajută pe bunică-sa să împartă laptele din oala cea mare. Umplu o oală cu o toartă și o puse pe sobă la prins iar restul rămas, îl goli în ceaunul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
iese mai gustos. Emilia spală bine oala cu două torți în care adusese laptele și se pregătea de plecare. Bunicul strigă la Mihăiță să vină afară, ca să țină scara în timp ce dânsul cobora încetișor, treaptă cu treaptă, ținând într-o mână strachina umplută ochi cu perje uscate și scrijele de mere domnești. Pentru cei care nu au gustat în viața lor „scrijele” trebuie să spunem că în satele din Moldova merele coapte se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]