1,448 matches
-
asociat, firește, și aceluia al creșterii ratei divorțialității); turbulențele în stabilirea identității de gen; globalizarea pe aproape toate planurile a vieții socio-comunicaționale și economice; accentuarea crescută a crizei ecologice globale; și, în general, modificările în modalitățile de interacțiune socială, în stratificarea societală și, mai ales, în mentalul colectiv. Toate acestea mă conduc către următoarele întrebări fundamentale: în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Lewis A. Coser (1954; 1956; 1975), Morton Deutsch (1972; 2000), Alvin W. Gouldner (1975), Randall Collins (1975), Dean Pruitt (1986), Ralf Dahrendorf (1992/1996), Georg Simmel (1995). Esențiale în paradigma conflictului sunt identificarea și definirea claselor sociale, deci și a stratificărilor între paliere sociale care pot intra în conflict. În ceea ce privește definirea claselor sociale însele și, implicit, a stratificării sociale, literatura de specialitate este, de asemenea, extrem de vastă. Clasa socială a fost definită prin proprietate (Marx), status (Warner; Lenski), rol social sau
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Dean Pruitt (1986), Ralf Dahrendorf (1992/1996), Georg Simmel (1995). Esențiale în paradigma conflictului sunt identificarea și definirea claselor sociale, deci și a stratificărilor între paliere sociale care pot intra în conflict. În ceea ce privește definirea claselor sociale însele și, implicit, a stratificării sociale, literatura de specialitate este, de asemenea, extrem de vastă. Clasa socială a fost definită prin proprietate (Marx), status (Warner; Lenski), rol social sau poziție (Pareto), prestigiu (Barber), intermariaj (Schumpeter) etc. În general, diferențele de clasă care pot conduce la apariția
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acest cadru general, voi evidenția în continuare principalele consecințe ale restructurării izomoderne. 7.2. Stractificarea izomodernă Prin conceptul de stractificare înțeleg ansamblul proceselor contemporane, izomoderne, de destructurare și restructurare. "Stractificare", deoarece este vorba de un amalgam straniu între structurare și stratificare prin acțiunea agenților sociali. Termenul propus aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act/acțiune/actor/agent și, respectiv, stratificare. Într-adevăr, dualitatea de structură propusă de Giddens
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vorba de un amalgam straniu între structurare și stratificare prin acțiunea agenților sociali. Termenul propus aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act/acțiune/actor/agent și, respectiv, stratificare. Într-adevăr, dualitatea de structură propusă de Giddens reprezintă un instrument de cercetare teoretică paradigmatică, la fel ca și "gradul de constrângere" al lui Mouzelis, "dependența de activitate/acțiune" a lui Archer sau "superveniența" lui Healy. Întrebarea fundamentală este însă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
între agenți și structuri este biunivocă. 2. La un al doilea nivel, coeziunea dintre structură și agenți fără de care societatea nu ar mai fi stabilă se explică prin jocul dintre structurare, destructurare și restructurare, în urma căruia observăm și uneori influențăm stratificări și restratificări societale. La acest nivel, metaexplicativ, distincțiile de mai sus nu mai prezintă decât un rol instrumental. Conceptul de stractificare nu face altceva decât să îmbine, la nivel funcționalist de explicație, teoriile axate pe acțiunea socială cu teoriile care
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi posibilă fără acțiunea continuă creatoare a actorilor participanți la traficul online. Și, invers, în lipsa unei rețele de comunicare structurată predefinită, agenții comunicaționali nu ar avea acces la relee de comunicare. Dubla interveniență se reduce, în cele din urmă, la stratificarea prin act: comunicarea prin acțiunile agenților produce niveluri diferite ale restructurării societale. Mai concret, actul comunicării (în exemplul de față) nu este posibil în afara folosirii, înțelegerii și restructurării continue a limbajului internautic. Ca urmare, la nivel metateoretic, distincția actor-structură nu
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fără precedent în istorie și constituie unul dintre elementele definitorii ale perioadei izomoderne. Conceptul de clasă socială ne-a devenit atât de familiar prin contribuția unor întemeitori ai teoriei sociologice clasice, încât reformularea acestuia în termenii izomodernismului devine aproape imposibilă. Stratificarea socială în termeni de resurse financiare și de putere rămâne valabilă în era izomodernă. Elementul de noutate constă în stratificarea clasială fundamentată mai ales pe cantitatea și pe calitatea cunoașterii; puterea în epoca izomodernă constă nu atât în posesia asupra
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
atât de familiar prin contribuția unor întemeitori ai teoriei sociologice clasice, încât reformularea acestuia în termenii izomodernismului devine aproape imposibilă. Stratificarea socială în termeni de resurse financiare și de putere rămâne valabilă în era izomodernă. Elementul de noutate constă în stratificarea clasială fundamentată mai ales pe cantitatea și pe calitatea cunoașterii; puterea în epoca izomodernă constă nu atât în posesia asupra mijloacelor de producție, ca în modernitatea clasică (v. Marx), cât în capacitatea de posesie și manipulare a resurselor informaționale. Indiferent
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul în spațiul hiperrealității; noi ierarhii sociale și noi tipuri de status Mediul economic Piața capitalistă sălbatică Societatea industrială Societatea postindustrială. Societate a cunoașterii și a serviciilor Valori culturale Critica valorilor religioase tradiționale Dominanța valorilor
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
schimbărilor care au loc în componentele procesului instructiv-educativ. Calitatea unei tehnologii este dată de flexibilitatea și deschiderea ei față de situațiile și exigențele noi, complexe ale învățământului contemporan. Metodologia didactică formează un sistem mai mult sau mai puțin coerent, realizat prin stratificarea și cumularea mai multor metode, atât pe axa evoluției istorice, cât și pe plan sincronic, metode care se corelează, se prelungesc unele în altele și se completează reciproc. Clasificarea metodelor didactice reprezintă încă o problemă criteriilor clasificării, cât și în raport cu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
privilegiul numelor de ficțiune?); 3) în materie de interpretare își impune legea lectorul sau autorul (în alți termeni, toate lecturile unui nume ficțional sunt legitime?) Autorul prezintă un topic al semanticii numelui propriu, o schemă "a celor trei momente ale stratificării progresive a semnificatului onomastic" (tr. m)84: conceperea numelui, redactarea operei (scriitura) și receptarea ei (lectura). În același timp, autorul caracterizează schema ca dinamică, deoarece înfățișează parcursul diacronic al semantizării onomastice de la proiectul scrierii până la receptarea ei, precum și tensiunile pe
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
infantile tratate cumpătat de un bun scriitor de cărți pentru copii: pe atunci, copilul își regăsea viziunea despre lume în cartea scrisă pentru el, o viziune în care obiectele, animalele și oamenii erau pe același plan, în care nu exista stratificare socială și în care el se putea identifica atotputernicilor actori. Dimpotrivă, adultul era dezamăgit de o nouă lectură deoarece avea acum o viziune adultă asupra lumii, adică un minimum de reprezentări științifice ale modului de funcționare a lumii materiale și
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm, pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe etape de dezvoltare, arii de influențe, zone de interferență sunt evidente atît pe direcția verticală (Podul Calicilor, Calea Craiovei, Calea Prundului, Calea Mehedinților, Drumu Mehedin ților; Calea Măgurelelor, Podul Caliții, Calea Rahovei; Ulița Fîntîna Boului, Ulița Fîntînii, Ulița Cișmeaua Roșie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a lungul timpului care trasează un fel de „traiectorii“ exemplare care oglindesc de fapt, într-o bună măsură, destinele oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Tipologia numelor de locuri romînești Cercetarea din diverse puncte de vedere (origine, etimologie, geneză, dezvoltare, structură, stratificare etc.) a numelor de locuri a condus la constatarea că acestea prezintă, dincolo de caracteristicile unitare, pe baza cărora le integrăm într-o categorie distinctă, de sine stătătoare, de cuvinte, o multitudine de trăsături care le diferențiază între ele în mare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în teritoriul respectiv. Ambele categorii de semne sunt marcate lingvistic, deci trebuie descifrate lingvistic. Cu trecerea timpului, urmele toponimice ale faptelor istorice se depun în straturi din ce în ce mai „afundate“ lingvistic, care pot fi descoperite numai prin folosirea metodelor și procedeelor corespunzătoare. Stratificarea toponimică poate releva originea numelor de locuri, vechimea fiecărui loc și eșalonarea în timp a nașterii lo curilor dintr un teritoriu, etiologia istorico-geografică a denomi nației topice, legăturile acesteia cu frămîntările istoriei, structurarea și restructurarea periodică a ansamblului de nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
întrucît acesta din urmă este o traducere în sîrbă a romînescului Șoimu (încă prezent în documente la 1472), pe cînd primul este un plural al antroponimului sîrb Socolar (atestat la 1363). Astfel de cronologii relative sunt procedee utile în realizarea stratificării unui teritoriu, dar trebuie aplicate cu rigoare și precauție științifică maximă. Criteriile fundamentale de care trebuie ținut seama în stratificarea numelor de locuri dintr un teritoriu sunt ordinea atestărilor istorice și cronologia unor fenomene lingvistice și istorice (perioada venirii unor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
primul este un plural al antroponimului sîrb Socolar (atestat la 1363). Astfel de cronologii relative sunt procedee utile în realizarea stratificării unui teritoriu, dar trebuie aplicate cu rigoare și precauție științifică maximă. Criteriile fundamentale de care trebuie ținut seama în stratificarea numelor de locuri dintr un teritoriu sunt ordinea atestărilor istorice și cronologia unor fenomene lingvistice și istorice (perioada venirii unor populații în teritoriile romînești, a asimilării lor de către romîni sau a plecării lor din teritoriile romînești; unele perioade în care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și arheologice mai precise, care să fie coroborate cu etimologia propriu-zisă. Anumite „aliniamente“ cronologice pot fi stabilite, pentru grupuri mai restrînse ori mai extinse, numeric și teritorial, în corelație și cu aspecte de istorie social-economică, demografică, etnologică etc. Astfel de stratificări aproximative au fost realizate de către toponomaști experimentați la nivelul unor localități, al vetrei unor așezări majore, al bazinului unor ape ori chiar al unor provincii istorice. Chiar dacă într-un areal mai larg sau mai restrîns nu poate fi identificată cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Podul Caliții, Calea la Măgurele, Calea Mehedințiului, Calea Prundului, Calea Craiovei, Podul Calicilor. Și un exemplu de extindere pe orizontală: Colțea (mănăstire), Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colței. O altă formă de stratificare urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc treptat enclavele toponimice rurale, încorporate orașului și dispărute prin destructurare sau menținute prin fragmente fosilizate. Sunt un fel de sectoare urbane, organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1990 Mihail Kogălniceanu, după aceea s-a revenit la vechiul nume, iar pe plăcuțele indicatoare scrie: Regina Elisabeta (fostă Kogălniceanu). Numele actualei străzi Berthelot a fost schimbat, de-a lungul timpului, de cinci ori. Este și acesta un fel de stratificare toponimică, oficial-ad ministrativă de data aceasta. Normarea lingvistică și standardizarea geografică a numelor de locuri Fiind elemente ale limbii, numele de locuri se raportează la norma lingvistică pe de o parte și la norma literară pe de alta. Ca repere
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
amabilul, neobrăzatul nu au corespondent în planul virtuților. Apare deci ideea că oamenii pot fi caracterizați prin unele trăsături pregnante ale comportamentului lor, fără să căutăm în toate cazurile trăsături de profunzime, de tipul virtuților ce țin de principii. Această stratificare reapare în psihologia trăsăturilor din secolul XX, care uită însă de tema virtuților. O parte dintre tipurile lui TEOFRAST exprimă trăsături ce le regăsim în prezent la persoane cu tulburări de personalitate, fapt care, de altfel, a fost remarcat (Tyrer
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Este drept că nu putem vorbi de "satul românesc, în general", ci de sate românești între care există deosebiri, dar sunt numeroase satele slab dezvoltate, care își pierd tinerii, care sunt evitate de către cadrele calificate... Sărăcia diferă teritorial. În interiorul satelor, stratificarea, spune D. Sandu 192, se prezintă ca o "piramidă" în care vârful este format din câțiva calificați, iar baza e formată de agricultori cu situație materială proastă. Oamenii care trăiesc în sate dezvoltate, cu drumuri bune și în gospodării cu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
des chances (1973), se "cântărește" situația, contextul, se fac calcule cost-profit privind traiectoria școlară, profesională de urmat. Mai exact, elevul, familia sa, educatorul iau seama la: • factori contextuali de nivel societal ( diviziunea muncii, starea pieții muncii, cererea de pe piața muncii, stratificarea socială, stiluri de viață, mentalități, ideologii, credințe privind rostul școlii și al cărții etc.); • factori contextuali locali (autoritatea familiei, resursele familiei, tradițiile acesteia, nivelul educațional al membrilor, valoarea atribuită învățăturii etc.); • factori ce țin de sistemul educațional (ce programe, manuale
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
nomadă a populațiilor, stabilește rolul agriculturii, decide decisiv tipul comunității (izolat sau deschis). Contextul social și cultural elaborează norme sociale aparte, stabilind și tipuri de control social distincte, fixînd standardele împărtășite de grup și articulînd sancțiunile simbolice pentru încălcarea acestora. Stratificarea socială și relaționarea ierarhică sînt particulare în sisteme social-politice diferite. Toate aceste însușiri care configurează chipul unei comunități sînt asimilate prin intermediul unor variabile de proces. Astfel, adaptarea culturală ajută o anumită populație să supraviețuiască creator într-o nișă ecologică dată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]