1,419 matches
-
drag să-l ascult! cum și în dimineața aceea, atunci, când... iată, se apropie desculț, prin colbul verii, se așează lângă mine, pe pragul porții, aprinde încet și molfăie tacticos o țigară din mahorcă și ziar, mă scrutează lung, pe sub streașina sprâncenelor stufoase și albe, oftează o dată, mai oftează o dată, zâmbește enigmatic și răscolitor o dată, enigmatic și răscolitor de două ori, tace puțin, mai tace încă puțin... și-mi spune șoptit, dar foarte clar: uite, azi, oleacă mai încolo, cam când
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor () [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
nevoie... Verișorii mei, deși erau în vacanță, aveau de muncă, ca așa este la țară... Li se da munci ușoare, cum ar fi înșiratul tutunului, pentru ca din asta își câștigau existența: plantau tutun, îl culegeau, îl înșirau și uscau la streașina casei, apoi îl vindeau... Eram fascinată cum, verișorii mei, înșirau tutun pe niște sfori, cu un ac mare din sârmă, străpungeau mijlocul frunzei, pe nervura aia groasă din mijloc, apoi conduceau cu mâna frunza, pe ața de cânepă, având grijă
Duzina de cuvinte – Dor () [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
Ce plapumă frumoasă a făcut mătușa cea mare la războiul de țesut! Lângă mine stă un oleandru cu flori albe. Stă și tace. Mai încolo, la marginea păpușoilor din grădină, stă un măr dulce și un măr mălăieț. Deasupra, sub streașina veche și huruind de amintiri, doarme un cuib de rândunică plin cu pui de rândunică. Cred că, în seara asta, va să-mi pogoare visul din mărinimia acestor substantive minunate, din brațele grădinii care, iată, seamănă cu o carte de
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Totuna: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un Garrick, Ziua tologit în soare, pândind cozile de șoaric, Noaptea-n pod, cerdac și streșini heinizând duios la lună. Filosof de-aș fi - simțirea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le apăr Și junimei generoase, domnișoarele ce scapăr, Le arăt că lumea vis e - un vis sarbăd - de motan. Sau ca
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
cercevelele și ușile, vopseaua pentru tâmplărie și brâuri, mobilierul, sobele, iar o parte a acestora nu se găseau în comerțul socialist. Abia la sfârșitul lui septembrie au fost aduse toate. În luna octombrie, în timp ce meșterii lucrau la sobe și înfundarea streșinilor, personalul școlii, învățători și profesori, unii ajutați de prieteni sau rude din sat, au vopsit ușile, cercevelele, tocăria, lamperiile, apoi, antrenând elevi, au făcut curățenie atât în interior cât și în exteriorul școlii, au trasat rondurile de flori, au săpat
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
de pe ape, și din locuri cunoscute pe uscat. Unul din locurile acestea este chiar hotelul în care dormim de vreo patru nopți, hotel situat pe un vârf de deal și înconjurat pe trei părți de ape. Ne uitam cu mâna streașină în depărtare, în ce parte să te uiti mai întâi? Încolo? Încoace? Nici vorbă de munte. Auzisem noi că cel mai bine s-ar vedea dimineața la 6, dar și atunci numai în anumite condiții atmosferice. Într-o dimineață, Marin
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
să-și mai fi stăpânit lacrimile. A rămas cu Mariusa, dar Sandu a promis că, după ce trece pe la grajduri, va reveni. Trecând pragul în afară, Costel și Sandu au rămas uimiți. Pe cele două fire electrice ce se furișau pe sub streașina Casei Morarului ducând lumina înăuntru, doi porumbei, poate aceiași, stăteau abătuți, deși era timpul să meargă în culcușul lor. În a treia zi, când tocmai plecase avocatul, la Casa Morarului au izbucnit țipetele Doinei, Mariusei și ale Irinei, cărora li
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
cântec îți simt viitoru-n pântec Iubita mea de polen ne trage spre Pol un ren Iubita mea de floare în potecă luna ne răsare Iubita mea de petală în jocul meu ești vestală Iubita mea de cărare ochi-ți sunt streașină la zare Iubita mea de gând ne-mpăcat așteptare-mi ești când sunt plecat Iubita mea de fulger te simt pe umeri înger Iubita mea de gând urmăm noi la rând? Fluviu cuvintelor De atâta căldură în note muzicale cuvintele curg
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340819_a_342148]
-
rugă pe altar. Vântul suflă fără milă Supărat pe firul ierbii, Unde-s pașii Primăverii Să-i sărunte-n treacăt cerbii? Soarele ascuns prin cetini Vrea să mai trimită raze, Printre lacrimile ploii Să găsim și calde oaze... Zgribulite stau sub streșini Multe vrăbii la taifas, Ciripesc fără încetare Să mai uite de necaz.. Florile stau îmbrăcate Sub un strat de promoroacă Se tot roagă în tăcere, Soarele să le petreacă... Vântul spulberă cărarea, Iarba tremură sub pas, Primăvară te rugăm Să
PRIMĂVARĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340948_a_342277]
-
odată cu amurgul toamnei să-ți simt ultima licărire din ochi precum ultimul jar din sobă înainte de a deveni cenușă ... pe ulița mea pustie plouă cu gânduri de lumină și nu știu dacă ale tale vor putea fi spălate chiar de streașina toamnei ... iubitule se risipește în van clipa nu simți tăcerea și liniștea din noi? așa cum toamna se desfrunzește auzi cum moare iubirea noastră? Referință Bibliografică: Elegie la sfârșit de toamnă / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1063, Anul
ELEGIE LA SFÂRŞIT DE TOAMNĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342209_a_343538]
-
scârțâiau” creează o atmosferă de teamă pentru viul trecător prin noaptea neînțelesului și dă un sens continuității vieții după moarte. La prezent, verbul „scârțâie” arcuiește și tensionează starea poetului în anotimpul rece, când încă „ ...crengi ostenite / Pe garduri bătrâne, pe streșini de lemn” (În grădină, 1965:46) încetează viața. Fiindul poetic intră în amorțeală, cade în visare și se pregătește să pornească spre o altă lume, a infinitului. O altă viață în care viul se detașează de fiind, eul cosmic se
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
tulburătoare și mai stranii poeme ale acestui periplu liric. Este vorba de Bocet 17 și de Chipul din fereastră. Îl reproducem pe cel dintâi: Într-o oglindă spartă chipul mi se oglindește. Privirea zdrențuită caută pupila și licărul pierdut. Sub streașina frunții umbrită de vreme, ochii se-ngrămădesc. Gura cea strâmbă oare va mai putea rodi cuvinte drepte? În cioburile chipului cubist frica se-ncuibează: oare va recunoaște Cerul hidoșenia aceasta, când lutul cărnii sfâșiate se va risipi în brazde? Interogația
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
Mă poartă-n vrăja-i lină spre zările deschise Din colțul meu de suflet sub pleoape se răsfrâng Imagini din străfundul memoriei fragile Înscrise-n custodia trăirii de copile Cu visele de ieri trăiesc și tot mai strâng! RÂNDUNELELE ÎNDRĂGOSTITE Sub streșini aburite, sub braț de șoaptă blândă Văd două rândunele care-și fac cuib sub grindă Le urmăresc tăcută cum construiesc o casă Și mă cuprinde-ndată.. o liniște duioasă. Le prinde înserarea în cuib înghesuite Unde în nopți albastre au
FLORILEGIU HIBERNAL (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342309_a_343638]
-
de o cultură și de o spiritualitate deosebite. Oare un creștin autentic iubește nonvalorile? Ea a cunoscut foarte bine valoarea Sfântului Ștefan și a lui Eminescu, care, iată, s-au întâlnit aici, și a cerut să fie și ea la streașina Putnei, lângă Ștefan și Eminescu, lângă sfinții, lângă domnitorii, lângă părinții iubitori de neam și de credință strămoșească. Închipuirea de sine a unora i-a făcut să îi denigreze pe Ștefan, pe Eminescu, pe Creangă și pe alți oameni cu
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > SUB STREAȘINĂ DE SUFLET - O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU "CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ" Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului SUB STREAȘINĂ DE SUFLET - O PASĂRE MĂIASTRĂ ANA MARIA
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > SUB STREAȘINĂ DE SUFLET - O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU "CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ" Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului SUB STREAȘINĂ DE SUFLET - O PASĂRE MĂIASTRĂ ANA MARIA GÎBU, „Cafea cu zâmbet de rebelă”, „Antim Ivireanu” & “Destine”, Râmnicu Vâlcea, 2011. Cuvânt înainte: George Filip; Postfață: Cristina Ștefan. Cum altfel decât măiastră ar putea fi numită pasărea care a ales să-și
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
O PASĂRE MĂIASTRĂ ANA MARIA GÎBU, „Cafea cu zâmbet de rebelă”, „Antim Ivireanu” & “Destine”, Râmnicu Vâlcea, 2011. Cuvânt înainte: George Filip; Postfață: Cristina Ștefan. Cum altfel decât măiastră ar putea fi numită pasărea care a ales să-și clădească sub streașină de suflet, cuibul râvnit pentru viitorii puișori? Puișori de cuvinte, fără doar și poate. Proteguită de distinsul poet din Canada George Filip, sub aripa căruia a ciocnit coaja oului și a ieșit teafără în căutarea luminii, tânăra speranță Ana Maria
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
zenitul, nandirul, orizontul necuprins, până a învățat-o să zboare singură. Și păsăruica a zburat, când i-a venit vremea, cu ață cu tot. Nu fără face rotocoale împrejurul casei și a privi cu recunoștință înapoi, spre cei rămași, „sub streașina de suflet” cum îi place să spună (Dorință). Conștientă de faptul că trebuie să dăruie totul fără murmur, pentru că așteptările sunt mari, micuța Poetă își face un autoportret, cum altfel decât, sub auspiciile Poeziei: „m-am născut / din țăndări de
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
de roadele muncii ei. Să ne bucurăm împreună pentru că, fiecare debut, constituie un bun început, sub auspicii favorabile, fără încrâncenări ori dispute sterile. CEZARINA ADAMESCU www.agero-stuttgart.de membră a Uniunii Scriitorilor din România 16 octombrie 2011 Referință Bibliografică: SUB STREAȘINĂ DE SUFLET - O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
încă, Tărâmul Făgăduinței. Stângaciul: - Nu este departe. Presimt că ne apropiem de el. Dacă vom fi uniți pe această insulă plutitoare în caz de furtună vom ajunge acolo. Unitatea ne v-a face să atingem idealul nostru. Dreptaciul: Punând mâna streașină deasupra ochilor și privind în zare) - Nu se vede țărmul. Abia aștept să ajungem. Întreaga mea familie numai despre această clipă vorbește. Speranța este mare. Dacă acest Tărâm ne v-ar dezamăgi? Stângaciul: - Nu vom fi înșelați în speranțele noastre
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
credincios. Să mă ferească... Michiduță, cel cu coadă, de acest lucru. Eu sunt ateu. Cred în materialismul dialectic și în evoluția speciilor a lui Darwin. Biblia mea este „Capitalul” lui Marx. Iar Noul Testament îmi este „Manifestul communist.” (Își pune palma streașină la ochi. Privește în zare prin hublou.) - Nu se vede încă... Tărâmul Făgăduinței. Doar imensitatea oceanului. Acolo societatea nouă, evoluția, la care am visat toată viața, s-a înfăptuit prin mase, nu prin indivizi, așa cum spune Titulescu. Căderea socialismului multilateral
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
nostru. Se lasă liniștea) - Marin Preda spunea că: „A ști să râzi în clipe tragice înseamnă a stăpâni tragicul”. Dar poți să râzi!? Rămân în urma lui soția și copii... Când vom ajunge la destinație îi voi ajuta... Își pune mâna streașină la ochi și privește în zare peste întinsul oceanului.) - Încă nu se vede Tărâmul Făgăduinței, încă nu se vede... Trebuie să avem răbdare. Sper ca stafia Stângaciului să nu ne tulbure speranța că acolo vom găsi societatea visată de noi
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
pescuit, chiar dacă apa era încă foarte rece. Ne înghețau degetele de la pește când îl scoteam din cârlig. Nu avea mai mult de 9 - 10 grade. Abia așteptam să se întoarcă și perechea mea de lăstuni ce-și construieră cuibul sub streașina balconului. Cuibul rămăsese aproape intact, chiar dacă o pereche de vrăbii gureșe puseseră stăpânirea peste el, imediat cum adevărații proprietarii își luaseră zborul spre zonele temperate ale Asiei sau Africa de nord pentru a ierna, urmând ca anul următor străbătând mii
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
cuibului celălalt păzea cuibul, apoi în timp ce perechea lipea de zor pământul adus în cioc, pleca și el după alt materialul de construcție, cuib ce era construit sub formă de cupă. La partea superioară au lăsat o gaură, chiar sub scândura streașinii, pentru intrare. Constructia a durat câteva zile până ce lăstunii mei și-au terminat cuibul. Apoi au cărat iarbă, fulgi, de l-au căptușit pe interior. Când lăstunica a început ouatul sau în timpul cât stăteau pe sârmele de întins rufe și
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
aceste păsărele așa de micuțe și plăpânde, cu penajul lor negru strălucitor și ciocul mic. Lăstunii mei făceau parte din rasa rândunelelor de oraș, numită și lăstuni de casă pentru că obișnuiesc să trăiască mai ales în orașe, constriundu-și cuiburile sub streașinile caselor din piatră sau din cărămidă . Se deosebește de celelalte rase de rândunele sau lăstuni de apă (denumirea de lăstun este împrumutată din limba slovenă) aceștia având corpul alungit, aripile lungi dar mai înguste decât ale lăstunului de apă, coadă
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]