802 matches
-
precum boi, care, cai, ce se răpesc de la țăranii din sate și de la călători, de pe drumurile mari. Aceste exacțiuni se fac nu numai când trece un ambasador, ci și când trece un curier al prințului moldovean, și al vreunui Domn strein. Așa se explică că un număr considerabil de frumoase regiuni care se află de-a lungul drumurilor mari, sunt acum părăsite, schimbate în pustiuri, căci toți sătenii au fugit, și numai la oarecare distanță de drumurile mari țara este locuită
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
suflet acele versuri erau dureri dulci... Poate c-a fost singurul om care m-a iubit cum trebuie să se iubească un copil, căci copilului nu aur, nu mătase, nu viață bună, ci iubire îi trebuiește... Fără iubire se simte strein și nefericit pe pământ... și grăbește a-l părăsi pentru a se duce acolo unde e sigur că va găsi ceea ce-i lipsește... în cer. Și Alecu zice adese cu ochii plânși... că mă iubește... dar eu... nu-l înțeleg
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă doare Ș-ochii mei îi fac să plângă Este că Negruzzi Iacob M-a tradus în românește. [POETUL] [2Și de ce tu să te superi, Ideal al lui Moretto? Au în limba cea germană N-au tradus ei comedia, Ei, streinii! îns-Espana Te adoră, o, Madona, Cum mi te-a creat Moretto. ]2 [DIANA] Neci n-aș plânge, caro mio, De ar fi traducțiune: Rea or bună, ea nu schimbă Din valoarea mea internă. Dar Negruzzi, mio caro, El a scris
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mă îngăduie să-mi termin ctitoria mânăstirii începute și m-am legat în fața lui să cioplesc măiestrit cu mâinile mele în lemn de nuc catapeteasma bisericii și i-am arătat planurile... Și s-a uitat vodă la început cu ochi strein pe hârtia ce i-am pus-o în față, apoi în ochii lui căprui s-a aprins o scânteioară și a început să cerceteze de aproape izvodul și au prins a-i râde buzele: „Cu mâinile sfinției tale cioplești toată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
footnote> Atât de activa dorință contrară părea să-l recomande psihiatrilor pe Sandu din O moarte care nu dovedește nimic: „Mă duc cu mine și nu mă cunosc (...) Mă mir cum pot suporta să târâi cu mine, pretutindeni pe mine streinul (...) Și uneori acel strein e blând, agreabil, dar alteori e odios cu egoismul lui. Și eu îl port mereu cu mine...”. Această dorință contrară are un resort mult mai puțin fioros pe care îl dă scindarea personalității. Într-un vis
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
dorință contrară părea să-l recomande psihiatrilor pe Sandu din O moarte care nu dovedește nimic: „Mă duc cu mine și nu mă cunosc (...) Mă mir cum pot suporta să târâi cu mine, pretutindeni pe mine streinul (...) Și uneori acel strein e blând, agreabil, dar alteori e odios cu egoismul lui. Și eu îl port mereu cu mine...”. Această dorință contrară are un resort mult mai puțin fioros pe care îl dă scindarea personalității. Într-un vis subliniat cu „metodă” survine
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
E violent fardată și seamănă cu un păianjen: „gătită într-o rochie scurtă, îi ieșeau picioarele subțiri, interminabile, pe care și le leagănă pe rând, fără sfială, ca o persoană care n-ar simți nici cea mai mică nedumerire printre streini, cu mâinile fără mâneci în mănuși lungi, cu fața pudrată prea mult. A fost întrebată ceva de profesor și a răspuns cu glas melodios, cu un timbru tremurător, franțuzesc. Răspunsul , cu toate că încetișor, era fără ezitare, întreg, explicit.” Următorul portret al
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
sine însuși: “Mă duc cu mine și nu mă cunosc, cu toate că mă observ cu o grijă migăloasă și o trudă inutilă. Vreau să pricep pe alții! Mă mir cum pot suporta să târâi cu mine, pretutindeni, pe mine, streinul. Și uneori acel strein e blând, agreabil, dar alteori e odios cu egoismul lui. Și eu îl port mereu cu mine...” Romanul lui Anton Holban ridică serioase probleme de comportament al bărbatului, normalitatea sa fiind la limită. “Dacă e adevărat
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cu mine și nu mă cunosc, cu toate că mă observ cu o grijă migăloasă și o trudă inutilă. Vreau să pricep pe alții! Mă mir cum pot suporta să târâi cu mine, pretutindeni, pe mine, streinul. Și uneori acel strein e blând, agreabil, dar alteori e odios cu egoismul lui. Și eu îl port mereu cu mine...” Romanul lui Anton Holban ridică serioase probleme de comportament al bărbatului, normalitatea sa fiind la limită. “Dacă e adevărat că năpustirea cu finețuri
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
se găsește nimeni. Cu o altă ocazie , Sandu știe că se va transmite la radio muzică italiană din secolul șaptesprezece: “Și ce minunată va fi tovărășia noastră, prin spațiu, vibrând la aceleași sunete. Vom reuși să alungăm distanța dintre noi. Streinii care ne înconjoară, și pe care suntem obligați să-i suportăm vor dispărea. Vom fi doar noi doi.” Însă momentul de comunicare este ratat pentru că Dania îl însoțește la cinema pe tatăl ei, comuniunea fiind întreruptă înainte de a începe. O
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
lor stilistică și lexicală. Stilistică, căci nu sunt scrise sub influința limbelor moderne, cel puțin nu a celei franceze, și se găsesc în ele locuțiuni cari încep a dispărea din limba de astăzi și se înlocuiesc prin șabloane de fraze streine dezvoltărei de pîn-acum a limbei noastre; lexicală, prin mulțimea de cuvinte originale pe cari scriitorii bisericești și laici, siliți să recurgă la proprii mijloace, le întrebuințază în compunerile lor. Cărțile și manuscriptele propuse sunt următoarele: A. Tipărite [... ] {EminescuOpXVI 67} B.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
chiar și urma numelui meu, prin urmare este o cutezare a mă-ndrepta la d-v. c-o întrebare pe care, credeți, numai deplina nesiguranță în care sta[u] m-a putut sili s-o fac. Posito că un om strein. v-ar ruga pentru o lămurire care ar fi [în] stare de a scoate o familie întreagă dintr-o penibilă nesiguranță, totuși d-v. n-ați avea inima să-i refuzați această lămurire și este probabil că i-ați răspunde
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mare și în România, iar după ce foaea va fi prins sigur rădăcini peste Carpați, publicarea să se continue în România. 2. Să se înființeze o bibliotecă universală română, scrieri alese cu îngrijire din literatura română și traduse bine din literaturele streine, tot ceea ce e mai bun și mai interesant și să se vândă cu prețuri reduse cât mai multe exemplare din biblioteca aceasta. 3. Să se pună toată stăruința ca cărțile bisericești să fie revizuite mai înainte de a se tipări de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
robi. Și chiar îmi amintesc de o danie a lui Grigorie Ioan Calimah voievod, făcută la 28 august 1761 (7269). Uite ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domniei mele... pentru acestu țigan, anume Drăghiciu, carele fiind țigan strein și domnescu și având... meșteșugul bucătăriei, preosfințitul... părinte svințiia sa chir Gavriil mitropolitul țării l-au tocmit bucătariu cu sâmbrie... Pentru care domnia mea, milostivindu-ne pe acest țigan de mai sus arătat, l-am dat danie... sfintei Mitropolii”. Ei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care se spune - după cum „arată” un pisar - ... „să ia mănăstire Aron Vodă câte 60 lei pe an den vama gospod ... și să scutească vădrăritul pe tot vinitul cât va ieși din 8 pogoane și pogonăritul pe acele pogoane; 10 oameni streini să fie iertați de bir pe capul lor; o pivniță ce va avea aicea în Iași să fie scutită”. Se pare că, li s-au cam îngustat scutirile, fiule. Așa gândesc și eu. Acum îngăduie-mi, părinte, să spun că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domnesc la <7251> (1742) noiemvrie 19: „O carte s-au făcut mănăstirii Bârnovii”: „Facem știre cu această carte a domnii meli... că, fiindu mănăstire săracă, am făcut... milă cu dânsa, să găsească egumenul păr-la 30 de oameni, să fie oameni streini, ca să fie poslușnici de slujba bisericii. Însă pără... a-și face casă acei oameni să fie în pace... iar după ce li s-a împlini sorocul cărții... mele, își vor da banii pe giumătate”. Mănăstirile au fost mereu socotite ca fiind
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Drept urmare hotărăște să fie scutită de dări pentru o sută cincizeci de oi, douăzeci și cinci de vite - vaci, boi, cai și iepe. La vremea vădrăritului se vor scuti trei sute de vedre de vin și patru pogoane de vie. Apoi zece oameni streini ce ș-ar găsi fără bir în vistierie... să fie scutiți”. Scutire, scutire, dar nu chiar pe degeaba, ci: „pentru a gusta mila ce am făcut... cu aceasta... mănăstire dator să fie igumenul... să aibă purtare de grija pentru cerdacul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Dumnezeul meu...e lumină bună, al meu e blând, al meu e apă.” (Cruciada...: 264, s.n.). Zeul se situează într-o senină detașare („Mă-mpărtășesc cu câte-un strop din tot ce crește/și se pierde,/ Nimic nu mi-e strein,/și numai marea îmi lipsește.” (Zamolxe: 3, s.n.) Cu toate acestea drama lui este lipsa armoniei: „Și numai marea îmi lipsește”. Lumea nu este completă fără acest simbol al misterelor, al intangibilului, al destinului: „înghițitoarea primordială” (M. Bonaparte), oglindă celestă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
ci care trebuie s-o pătrundă. (Astfel încît conceptul filozofic să nu fie decât un rezultat a diferitelor cunoștințe ce trebuiesc unui actor). (Ele) Acele cunoștințe (mari nimicuri) sânt legitimațiunea că artistului nu-i vorbește un om dintr-o lume streină, ci unul familiarizat în (ideea sa cosmică) lumea sa ideală (Weltanschauung). Pentru o adevărată dezvoltare a artei de reprezintațiune dramatică trebuie să se (întrunească) împreune c-un simț simbolioc cari simte lucrurilor și formelor însemnătatea lor suprasensuală (ubersinnlich) și impresiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vorbă și se uita la Mădălina. Ea ieșea gătită, cânta o doină-n cor, mulgea oile, abia se uita la el. Slăbea ursu văzând cu ochii. De oi nu se atingea, ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
unde ochii mei pot fi izbiți de neascunsa maiestate a unei femei date într-un atât de frumos pârg. Veți înțelege astfel, scumpă doamnă, emoția firească ce mă paște: sunt om și nimic din ce-i femeiesc nu mi-e strein. — O! - suspină doamna Potoțki, privindu-l cu duioșie pe Metodiu. O, o! - mai suspină ea, dând cu ochii de tânărul Iovănuț. Cât de frumos ați vorbit! Mă-nșel eu sau am deslușit în cursiva dumneavoastră polonă zvonul unui accent latin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Costin se prezintă ca un spectacol existențial perceput de un actor ironic cu înclinații tragice." Adrian Voica, Convorbiri Literare, 2012 "Dar Calistrat Costin e un (neo)romantic fără a fi romanțios; el scrie în tonalitatea unei abia ghicite arhaicități lingvistice, "strein" și "pasere", produce tot felul de jocuri de cuvinte, rafinerii și subțirimi stilistice de esență voltairiană, angajîndu-se în încăierări "de crapă și sfadă", dar își extrage lirismul, asemenea unor poeți precum Ileana Mălăncioiu și Cezar Baltag, dintr-un fond arhetipal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
frații Hurmuzachi (Gheorghe, Alexandru, Eudoxiu și Constantin, trei dintre ei au fost membri ai Academiei Române), precum și Aron Pumnul, Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ciprian Porumbescu, George Sion, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Sextil Pușcariu, Ion Nistor, Mircea Streinul și multe, multe alte nume sonore ale vieții social politice, culturale, artistice și duhovnicești. V.P.: Dragă Poete, suntem în 2015 și a vorbi de întrebări subversive (din partea mea) și de discursuri subversive (din partea ta) este exagerat. A vorbi despre realitățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
revistei "Iconar". Despre ea nu se vorbea deschis: aparținuse la mișcarea de dreapta a tineretului român. Ideea fondării unei reviste literare de orientare naționalistă a apărut, după cum se știe, în casa cunoscutului profesor sociolog Traian Brăileanu. De față fiind Mircea Streinul, Ionel Țurcanu, Liviu Rusu și Vasile Posteucă, fodatorii ei, cu toții membri ai Societății "Arboroasa". În paginile revistei, se întâlneau nu numai cei cinci fondatori, dar și alți arboroseni, cum au fost: Nicolae Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mihai aflat și el În exil este ales membru al Comitetului Național Român. Din publicațiile sale menționăm două studii de Însemnătate excepțională pentru cunoașterea unor importante realități din două epoci diferite și decisive pentru perioada pe care o abordează ”Capitalul strein În Rusia” și ” Drepturile României asupra Basarabiei văzute de istorici ruși și străini” Canada 1986. S-a stins din viață la Saint-Louis, aproape centenar În 9-I-1993 (n. 10-VII-1893ă. Corpul său neînsuflețit a fost adus la Chișinău unde i s-au
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]