4,034 matches
-
să renunțe de bunăvoie la pământ... Iar noi aici, în sat, avem nevoie de un om cu experiență în cooperație ca dumneavoastră... Ne-ați fi de mare ajutor, dacă ați veni să lucrați la sfat... Rostind aceste cuvinte, vicepreședintele își strivi restul țigării în scrumiera improvizată, așteptând un răspuns. Stelian își trecu o mână prin păr, ezitând. Nu prea am avut timp să iau o hotărâre în privința asta, răspunse el prudent. De când a murit Elvira, sunt foarte ocupat cu întreținerea gospodăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
au de gând să ne oblige să rămânem aici... Ar fi scandalos!... vorbi și medicul Gutman, foarte agitat. În lumina lustrei cu șapte brațe care spânzura în mijlocul tavanului, lentilele ochelarilor săi păreau să azvârle mici fulgere de mânie. Valentin își strivi încet restul de țigară în scrumieră și se uită la cei adunați în jurul său cu un zâmbet amar. Domnii mei și dragii mei, prieteni..., grăi el prevenitor, am să vă rog să mă ascultați cu atenție și apoi să chibzuim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Icoanei seara își lungea umbrele pe sub copacii cu crengi înmugurite. Când se întunecă de-a binelea, Fănel Trifu își mai privi încă o dată ceasul de mână cu ace fosforescente, ca să se convingă că era suficient de târziu, își stinse țigara, strivind-o sub talpă, apoi dădu semnalul de plecare. Corneliu Caraiani, doborât de oboseala drumului lung și plin de riscuri, pe care îl făcuse împreună cu camaradul său din munții Muscelului și până la București, se lăsase furat de somn și tresări puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
medicului anestezist, al Alindorei Bosch, vine deîndată, șoptit și el din grija de a proteja simțurile pacientei : "E doar aparatul de măsurat tensiune al monitorului. Nu te teme !" Dora își simte gura prinsă într-o botniță legată cu cabluri care strivesc obrajii. Pleoapele, redevenite materie, se deschid cu lentoare de parcă ar avea greutatea plumbului. Revede discul auriu coborând din înălțimi în rotație lină și transformându-se într-un nimb, ca cel al sfinților din icoane, care înconjoară chipul doctoriței anesteziste. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Incertitudini și chinuitoare întrebări fără răspuns sunt strânse ca într-un ghem năclăit de masa vâscoasă a unei cenușii gândiri informe. Clepsidra timpului a înghețat, nisipul a încetat să se mai scurgă pentru a măsura secunde, minute, ore... Așteptarea este strivită de prezentul care pare a fi devenit infinit. Clipa prezentului, mult prea fugară în viața de toate zilele, a decis să se oprească și să picure o tulburare demențială în gândire și în bătăile inimilor, greutate de plumb în membre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
rucsac și de umbrelă... Dar, vă las, cred că doriți să fiți numai cu el. Nu este agresiv." Femeia se retrage, dar prezența ei în spatele ușilor aparent închise este ca și palpabilă. Marele profesor Grand se simte mic și neputincios, strivit de propria neputință. Trăiește cel mai greu moment al vieții lui, mai cumplit ca momentul în care i s-a spus că boala copilului său este incurabilă, mai negru ca momentul morții femeii iubite... Încearcă să descopere pe chipul necunoscutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ai mei erau deja plecați, iar eu am fost ascunsă de Mafta, fosta lor slujnică credincioasă. A fost și asta o dramă... Cele două femei înaintează încet spre ruina vechiului conac Racoce. Gerul a mai scăzut, cerul plumburiu pare să strivească pământul. Zăpada poartă pe ea amprente ale viețuitoarelor pădurii, care desigur dau târcoale toată noaptea în căutarea hranei. "Urme de vulpe.... de căprioară... de bursuc...", le identifică Teodora. Anul ăsta nu le-am dat cereale și rău am făcut, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pe oameni noștri. Dacă vreunul se hotărăște să schimbe taberele, și să vorbească, atunci vom fi descoperiți. Trebuie să nu ne expunem, doar în caz că planul va da greș. Cunoști ceva de vreo persoană anume? Poate, spune, privind în jos și strivind o alună căzută. Aproape de piciorul său, un gândac mare se plimba. Oare cum ajunsese până acolo? Dar e problema mea. O rezolv singur. În felul meu. Și ce alt pretext propui să folosim pentru a-l îndepărta pe rege? Simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
foarte, foarte rău, de-abia mă puteam ține pe picioare, tremuram, mi-era foarte greu să respir, eram transpirată, dar nu aveam o stare de disconfort, chiar dacă mă simțeam sfârșită, ci mai mult o greutate binevenită care mă apăsa, aproape strivindu-mă, îmi venea înfiorător să vărs. El veni în fața ușii, și, întinzând o mână, blând, spuse: Nu pleca în starea în care te afli. Mi-ar face plăcere să rămâi. Spre plăcerea mea cea mai sinceră, îmi plăcu felul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pe când pleca) sunt Vlad Fitac. Mă duc, pentru că vreau, doresc. Dincolo de interesul profesional de reporter, mă duc pentru mine. Pentru că vreau, și eu vreau atât de rar. Când îl văd tocmai și-a stins țigara. A aruncat-o și a strivit-o cu piciorul. Mă vede și îmi zâmbește. Sincer pentru mine, dar și provocator, satisfăcut. E drăguț, fain, însă în același timp periculos. Ochii îi sticlesc. E un criminal. A ucis mai multe persoane și a ținut să știu înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
care este bărbatul japonez clasic. Însă japonezii, ei, stau și mai rău. Dacă un mădular de Gulliver poate, la o adică, dobândi virtuți eliberatoare, groaza de a fi înghițit într-o peșteră fără sfârșit, așa cum este imaginat vaginul alb, sau strivit sub sâni imenși, spre deosebire de contururile abia ivite, de veșnice adolescente, ale japonezelor, este paralizantă. Nu este de mirare că Pamela Anderson nu are prea mulți fani în Japonia. Uimirea scriitorului Donald Richie, care, cu vreo patruzeci de ani în urmă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
hotărât să trimită un mesager după ea. Viorela era singură într-o pădure la marginea satului. Când a găsit-o mesagerul, fetița tocmai a cules toate florile dintr-o poieniță le-a așternut pe jos și se rostogolea peste ele strivindu-le. -Tu ești Viorela? a întrebat mesagerul. -Da, eu sunt, dar tu cine ești? Și...ce treabă ai cu mine? -De ce rupi florile, apoi le arunci să le ardă soarele? Nu ți-e milă defel? Nu-ți dai seama
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
peste acea cărare? -Nu, vecino. Acei crini sunt plantele cu frunzele cele mai gustoase și pentru melci sunt cele mai hrănitoare. -Și uite așa ai rămas fără casă. -Nu am rămas fără casă. Uite-o în spatele meu, am avut-o strivită de acel copilaș și mi-am reparat-o. Nu-ți spun, vecino, cât de greu mi-a fost. Pentru repararea ei a trebuit să-mi ia trei ani timp în care am dormit și a trebuit să-mi consum toată
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Recunosc faptul că și când mă încred în Isus și îmi accept crucea zilnică fără exagerări, nu reușesc să elimin și să distrug suferința. Dar pot să-i rezist și să o depășesc în credință. În acest mod nu sunt strivit de suferință, nu mor disperat de greutatea ei. Dacă nu a făcut-o Isus, când a fost supus suferinței extreme a abandonului de către oameni și Dumnezeu, atunci și cel ce urmează exemplul său, pe baza unei credințe raționale, nu va
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în cursul căruia științele pozitive luară un avânt atât de mare, devine religia creștină un semn de întrebare. Spiritul științific, cu metoda sa, pe bază de experiență descătușat întrucâtva de angrenajul religios, politic și social, se manifestă uimitor de repede strivind, cu putere, prejudecățile-nvechite și răsturnând, chiar în propria casă, idolul la care se închinase până atunci. Teorii, ce erau considerate axiome, se deteră sfios la o parte, imposibilul devenea posibil; irealul își găsea conceptul în realitate. O armată-ntreagă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
neavând niciodată nimic în sine de care să fie separată de către depărtarea unui trecut sau a unui viitor, ci temporalizându-se ca și încercându-se pe sine, în și prin această încercare, în așa fel încât, sprijinită de sine și ca strivită de sine, fără să se creeze distanța nici unui recul posibil, ea este patos și nimic altceva decât patos temporalitatea sa nefiind nimic altceva decât mișcarea acestui patos, adică istorialul Absolutului în plenitudinea nicicând ruptă și ca atare neîntreruptă a suferinței
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de zarzavaturi este pictată de un anonim european în vremea Războiului de Treizeci de Ani. Se poate vedea clar cum coșul plin cu mere de pe capul ei este înclinat într-o parte, că el de fapt ar trebui să cadă, strivind anghinarele pe care femeia le ține în mâna dreaptă. Totuși el rămâne neclintit pe ștergarul de pe capul femeii. Mesajul nu poate fi greșit înțeles. în realitate nu există nici un balans sau echilibru. Ele există doar în imaginație. Sau, mai exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Când se căsătorise cu Liviu, vila lui era terminată, dar Liviu insistase să-i construiască și un atelier, cu o parte de tavan din sticlă, ca să aibă o lumină optimă în atelier, așa că și bruma de iarbă din curte fusese strivită și murise sub grămezile de moloz. De amenajarea curții se ocupase în întregime Armanca, și primul lucru pe care îl făcuse era că împărțise curtea în două zone, cea din față, o adevărată grădină, în care plantase mulțime de flori
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
iar personajul principal este Fafuridi. Un alt personaj principal este Moș Costache Giurgiveanul care este tipul țăranului filosofic" - "În romanul psihologic Moara cu Noroc, Ultima Noapte, Farfuridi este personajul flămând căruia i se trage și numele de la farfurie" - "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Liviu Rebreanu" - "Harap Alb practică activitățile de voluntariat" - "Romanul Baltagul nu are autor, e un roman folcloric" - "Sinominul pentru surâzând este rânjind" - "Strălucirea florilor este epitet" Pentru cei 200.000 de absolvenți ai claselor
Bacalaureat 2013: Vezi perlele olimpicilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78582_a_79907]
-
mai diferite vârste și categorii, s-au adaptat vieții materiale într-atât încât nu mai au nevoie de trăire umană și de emoție artistică? Oare nu cumva hazardul m-a făcut să viețuiesc într-un timp în care omul este strivit definitiv între roboți și animale? În seara următoare, însă, trăiesc o neașteptată bucurie. În fața mea s-au așezat o fată și un băiat. Vorbesc încet despre facultate, despre cărțile pe care le au în mâini. Aflu din dialogul lor că
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
Ion Voicu, ionvoicu După arestarea CEO Antena 1, Mitică Dragomir a povestit pentru DeCeNews cum a ajuns ”să fie strivit în bătălia elefanților”. Șeful Ligii Profesioniste de fotbal ne-a prezentat punctul său de vedere în scandalul de 1,7 milioane de euro, pe care le-ar fi primit de la RCS/RDS, după ce a dat drepturile de transmitere a meciurilor
Dragomir: Dacă voiam bani de la RCS, nu găseam o babă pe moarte, să-i încasez prin ea? Sau îmi făceam off shore! by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/78691_a_80016]
-
el și dă să țipe un ordin pentru camarazii înarmați din spatele lui. N-a apucat să deschidă gura. Scipione l-a trăznit scurt cu cravașa peste față, de i-a scăpat lui Stelian megafonul din mînă, iar el i-l strivește sub copitele calului. Își răsucește calul pe loc Scipione și le spune camarazilor lui Stelică să arunce armele și să ridice mîinile. Din nenorocire, vreo trei dintre ei au întins pistoalele spre comandantul regimentului, ori ca să-l împuște, ori ca să
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
Se manevrează ușor, prinde obiectele fără să le strivească și poate fi controlată cu ajutorul internetului prin Bluetooth. Nu vorbim despre o macara inteligentă ci de prima mână arficială creată în România. Invenția aparține unui craiovean care speră să rivalizeze cu proiecte asemănătoare ale marilor universități și centre de cercetare
Un craiovean a inventat proteza medicală ce poate fi controlată prin Bluetooth () [Corola-journal/Journalistic/68534_a_69859]
-
mai categoric cu Orwell. Odată transformat, Gregor Samsa ar trebui instalat confortabil pe un scaun managerial. În sfârșit, ajuns într-o Americă aseptică, se va atașa de unica ființă care-i aduce aminte de casă. Când logodnica lui îi va strivi prietenul conjunctural, nu va ști ce altceva să facă decât, cu lacrimi în ochi, să-l mănânce. Gestul bunicului e repetat dincolo de ani și dincolo de Ocean. De ce? Sunt atâtea răspunsuri! În orice caz, aceasta e singura proză din volum care
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
cifre greu de verificat, apela la documente a căror valabilitate n-aveai cum s-o contești" 5; „el poseda arta de a-l face pe om să nu mai vadă și să nu mai simtă: îl anestezia, îl intimida, îl strivea"6. Indărătul acestor comportări și atitudini se ascundea un vechi sentiment de inferioritate, pe care timpul și împrejurările n-au izbutit să-l vindece, dar i-au conferit aparența contrară; în realitate, „suferindul de complexul puterii nu este un puternic
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]