3,280 matches
-
fruntea alaiului, rostește rugăciuni de alungare a necuratului. Cu o mână ține în față crucea de argint, iar în cealaltă are un mănunchi mare de busuioc pe care-l înmoaie în agheasma dintr-o căldare purtată de doi voinici și stropește din belșug ulița satului, gardurile, casele și curțile oamenilor. Din când în când lasă buchetul de busuioc în găleată și din spate se apropie cu pași mărunți și repezi cântărețul care-i înmânează cădelnița cu tăciuni aprinși peste care presară
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Pune piciorul pe bușteanul care servea drept scară, dar deodată acesta îi înțepenește. Atunci lovește cu crucea stâlpul casei și mii de scântei sar împrejur ca niște artificii. Ia buchetul de busuioc, îl înmoaie în vasul cu apă sfințită și stropește din abundență spre ușa întredeschisă. Urlete, țipete de groază, fulgere și flăcări izbucnesc prin ușă gata să-l pârjolească. Cântărețul aduce cădelnița cu jar și tămâie. Preotul cu mișcări înainte și înapoi face ca fumul să se îndrepte spre deschizătura
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
vis... - Dacă situația este serioasă, să mergem în sfânta biserică. Preotul îi ascultă cu atenție, le dădu câteva sfaturi, le citi câteva rugăciuni și-i binecuvântă. La cină schimbară doar câteva cuvinte. Înainte de culcare rostiră câteva rugăciuni, aprinseră tămâie și stropiră cu agheasmă ușile, ferestrele și pereții încăperilor, apoi cu mir făcură semnul sfintei cruci pe geamuri, uși, pereți și tavan. De fiecare dată bărbatul era pus pe ghidușii, iar femeia abia aștepta îmbrățișările sale. De data aceasta soțul își strecură
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Acasa > Poezie > Credinta > VĂ BATE-N UȘĂ, E PE PRAG ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Vreți să scrieți numai voi, Stropind pe alții cu cerneală? Robiți de pizmă muritori-eroi, Lui DUMNEZEU ÎI cereți socoteală ? Ați pus metafore pe vers Prin ficțiuni luptați cu îndârjire Cu Creatorul ăstui Univers Bolnavi în ură și-n vrăjbire ! În Rugă prin al vostru vânt Mă
VĂ BATE-N UȘĂ, E PE PRAG ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384025_a_385354]
-
Lîsenco. O vecină care lucra la un aprozar contribui cu câțiva cartofi foarte prețioși și, la modul discret, promise ca în maximum o săptămână va face rost și de ridiche. Eu, care locuiam la primul etaj, m-am obligat să stropesc gradina săptămânal, în fiecare joi, exceptând cazurile când aveam ședința sindicală. Puieții fructiferi au fost furnizați de primărie împreună cu parii care trebuiau să-i sprijine. Adevărul este că m-am străduit pe cât am putut să ud pământul răscolit precum și copăceii
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
ca cel vizat. Pe de altă parte este notoriu faptul că o decizie este cauzată de un eveniment iar o amintire de un concurs de împrejurări. O cisternă cu azot lichid s-a răsturnat și fumega undeva, cândva. Pompierii o stropeau bogat cu apă aplaudați de reporterii care difuzau știrea. Un fapt divers care se pierde în noianul de amintiri. Dacă însă reporterul î-mi reproșează că nu știu românește, pentru o cratimă la s-a, mă revoltă neștiința lui în
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
să-l aibă-n apărat.Am șters cu apă seacă tot ce-au purtat strămoșiiîn luptele de sânge, murind pentru trăireAcum noi suntem sclavii, dușmanii ni-s coloșiiCe poartă țara mamă spre pururea ... II. DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII!, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017. DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geam Lacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgean Stropii grei
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
pentru trăireAcum noi suntem sclavii, dușmanii ni-s coloșiiCe poartă țara mamă spre pururea ... II. DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII!, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017. DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geam Lacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgean Stropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceață Se preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg, Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate, Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte! Pleacă, du-te, ia-ți și stropii, chiar și frigul rânced! Frunzele tercite, ude, plâng în icnet lânced; Citește mai mult DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII!Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geamLacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgeanStropii grei
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
mergi în lumi uitate, Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte! Pleacă, du-te, ia-ți și stropii, chiar și frigul rânced! Frunzele tercite, ude, plâng în icnet lânced; Citește mai mult DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII!Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geamLacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgeanStropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceațăSe preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață.Nu ai milă, n-ai nici suflet
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
vânt părut.Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curgșarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg,Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate,Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte!Pleacă, du-te, ia-ți și stropii, chiar și frigul rânced!Frunzele tercite, ude, plâng în icnet lânced;... III. AMURG DE VIAȚĂ, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017. AMURG DE VIAȚĂ O ultimă rază de soare S-a stins pe cer
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite într-o viață, Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fier Cărând cu poala soarele din ceață. Ești ghem
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasăTe fac icoană sfântă pentru mine,C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasăAidoma unui stup cu harnice albine.A tale palme crețe de la trudăSunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudăVoind ca binele din lume să-l lași nouă.Măicuță sfântă, aripă de cerHodină-ți oasele robite într-o viață,Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fierCărând cu poala soarele din ceață.Ești ghem de om, micuță
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Al tău, Emin". Ba mai mult, pe lângă vizita domnului Caragiale mai apăruse și domnul Miron Pompiliu care o vizitau pe Veronica. 1882-02-01 Singura dorință a Veronicăi Micle era ca Eminescu să se întoarcă la Iași, dar primea un răspuns negativ stropit în lacrimi: Să pot zbura pe trei zile la Iași tare aș veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am vacanță, ci trebuie să trag ca și catarii, greu la vale și greu la
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
Reflectii > DE CE? Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului De ce oare suntem triști? Când toate în juru-ne renasc, când verdele e crud Și dorurile nasc? De ce suntem obosiți? Când ceru-i cald, stropit cu flori, Când toporașii cântă în răzor Când zorii-s nerostiți? De ce suntem fragili? Când gândurile plâng subtil Când clipele mai stau puțin Cioplind în amintiri? De ce iubim? De ce murim? Ne este rostul inutil? Averea noastră suntem noi Și ne
DE CE? de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382875_a_384204]
-
și salvează pe toți aleșii tăi, din focul ce va fi să vină, ca să-ți cântăm Iisuse salvator ceresc, salvează-ne pe noi păcătoșii.“ (Acatistul Domnului Nostru Iisus Hristos, liniștitorul sufletelor noastre) Fiul: Nu o lasă liniștită niciun moment. Preotul (Stropește camera cu apă sfințită.) Vă las în pace. (Pleacă.) Baba 1: Parcă s-a mai liniștit. Fiul: Eu n-am văzut niciun miracol. Baba 1: Ești prea încordat. E bine să te odihnești. Fiul: Nu plec de aici. Baba 2
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]
-
zbor, cocorii Am să rămân plângând de dor Când s-or ivi iar zorii Și dacă zboru -ți e prea lung Să te oprești acolo Unde -am să pot să te ajung: Tărâmul, de dincolo Și dacă ploi iți vor stropi În zbor, a tale pene Pământul tot voi cotropi Prin rădăcini perene Și dacă soarele te va urma Lăsându -te -n secete În ploaie mă voi transforma Și am să -ți țin de sete Și dacă nici atunci nu vrei
ȘI DACĂ... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383024_a_384353]
-
morți și răniți, arși și intoxicați pe dinăuntru și pe dinafară. Coșmarul s-a transformat într-o maree de lavă, scursă în sufletele mulțimii... Sub această dureroasă curgere, sufletele cetățenilor țării au căpătat culoarea de tăcere a lumânărilor și rugăciunilor stropite cu lacrimi...Implorau readucerea la viață a nefericitelor victime...Dar sufletele încremenite în tăcere și rugăciuni s-au învinețit de mânie, revărsându-se în acel tradițional izvor de regenerare spirituală românească, numit „Piața Universității”. Acolo s-a transformat în fluviul
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
drum pustiu, bătut de vânt, Însingurat, cu grea-povară, Călcam tăcut,...cu pasul frânt, Sperând să aflu primăvara. Să-mi crească iarăși ghiocei! Brândușele să mă răsfețe! Să zboare albii porumbei, Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia, cald-descânt, Stropi vii de binecuvântare! Iubire-ascunsă în cuvânt, Lumina vieții, pe cărare! Să piară lacrimi și furtuni, Dureri ce nu își află locul! Doar raze sfinte, în cununi! Speranța, dragostea și zborul! Citește mai mult Era târziu,...în nopți ce dor, Când
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
drum pustiu, bătut de vânt,Însingurat, cu grea-povară,Călcam tăcut,...cu pasul frânt,Sperând să aflu primăvara.Să-mi crească iarăși ghiocei! Brândușele să mă răsfețe!Să zboare albii porumbei,Să-mi șteargă lacrimi și tristețe! Să vină ploaia, cald-descânt,Stropi vii de binecuvântare! Iubire-ascunsă în cuvânt,Lumina vieții, pe cărare!Să piară lacrimi și furtuni,Dureri ce nu își află locul!Doar raze sfinte, în cununi! Speranța, dragostea și zborul!... XII. EU NU MAI ȘTIU, de Florina Emilia Pincotan , publicat
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
-n nopțile de mai, Un susur ce răzbate din adâncuri. Sunt o fărâmă din nimicul pieritor, Dar vreau să fiu un fir de iarbă verde; Un strop de ploaie, cer nemuritor, Lumină blândă, curcubeu și zâmbet. Citește mai mult Cad stropi de purpurăși-albastru cristalin, În zorii dimineților de vară.O adiere blândă și-un alint, O aripă de fluture, pe geană.Alerg prin iarba umedă de ploi,Cu talpa goală, să ii simt sărutul.Sunt ruptă din iubirea florilor de rai
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
mișcări a pregătit gustări, pe un platou a pus o farfurie unde erau bucăți din piept de pui la grătar, iar pe o altă farfurie a pus fasole verde, conopidă, boabe de porumb, roșii și câteva felii de castravete toate stropite cu puțin ulei de măsline și oțet balsamic. De asemeni mai erau câteva feliuțe de brânză din lapte de capră și din brânză veche din lapte de oaie. -Poftiți la masă! -Femeia a pus platoul pe măsuță, iar bărbații înfometați
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385345_a_386674]
-
de 23.000, cea mai veche din această parte a Europei! Statueta-gravetiana Ei bine, anul acesta membrii Comisiei Naționale de Arheologie s-au întrecut cu joaca și, conform arheologilor, au dat cu bâta în baltă atât de tare că au stropit o mulțime de personalități ale arheologiei românești. Ceea ce nu se face, iar dacă se face, atunci există consecințe! Ca să vă dau un singur exemplu strigător la cer, înainte de a vă prezenta textul unei contestații făcute de o echipă de arheologi
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
că nu îl meriți. Lupta a fost câștigată. Desăvârșirea îl aștepta pe Mihai Vișoiu cu brațele deschise. Harul de a produce farmec atunci când vorbele sar din gând direct pe buze, ca orator, povestitor, colocvial, ori simplu conviv la o șuetă stropită cu un firicel din sângele strugurilor, nu s-a lăsat așteptat până să explodeze, cu toate că, până la scrieri și tipar, Mihai Vișoiu a mânuit diverse scule mult mai grele decât pixul, scule folositoare în activitatea sa de instalator sanitarist, adică un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
alta poate-a va aduce / Decât doar încă un sicriu”. (Nicolae Iorga - „Brad bătrân” Trăim vremuri incredibile! Ceea ce se întâmplă azi în ROMÂNIA este de domeniul fantasmei. Se pare că nu am învățat nimic de la înaintașii noștri; de la istoria zbuciumată stropită cu sângele strămoșilor noștri și udată cu lacrimile lor. Ni se i-au pământurile de 25 de ani și tăcem; Ne sunt scoși copiii din școlile transilvane, pe care marele mitropolit Șaguna le-a ridicat cu truda țăranilor demni și
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]