33,947 matches
-
boicoteze competiția. dimensiunea funcțională ce vizează modul de exprimare efectivă a ordinii internaționale. Noua politică a CIO, pusă în aplicare după criza declanșată de cazurile de corupție din ultimii doi ani, este aplicată prin reformele introduse, atât la nivel organizațional, structural cât și al funcționării instituției. Acestea oferă, de exemplu, pe baza noilor proceduri de alegere a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice, și statelor mici fără potențial economic substanțial posibilitatea de a le organiza. În aceeași idee, pentru a mări transparența, obiectivitatea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
1980 și probabil criza curentă este o consecință negativă a acestui mare succes. CIO a acționat rapid după perioada de criză din 1998-1999 pentru a rezolva și a realiza obiectivele reformelor propuse. CIO are posibilitatea de a se reconstrui operațional, structural și filosofic și de a face față fără distrugerea activității de mai bine de 100 de ani pentru dezvoltarea sportului, culturii și educației. În timpul celor 6 luni de criză din perioada 1999-2000, mai multe speculații au fost vehiculate asupra impactului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
creat în jurul acordării dreptului de a găzdui Jocurile Olimpice orașului Salt Lake City ). Noua politică a CIO, pusă în aplicare după criza declanșată de cazurile de corupție din ultimii doi ani, a fost aplicată prin reformele introduse, la nivele diferite (organizațional, structural și funcțional). Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 185 Dacă ne-am întreba ce ar spune Pierre de Coubertin despre Jocurile Olimpice de azi, n-am putea da decât un răspuns ipotetic. Ar putea fi plăcut surprins de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
entuziaști în a-l susține atitudinal și comportamental. De pildă, atunci când Reuters 73 a trecut printr-o schimbare generată de pierderi în valoare de 493 de milioane de lire sterline, conducerea a adus la cunoștință anagajaților un pro-gram de schimbare structurală și culturală numit Fast Forward. Unul dintre managerii superiori s-a implicat direct în implementarea programului și în comunicare. Iar implicarea directă a liderului în comunicare pentru a transmite mesajele cu adevărat importante, în locul popularizării strategiei prin materiale de promovare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comunicării Piața națională Piața globală Conținutul comunicării Centrare pe cât de bine utilizează compania bunuri tangibile Centrare pe cât de bine utilizează compania bu-nuri intangibile (valori, branduri, oameni, cu-noaștere etc.) Baza de diferențiere Produse și servicii; unique selling propo-sitions Valoarea consumatorului Dispozitive structurale Comunicarea reflectă monolitul corporatist Comunicarea reflectă alianțele, partenerii și contextul Importanța comunicării Comunicarea corporatistă este opțională Comunicarea corporatistă ca dispozitiv strategic de bază Importanța mesajului corporatist Brandul corporatist este opțional Brandul corporatist este un țel strategic cheie Un alt punct
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
faptul că la nivel individual, grupal și organizațional, resursele materiale, financiare și informaționale permit atingerea eficacității, cu efecte imediate asupra culturii, structurii și tehnologiei. O companie, în calitatea sa de grup, are valori, credințe și mentalități comune, "susținute de aranjamente structurale specifice. În timp ce conceperea unei strategii se hrănește din imperative economice, realizarea sa presupune traversarea unui ansamblu de procese sociologice și psihologice care definesc calitatea organizației. Atenția se centrează pe probleme privind originea organizației, forțele care au modelat-o, relațiile care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
relațiile care-i susțin valorile, credințele și modalitățile de funcționare. Societatea, contingențele, istoria vin să modeleze cele trei componente interdependente esențiale structura, cultura și indivizii"117. Structura cuprinde elementele formale și tangibile; ea include obiectivele oficiale și strategiile explicite, aspectele structurale și concrete ale companiei, fondul său fizic și utilizarea acestuia, politicile și regulile de funcționare, sistemele instalate în vederea guvernării strategice a resurselor umane, precum și controlul, urmărirea operațiunilor, relațiile ierarhice și formele explicite de conducere și de exercitare a puterii 118
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care au contribuit la succes, la rutine înrădăcinate etc. Evident că toate aceste elemente au ecouri în cultura organizațională, structurează credințe, moduri de a fi și de a face lucrurile în companie. Contingențele contribuie și ele la modelarea culturală și structurală. Ele includ "forma de proprietate (privată sau publică), tipul de relații profesionale, intensitatea concurenței și nivelul de vulnerabilitate ale organizației la presiunile pieței, ritmul schimbării tehnologice, importanța capitalurilor necesare și orizontul de timp asociat deciziilor organizaționale, precum și reglementările publice toate
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dintre structură și cultură este cu atât mai importantă, cu cât surprinde susținerea tangibilului de către intangibil și reciproc. De aceea, angajații tind să considere aceste dimensiuni ca pe una singură, imposibil de disociat. "Relațiile dintre membrii organizației și dimensiunile sale structurale și culturale sunt de natură economică și contractuală, o rezultantă a solicitărilor inerente sistemului. Totuși, indivizii sunt sensibili în măsuri diferite la valorile, tradițiile și credințele organizației. Ei învață și asimilează materialele sale simbolice, îi adoptă treptat supozițiile, începând să
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aibă așteptări și o viziune asupra lumii care nu numai că le influențează comportamentul și deciziile, dar le modelează și structurile mentale. Un membru al organizației nu poate să facă o distincție clară între ceea ce este cultural și ceea ce este structural, el menține o relație cu ansamblul organizației ca întreg. Atunci când se produc dezacorduri între mesajele culturale și realitățile structurale, acestea trebuie să se reconcilieze în mintea individului. Dacă asemenea elemente discordante sunt de o importanță redusă, membrii organizației restabilesc armonia
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și structurile mentale. Un membru al organizației nu poate să facă o distincție clară între ceea ce este cultural și ceea ce este structural, el menține o relație cu ansamblul organizației ca întreg. Atunci când se produc dezacorduri între mesajele culturale și realitățile structurale, acestea trebuie să se reconcilieze în mintea individului. Dacă asemenea elemente discordante sunt de o importanță redusă, membrii organizației restabilesc armonia internă recurgând la mecanisme de reinterpretare sau de percepție selectivă. Dacă, dimpotrivă, dezacordul dintre cultură și structură este puternic
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
manage le are în limba română. Cultura organizațională realitatea brandului Răspunsul la întrebarea "ce este cultura organizațională" nu este simplu. De pildă, Clyde Kluckhohn inventariază 163 de definiții ale conceptului pe baza unor criterii descriptive, istorice, normative, psihologice, genetice și structurale. De aceea, am ales să evocăm o definiție a culturii care ni se pare acoperitoare și care îi apaține lui Edgar Schein, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai domeniului. Schein problematizează cultura organizațională de o manieră socratică. Cultura pare
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Lumea contemporană se află într-o mișcare permanentă, iar presiunea exercitată asupra conducătorilor este în creștere. Realitatea se modifică alert în toate domeniile (economic, social, cultural, politic sau ambiental) și are o înrâurire profundă asupra afacerilor, proceselor de învățare, echilibrelor structurale instituționale etc. Pericolele pe care dinamica lumii le anunță impun măsuri de schimbare, inclusiv în gândire și în felul de a privi lucrurile. În mod tradițional, gândirea umană este supusă rutinei, schemelor mentale fixe. Performăm la locul nostru de muncă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
branding și bani este considerată de o bună bucată de vreme ca însemnând profit? Pentru că în numeroase cazuri organizațiile intră într-un proces de stagnare din cauza gândirii retrograde, a încercării de a justifica refuzul, de a se angaja în schimbări structurale și funcționale. A comenta dificultățile legate de schimbări este mai ușor decât a te angaja în schimbare. A justifica problemele interne este mai comod decât a pregăti o nouă strategie și a aduce personalul la o stare de emulație creativă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Cosmin Ciotloș Ce face, sub raport structural, diferența între cele nouă povestiri din Mentaliștii lui Florin Manolescu? Toate sunt mai mult sau mai puțin incredibile, așa cum erau și acelea, publicate în 2002, în volumul Misterul camerei închise. Multe din ele se pot asocia în baza unor analogii
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
argumentative ale atât de elaboratelor studii, necum eventuale traiecte. Dificil în grad maxim, limbajul vrea să acopere fiecare firidă care ar permite limpezirea trivială - în accepție etimologică - a subiectului tratat. Iar, din perspectiva unei asemenea gândiri nu doar psihanalitice, dar structurale, arhetipale și anistorice, înseși operațiile logice au un parfum de cotă joasă. Totuși, să încercăm, în linia sănătoasă a bunului-simț, o decongestionare a formulărilor care-l aureolează, în Palimpseste, pe Aubrey de Vere. E vorba despre subcapitolul intitulat Nume și
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
Jekyll (ultimul și, totodată, cel mai credibil narator), scrisoare descoperită cu aceeași ocazie, va lămuri enigma, confirmînd ipotezele narative ale primilor doi reflectori și întregind perspectiva printr-un scurt istoric al incredibilului fenomen. Suferind încă din copilărie de o dualitate structurală, a viciului și virtuții, doctorul și-a proiectat științific "condiția", spre maturitate, inventînd o compoziție lichidă, ce-i permitea, după ingerare, transferul de identități din plan ipotetic în plan real. Astfel, pe lîngă distinsul doctor Jekyll, s-a născut domnul
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
Avîndu-l ca profesor de matematici în clasele de liceu, Barbu Brezianu s-a bucurat nemijlocit de îndrumarea celebrului poet, însă barbianismul său are o altă sursă decît aceea pe care ar putea-o presupune o descendență lineară. Barbu Brezianu este structural un antiretoric, un dușman ferm al cuvîntului gol, al sonorităților fără conținut expresiv și al oricăror forme de redundanță. Din această pricină, barbianismul lui este unul de esență, unul care derivă dintr-o structură asemănătoare a sensibilității și a gîndirii
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
convingerile social- politice ale celuilalt, nu ezitase să exprime o suspiciune față de iureșul angajării evidențiat. Atracția contrariilor Nici nu se poate imagina o relație de afinitate mai curioasă. În afară de dinamismul firii, de pasiunea comună pentru creație, cei doi se contraziceau structural. În bifurcarea drumurilor faptul determinant a fost însă epoca. Pe pragul arderii, ea polarizase taberele, nu mai îngăduise neutralitatea, ambiguitățile, evaziunea. Din junețe, Malraux se simțise atras de insurgența socială, voind să ia parte la răsturnarea lucrurilor, să impună un
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
uitată?) Dimitrie Stelaru. De profesie "nomad cronic" și poet prin vocație declamată cu nemodestie: Îmi plîngă vestalele negre / Trecerea prin fumul șerpilor lumii - / Mai curat decît lacrima / Să mă adun în etern", "îngerul vagabond" Stelaru se remarcă printr-un nonconformism structural atît în viață, cît și în cuvîntul scris. Se naște la 8 martie 1917, în Segarcea din Vale, jud. Teleorman, într-o familie de agricultori și se stinge în noiembrie 1971, la București. Orfan de părintele căzut pe front, este
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
neîntârziat statut de personaje, piesa dezvoltă de la un capăt la altul retorica obsedantă a lui dar. Tot ce se întâmplă e contrabalansat - nu și anulat - de ceea ce va urma. Iată dovada formală a organicității scrisului lui Vișniec și a coerenței structurale care-l protejează de tentația - istorică, în fond - a absurdului. Relativismul sistematic practicat de autorul Ușii îl distinge net și de Ionesco, și de Slawomir Mrozec. Din cele două texte care alcătuiesc volumul, putem izola contrariați doar câteva pasaje care
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
descrierii. Lucrările unui A.-G. Greimas și G. Genette au fost cercetate de profesori și învățate de către studenți; ele s-au cantonat de cele mai multe ori în demontarea mașinăriei narațiunii, pe linia integrării creatoare a principiilor noii poetici, zise la început structurale, încetățenită sub insigna naratologiei. A venit apoi teoria descrierii, promovată de Ph. Hamon și J.-M. Adam. Aceasta a recuperat zona, socotită de multe ori indigestă, a zugrăvirii de locuri și ființe romanești. Mariajul dintre poetică și semiotică a dus
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
mărire până la umflare și dezumflare numai prin ceea ce fiecăruia îi e dat să atingă: sfârșitul. Povestit prin chiar gura fiului, lungul și îmbelșugatul drum al generalului - pornit ca dulgher - dobândește o negativă exuberanță, un bal al detaliilor, contrastând cu sărăcia structurală a generalului ridicat din nimic, dar consumând cu sălbatic apetit din tot ceea ce artificiile existenței oferă. Mediul este al suspiciunii generalizate, într-o societate bântuită de delatori/impostori, ce-ți pot sări în brațe, când nu le cunoști niciodată adevăratele
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
Miroiu, Polirom, 2013). MIHAELA COȘESCU este licențiata în științe politice în cadrul Universității din București și doctoranda în același domeniu la Scoala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Interese de cercetare: teoria acțiunii colective și guvernarea bunurilor comune, managementul fondurilor structurale, politicile educaționale și politicile egalității de șanse, politica agricolă comună și politica comparată. IRIS-PATRICIA GOLOPENȚA este doctoranda în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și studiază dezvoltarea durabilă din perspectiva problemelor de acțiune colectivă. Domenii de interes: teoria
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
celei anterioare ori un sequel mai palid. Unele date și coordonate sunt menținute: aventurile picarești ale unui mic grup de tovarăși, traversarea mediilor sociale, partidele de amor și reprizele bahice, vorbele buruienoase și bătăile în toată legea... Însă diferența este structurală. Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare e un roman al vieții lui Radu Aldulescu, asumat ca atare. Aurel Golea, cu debutul lui mereu amânat (ironic, editura la care și-a adus manuscrisul ce va trebui răzuit bine se
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]