744 matches
-
Evaluare Conținut lingvistic Lingvistică universal vorbire în general elocuțională totalitatea "vorbirii" congruent/ incongruent desemnare generală istoric limba concretă idiomatica (limba abstractă) corect/ incorect semnificație a limbii individual discurs expresiva text adecvat/ inadecvat sens a textului Obiectul propriu de cercetare al structuralismului lingvistic 23 este nivelul istoric al limbilor, celelalte două planuri fiind aproape complet neglijate. Dar chiar la nivelul istoric al limbilor, școala structuralista s-a focalizat asupra sistemului funcțional al limbilor istorice. Într-un studiu cu valente vizionare asupra lingvisticii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este nivelul istoric al limbilor, celelalte două planuri fiind aproape complet neglijate. Dar chiar la nivelul istoric al limbilor, școala structuralista s-a focalizat asupra sistemului funcțional al limbilor istorice. Într-un studiu cu valente vizionare asupra lingvisticii, intitulat Dincolo de structuralism, Coșeriu observa că există, chiar în acest plan istoric, alte două niveluri care ar trebui să se bucure de mai multă atenție în viitor: "nivelul normei, adică al realizării normale în comunitatea lingvistică, și nivelul tipului, nivelul principiilor de organizare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două niveluri care ar trebui să se bucure de mai multă atenție în viitor: "nivelul normei, adică al realizării normale în comunitatea lingvistică, și nivelul tipului, nivelul principiilor de organizare, al principiilor de structurare a limbilor"24. La nivelul limbilor, structuralismul, așa cum o arată și numele său, trebuie să se limiteze la studiul analitic al structurilor și al realizărilor acestor structuri. Însă acest fapt implică o serie de diferențieri prealabile, implicite, care ar putea fi cuprinse în seria: "cunoașterea limbajului - cunoașterea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diferite țări din lume29, învățatul român încerca o trecere în revistă a etapelor din evoluția concepției sale și încerca să reamintească tot ce se poate recupera sau a fost recuperat în lingvistică integrală în comparație cu alte curente lingvistice, în special cu structuralismul: "Am vrut să văd care este adevărul lingvisticii structurale cu privire la sistemele omogene și atunci am văzut acolo că era nevoie mai întîi să distingem cel puțin trei planuri diferite: planul normei, planul sistemului de opoziții și planul principiilor sau al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aceasta deosebire dintre sistem și normă, ce are loc cu totul precis în concepția mea, si deosebirea dintre sistem și tip lingvistic și planul de principii ale unei tehnici istorice a limbajului. Unde se poate dezvolta aici lingvistică integrală? În cadrul structuralismului se poate dezvolta o lingvistică a normei care n-a fost dezvoltată, se poate dezvolta o tipologie lingvistică care din nou n-a fost dezvoltată, ea era, chiar, ignorată de Ferdinand de Saussure. Și aici trebuia numaidecît să-i împac
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
269, 272, 305, 326 spiranta velara X 120 Sprachbund 116, 117 standardizare 114 stil 29, ~ de limbă 29, 34, 35, 38, ~ discursiv-pragmatic 195 stilistic 195, registru ~ 195, 309 stilistica 26, 34, 79, 205, ~a limbii 35, 258, ~a respectului 243 structuralism 25, 29, 32, post~ 25 structuralist(a), lingvistică ~ 25, școala ~ 25, 29 structura 21, 26, 29, 35, 36, 45, 50, 57, 59, 63, 64, 71, 75, 76, 79, 80, 87, 93, 96, 106, 113, 114, 124, 129, 132, 133, 136
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
typologie linguistique coserienne, în Eugenia Bojoga, Oana Boc, Dumitru-Cornel Vîlcu (editori), Coseriu: perspectives contemporaines, tome 1, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2013, p. 220. 22 V., printre altele, Coșeriu 1955-56/2004/2009; 1973/1981/2000; 1988/1992; 2001-2002. 23 În privința limitărilor structuralismului, Coșeriu mai observa că "în ceea ce privește tehnică liberă în sine, structuralismul implică diferențierea între limba funcțională și limba istorică și concentrarea pe limbă funcțională. O limbă istorică este o limbă constituită istoric și recunoscută istoric ca atare de comunitatea care o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
editori), Coseriu: perspectives contemporaines, tome 1, Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2013, p. 220. 22 V., printre altele, Coșeriu 1955-56/2004/2009; 1973/1981/2000; 1988/1992; 2001-2002. 23 În privința limitărilor structuralismului, Coșeriu mai observa că "în ceea ce privește tehnică liberă în sine, structuralismul implică diferențierea între limba funcțională și limba istorică și concentrarea pe limbă funcțională. O limbă istorică este o limbă constituită istoric și recunoscută istoric ca atare de comunitatea care o vorbește, precum și de comunitățile care vorbesc alte limbi; o limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi întotdeauna, o întreagă serie de dialecte, precum și o întreagă serie de niveluri și de stiluri de limbă, acestea trebuie studiate separat, din punctul de vedere al structurilor, care nu pot fi stabilite decît raportate la o limbă funcțională." (Dincolo de structuralism, în vol. Omul și limbajul sau, p. 297). 24 Eugeniu Coșeriu, Omul și limbajul sau. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Antologie, argument, note, bibliografie și indici de Dorel Fînaru, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în lumea de astăzi, expansiune care s-a produs prin încorporarea unor teme precum feminismul, sexismul, rasismul, toate subculturile; se vorbește cu temei despre studiile culturale americane, germane, franceze sau spaniole. Sunt studii culturale orientate către culturalism și altele către structuralism. Focalizându-se pe problemele legate de cultură, de înțelesuri și semnificații, studiile culturale britanice au deschis și conturat un întreg orizont de înaintare de care societatea contemporană simțea nevoia. În această evoluție trepidantă, acaparatoare, studiile de început, cele desfășurate undeva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
plină de curiozitate. Îl prețuiesc pentru scepticismul, ironia lui și ideea de joc. Toate romanele mele sunt explorări ale comediei de toate felurile... Romanul care îi conferă lui Bradbury statutul de ironist al intelectului este My Strange Quest for Mensonge, Structuralism's Hidden Hero (1987). Este o carte încântătoare pentru cei ce au lăsat în urmă structuralismul și deconstructivismul. Umorul este subtil și servește cauza clarității textului critic. Primul lucru pe care îl descoperim când deschidem cartea, înainte chiar de a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt explorări ale comediei de toate felurile... Romanul care îi conferă lui Bradbury statutul de ironist al intelectului este My Strange Quest for Mensonge, Structuralism's Hidden Hero (1987). Este o carte încântătoare pentru cei ce au lăsat în urmă structuralismul și deconstructivismul. Umorul este subtil și servește cauza clarității textului critic. Primul lucru pe care îl descoperim când deschidem cartea, înainte chiar de a vedea titlul, este o fotografie mare a unui cap chel văzut de la spate, iar dedesubtul ei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
laudă pe Mensonge și semenii lui în ale Desconstructvismului. El declară cu toată seriozitatea că trebuie să acceptăm provocarea declarației că limbajul "nu funcționează". Poate că ne simțim amenințați de această revelație, dar prozatorul nu se oprește aici: Pe scurt, Structuralismul și Deconstructivismul rămân importante fiindcă au destabilizat din temelii comunicarea. Lectorul ar vrea să dea înapoi în fața unui viitor când "totul va trebui rescris". Bradbury numește viitorul "o lume din ce în ce mai greu accesibilă". Face un scurt istoric începând cu Saussure: Există
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
privințe, dar influența lui Pound asupra lui Eliot a fost mai degrabă o desferecare decât o iluminare. Eliot este primul critic explicit, revoltat avant la lettre împotriva disecărilor așa zis științifice, pe care Eliot le numește ismele critice. A urât structuralismul și alte încercări de a înlocui opera cu creația criticului universitar. Creatorul Eliot a fost întotdeauna mai puternic decât criticul din el, așa că el a descoperit ideea criticii de atelier, critica ce acordă intâietate voinței creatorului. Dacă, așa cum spune Eliot
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
conducă la explicarea psihicului din punct de vedere funcțional cum anume funcționează aceste agregate structurale. Care este deci obiectul prioritar de cunoaștere a psihologiei? În această formulare atât de clară și precisă, așa cum se va vedea, se află începutul năruirii structuralismului. Deoarece, după Titchener, obiectul psihologiei nu poate fi altul decât conștiința. Or, prin această formulare s-a pus semnul egalității între conștiință și psihic. Ceea ce a însemnat desemnarea pentru psihologie, a unor hotare care pot să nu ajungă la cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cercetarea valențelor ei pragmatice"128. Oferind terenul cultivării unor exprimări oblice și al inferențelor care conduc dincolo de litera discursului, metafora oferă măsura dimensiunii histrionice a limbajului politic, tentat mai degrabă să ascundă decât să dezvăluie. 2.4. Dimensiunea pragmatică Reproșând structuralismului eludarea situației subiectului vorbitor și separarea limbajului de contextul enunțării, pragmatica propune o întoarcere reflexivă asupra relațiilor dintre semnele verbale și utilizatori, în cadrul procesului de comunicare. Abordarea pragmatică aduce în atenția cercetătorilor limbajului aspecte precum: caracterul activ al limbajului; reflexivitatea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
subfuncții ale funcției de comunicare. Funcția de reprezentare (Bühler), sau reflexivă (R. Titone) este de fapt funcția cognitivă, care ajută gândirea să se fixeze prin mijloace verbale, funcție de organizare a gândirii, de verbalizare interioară. Eugen Coșeriu, și el, reprezentant al structuralismului european, consideră că funcțiile limbajului sunt în număr de trei: emotivă, conativă, referentială. Referindu-se la funcția metalingvistică identificată de R. Jacobson, E. Coșeriu demonstrează că aceasta e de fapt funcția referențială sau de denotare, cum o numește lingvistul. Nici
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
propune să observe în ce fel un discurs sau un ansamblu de formații discursive de exemplu, ideologia ia naștere și se structurează ca o totalitate coerentă într-un spațiu de gîndire omogen care se menține dincolo de variantele individuale inevitabile. Dacă structuralismul căutase în discurs principiul genetic al omogenității, iar istorismul identificase raporturile ce dictează conținutul și manifestarea discursului în evoluția socială și istorică, demersul din Génèses du discours oferă o concepție integratoare deasupra opoziției istoric structural. Ideea fundamentală este că orice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
încoace, termenul a fost utilizat în trei accepțiuni principale. 1.2.1. Prima dintre aceste accepțiuni se asociază cu studiile incipiente ale așa-zisei "lingvistici a textului"1 germane, în special cu cercetările lui Walter A. Koch, care, inspirat de structuralism și de gramatica generativ-transformațională, a încercat să construiască, la sfârșitul anilor '60, un model de "gramatică a textului"2. În concepția lui Koch, textemele desemnează, asemenea morfemelor în cadrul cuvântului, unitățile lingvistice minimale care intră în alcătuirea unui text, indiciile elementare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca atare de tradiție. Putem cita, de asemenea, cuvintele care, pretându-se perfect la analiză, sunt caracterizate prin vreo anomalie morfologică menținută doar prin puterea obișnuinței (cf. difficulté față de facilité etc., mourrai față de dormirai etc.)."11 În ciuda acestor precizări, părintele structuralismului lingvistic își exprimă scepticismul față de posibilitatea de a izola construcțiile "date ca atare de tradiție" de acelea create prin uzul individual al limbii, conchizând că "în domeniul sintagmei nu există limită clară între faptul de limbă, marcă a uzajului colectiv
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principiul de bază al întregii lingvistici moderne (cu precădere structurale), care concepe semnul/limbajul ca pe o asociere între un semnificat ("sensul") și un semnificant ("textul", în terminologia lui Mel'čuk). Cu toate acestea, LST nu poate fi redusă la structuralism, deoarece, pe de o parte, ea preia din generativism distincția dintre "structura de suprafață" și "structura de adâncime", iar, pe de altă parte, ea așază în centrul preocupărilor sale lexicul, și nu sintaxa. Scopul lui Mel'čuk și al discipolilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sens, pe care o vom detalia în capitolul următor. b) Preeminența dimensiunii gramaticale (sintactice) asupra dimensiunii semantice. Această stare de lucruri caracterizează în principal frazeologia europeană (sau, cel puțin, acea parte a ei - încă destul de răspândită - care a rămas tributară structuralismului), generativismul american și, după cum am văzut, o parte din cercetarea filologică românească, care, în ceea ce privește analiza textemelor, perpetuează în multe cazuri principii și metodologii anacronice. Desigur, achizițiile de natură gramaticală ale frazeologiei structurale nu sunt eronate, ci doar limitate; de aceea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
180. 238 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics Framework", în Journal of Cognitive
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics Framework", în Journal of Cognitive Semiotics, vol. 5
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Universaliile limbajului și universaliile lingvisticii" ["Les universaux linguistiques (et les autres)", 1974], în Omul și limbajul său, pp. 73-111), "discursul repetat" reprezintă o universalie esențială, situată la nivelul universal (al activității vorbirii), generală, dinamică, conectivă și pozitivă. 303 Idem, "Dincolo de structuralism", în Omul și limbajul său, p. 299. 304 Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 236. 305 Ibidem. 306 Idem, Lingvistica textului, p. 121. 307 Idem, "Abats
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]