4,310 matches
-
se mențin la conducerea statului mai mult de zece ani, din aprilie 1876 și pînă în martie 1888, trecînd cu succes proba alegerilor care au loc din patru în patrii ani. Longevitatea lor se explică prin voința prințului și prin structurarea partidului liberal care se stabilește în țară din 1866, an în care s-au creat centre de propagandă cu prilejul plebiscitului de întronare a lui Carol și a primelor alegeri parlamentare. Liberalii dispun de jurnale, fondează grupuri ca Societatea amicilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Comitetul executiv al Partidului Național Român este acuzat de provocarea unor agitații contra securității statului, "memorandiștii" sînt arestați, judecați și condamnați la închisoare. Partidul Național Român este dizolvat și redus la starea de simplu comitet electoral. Procesul memorandiștilor contribuie la structurarea relațiilor dintre românii din Vechiul Regat și frații lor din Transilvania. Cauza națională este conjunctural instrumentată la București în serviciul intereselor de partid. Liberalii de sub conducerea lui Sturdza îi acuză pe conservatori de lipsă de considerație față de poporul din Transilvania
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe fiecare kilometru, (în troposferă), în timp ce aceeași variație pe orizontală implică o distanță de 500-600 km. Cu alte cuvinte, variațiile temperaturii pe verticală sunt cam de 500 ori mai rapide în comparație cu acelea pe orizontală. De aceea, un prim criteriu de structurare a atmosferei îl constituie neomogenitatea proprietăților sale pe verticală. În momentul de față există cel puțin patru criterii (principii) care stau la baza structurării verticale a atmosferei în straturi (pături): regimul termic al atmosferei (distribuția temperaturii cu înălțimea), compoziția aerului
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cam de 500 ori mai rapide în comparație cu acelea pe orizontală. De aceea, un prim criteriu de structurare a atmosferei îl constituie neomogenitatea proprietăților sale pe verticală. În momentul de față există cel puțin patru criterii (principii) care stau la baza structurării verticale a atmosferei în straturi (pături): regimul termic al atmosferei (distribuția temperaturii cu înălțimea), compoziția aerului atmosferic, interacția atmosferei cu suprafața terestră, influența atmosferei asupra aparatelor de zbor. Cea mai pronunțată diferențiere sub aspectul proprietăților diferitelor straturi se manifestă în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
proces la nivelul managementului permite coordonarea și compatibilizarea proceselor planificate și definirea clară a interfețelor acestora, respectiv “managementul proceselor interactive”. Rețeaua de procese se poate prezenta în continuare astfel (fig. 1.4.): Abordarea tip proces, precum și managementul proceselor interactive permit structurarea precisă pe nivele de competență (inclusiv delegarea de competențe la ieșire) a nivelelor de coordonare și decizie. b) Termeni referitori la calitate: c) Termeni referitori la sistemul calității: Planul calității este un document specific fiecărui produs, activitate sau serviciu, care
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
de evaluare a întregii activități de proiectare. Una din temele cercetării-dezvoltării și proiectării o reprezintă și reengineeringul proceselor, respectiv reproiectarea radicală a proceselor, a organizării și a culturii privind calitatea unei întreprinderi având drept scop creșterea spectaculoasă a performanței. Nouă structurare a întreprinderilor vizează capacitatea de răspuns la cererea masivă și în permanență creștere de bunuri și servicii care reclamă, în primul rând, creșterea capacităților de producție, precum și îmbunătățirea tehnologiilor de producție. Globalizarea economică și creșterea concurenței impun noi atribute ale
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
a întreprinderilor vizează capacitatea de răspuns la cererea masivă și în permanență creștere de bunuri și servicii care reclamă, în primul rând, creșterea capacităților de producție, precum și îmbunătățirea tehnologiilor de producție. Globalizarea economică și creșterea concurenței impun noi atribute ale structurării întreprinderilor: * expansiunea (posibilitatea modificării cu ușurință a dimensiunilor organizației pentru menținerea stabilității pe piată); * simplificarea tehnologiilor prin automatizarea și robotizarea operațiilor; * simplificarea produselor din punct de vedere constructiv și reducerea numărului subfurnizorilor; * adâncirea planificării și a controlului; * reducerea perioadelor de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
moderator, moderează relațiile dintre elevi din perspectiva comunicării și comportamentului civic; gă profesorul evaluator propune criterii de evaluare, monitorizează activități de evaluare a produselor activită ții, proiectează demersuri diagnostice; hă profesorul ca model, se comportă exemplar în acțiunea de proiectare, structurare și valorificare a curricumului, prin întreaga-i personalitate, este exemplu pozitiv pentru elev; iă profesorul, ca manager, supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalți profesori, cu părinții, cu ceilalți factori ce pot participa la educație, ia toate măsurile
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Ceea ce ne sugerează că există diferențe esențiale între școala vieții și învățarea de tip școlar, între inteligență și inteligența școlară, între performanța la teste de inteligență și performanța școlară. Inteligența școlară se formează în procesul de școlarizare, ca rezultat al structurării potențialită ților mintale ale copilului după natura și repertoriul activității școlare, înglobând în natura sa și atitudinea elevului față de activitatea conducătoare a vârstei școlare. Ceea ce nu înseamnă că inteligența școlară ar fi unica determinantă a succesului școlar. Asemenea eficienței relative
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
școlare, pe măsura trecerii de la o clasă la alta, se schimbă și structura inteligenței școlare a elevului. Diferențierea, adică dezvoltarea specifică a inteligenței școlare, este atât rezultatul, cât și premisa activității didactice. Geneza inteligenței școlare fiind un proces îndelungat de structurări și restructurări, ritmul formă rii ei poate fi accelerat sau încetinit de numeroși factori de origine internă sau externă. Pentru acest motiv elevii prezintă diferențe individuale accentuate sub aspectul nivelului, structurii și al eficienței inteligenței lor școlare. Criteriul cel mai
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
narație ulterioară [posterior narration]. O NARAȚIE care urmează în timp situațiile și evenimentele narate, o NARARE SUBSECVENTĂ. Narația ulterioară este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională". ¶Prince 1982. narațiune [narrative]. Povestirea (ca produs și proces, obiect și act, structură și structurare) unuia sau mai multor EVENIMENTE reale sau fictive, comunicate de unul sau mai mulți NARATORI (mai mult sau mai puțin expuși) unuia sau mai multor NARATARI (mai mult sau mai puțin expuși). Texte (poate că interesante) ca "Electronii sînt constituenții
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
parafrazând o formulă deja celebră. De aici, o „marcă” a comunicării în clasă pusă permanent sub semnul lui „Deci ați înțeles!” și axată pe „deblocarea” și antrenarea potențialității cognitive a elevului. b) Ca o consecință directă și imediată, apare caracteristica structurării comunicării didactice conform logicii pedagogice. Aceasta, fără a face rabat criteriului adevărului științific, are ca primă cerință facilitarea înțelegerii unui adevăr, și nu simpla lui enunțare. Profesorul care doar propune/impune adevărurile domeniului specialității sale, dar nu face efortul special
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
Profesorul care doar propune/impune adevărurile domeniului specialității sale, dar nu face efortul special pentru ca ele să fie înțelese și acceptate de copii ca „bunuri simbolice personale” se oprește, ca profesionist, la jumătatea drumului. Este de înțeles, astfel, de ce în structurarea conținuturilor programelor școlare, dar și în prezentarea informațiilor în actul de comunicare didactică, se acordă întâietate logicii pedagogice (vizează înțelegerea), față de cea științifică (vizează adevărul) sau cea istorică (vizează cronologia descoperirii adevărurilor științifice). c) Legat de particularitatea anterioară, este evident
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
sisematică) și căutarea soluției (finalizarea fiind determinată de toleranța la ambiguitate și rezistența la tendința de a adopta premature o soluție); * incubația - etapă de așteptare care necesită suspendarea criticii și detașarea temporară de problemă; * iluminarea - momentul central al creației; * verificarea - structurarea variantei finale a creației. Punctul de vedere, exprimat la nivelul anilor 80, a fost îmbunătățit recent într-un excelent tratat de creatologie realizat de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru. Nuanțând cercetările anterioare, autorii au identificat cinci etape ale
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
pornind de la un număr de idei indicate. Elevii au libertatea de a structura eseul, ordinea ideilor nefiind obligatorie. Evaluarea eseului structurat va avea în vedere: * strucura: introducere, cuprins, încheiere; * așezarea în pagină; * raportul dintre ideile principale și cele secundare în structurarea alineatelor; * analiza tuturor ideilor indicate în formularea subiecului; * claritatea argumentelor și a exemplificărilor; * cunoașterea subiecului tratat. Doar o parte a disciplinelor didcatice se pretează la acest tip de exercițiu evaluativ. Ca modalitate de stimulare a creativității individuale, eseul este mai
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
direct și complet, parțial și fragmentar și prin parafrazare. Indiferent de corecturile gramaticale și decupajele care intervin în citat sensul informației transmise nu se poate modifica. În funcție de tipul de producție, știre, relatare, interviu, anchetă, portret, reportaj sau editorial, modul de structurare și instrumentele folosite vor fi diferite. Știrile conțin material informativ care trebuie adus imediat la cunoștința publicului. Modul de prezentare trebuie să fie concis, nepersonal, fără exces de figuri de stil. 3.5.5.1. Relatarea Deși relatarea este percepută
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
notate pe tablă 3.7.13. Posterul (Turul galeriei) Cuvântul poster înseamnă planșă cu idei principale/desene care trebuie afișată pe perete. Este urmat de turul galeriei care se ocupă cu studierea tuturor posterelor, aprecierea lor. Metoda are ca scop structurarea întregii lecții într-o planșă-simbol în care elevii să exprime esența a ceea ce s-a discutat anterior. Pașii metodei sunt: elevii așază propozițiile primite într-o ordine logică pentru a crea un text și le lipesc pe planșă; notează ideile
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
constelațiilor de imagini revela și acest sistem dinamic de "forțe de coeziune" antagoniste, pentru care logicile nu constituie decît formalizarea"27. NAȘTEREA ȘI DINAMICA SISTEMELOR: SISTEMOGENEZA LUI LUPASCO Dinamismele antagoniste, în echilibrele lor variate, dau naștere sistemelor. Aceste sisteme reprezintă structurarea energiei, percepția prin organele de simț nefiind decît o aparență, o iluzie. "Mai greu încă... scrie Lupasco este să crezi realmente, să trăiești convingerea teoretică că toate obiectele care ne înconjoară... nu au nimic "material", în sensul multimilenar și instinctiv
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai departe, potrivit așa-numitei, de către noi, sistemogeneze..." scrie Lupasco 29. Contribuția lui Lupasco la dezvoltarea gîn-dirii sistemice (chiar dacă el preferă termenul de sistemologie celui de sistemică) este consi-derabilă30. CELE TREI MATERII Structura ternară a sistematizărilor energetice se traduce prin structurarea a trei tipuri de materie, care nu sunt izolate, separate: "... materia nu pleacă de la "neînsuflețit"... pentru a se ridica, prin biologic, din complexitate în complexitate, pînă la psihic și chiar dincolo: cele trei aspecte constituie... trei orientări divergente, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
diferite de nivelurile de organizare, așa cum au fost definite în abordările sistemice. Nivelurile de organizare nu presupun o ruptură de conceptele fundamentale: mai multe niveluri de organizare aparțin unui singur și același nivel de realitate. Nivelurile de organizare corespund unor structurări diferite ale acelorași legi fundamentale. De exemplu, economia marxistă și fizica clasică a-parțin unui singur și același nivel de realitate. Emergența a cel puțin trei niveluri de realitate diferite în studiul sistemelor naturale nivelul macrofizic, nivelul microfizic și ciber-spațiu-timpul (la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
lume și a comunicării acestei raportări sublinierea faptului că în societatea contemporană trebuie să se aibă în vedere o mutație de accente în ceea ce privește finalitățile, vizându-se ,,educația pusă în slujba îmbogățirii vieții prin abilitățile de vorbire și comunicare și prin structurarea unui mediu educativ, care să susțină dezvoltarea autonomiei și interdependenței"108; de altfel, se poate considera că însăși ,,finalitatea culturii și a educației de a facilita comunicarea are trei componente: relația dintre ființa umană și cultură, comunicarea fiecărui individ cu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
specifice unui anumit nivel de vârstă, conținuturi cu caracter logopedic pentru anumiți copii, conținuturi centrate pe socializare (la nivelul I), respectiv pe pregătirea pentru școală (la nivelul II) etc.; a se vedea, în acest sens, anumite sugestii pentru selectarea și structurarea conținuturilor educației intelectuale 137 guvernate de principiul ,,a învăța să înveți", în asociere cu ceea ce George Văideanu viza prin ,,formarea unei gândiri caracterizate prin receptivitate, flexibilitate, creativitate", iar G. G. Antonescu, prin ideea de a spori ,,energia intelectuală"138 a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
închise. Acum călătorul se găsește în interiorul unui univers tridimensional, care este un nivel sau etaj individual al realității. Evident că o astfel de concepție religioasă este cunoascută la multe popoare; în șamanism, de exemplu, se vorbește de o astfel de structurare a lumii pe trei etaje: Cer, Pămînt, Iad. 172 (VI, 228) Munții de Arama: Este sugerată începerea unei reorganizări sociale (arama fiind asociată lui Tharmas și cărții de arama a lui Urizen). 173 (VI, 230) din aur și argint și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rațiunii practice (însăși legea morală); imperativul categoric nu este nimic altceva decât legea morală "hotărâtă" de voința liberă pentru a condiționa o acțiune a subiectului uman. Expresia pe care o capătă această situație este datoria, resimțită de celălalt ca respect. Structurarea unității de existență a omului pe cele două niveluri ar putea conduce către o dualitate vicioasă, care poate afecta unitatea însăși. Același efect poate urma și "mundaneizării" persoanei și personalității. A le așeza pe acestea în două lumi diferite -cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Primul moment al personalizării energiei este pregătit prin eul primitiv, ca "simțire cu care sufletul întovărășește anticipația globală a corpului"179. Eul primitiv, în lipsa unei forme stabile de personalizare a energiei, apare ca unitate sufletească în care capătă contur prima structurare a aptitudinilor sufletești în vederea muncii; așa încât, "atitudinea personală" reprezentată de muncă nu este posibilă decât cu participarea eului. În unitatea sufletească a personalității mistice, eul constituie matricea elementelor sufletești, dar și o armătură psihică necesară omului primitiv în adaptarea la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]