12,164 matches
-
complementară dumnezeirii, menită a naște monștri și genii deopotrivă. Oare aș mai putea și acum, În această carte, să Îndrăznesc să-mi provoc orgasmul cerebral... În atîta sterilitate, În atîta senectute, ar mai răspunde ele bacantele, s-ar mai umfla strugurii lor de neastîmpăr, ar mai mușca ele un organ dezacordat și ce muzică ridicolă, ce muzică falsă ar Începe să picure din acest pix care mutilează hîrtia? „e un nor sub țeasta bătrînului general tace și spumegă altfel piciorul cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-i-o pînă-n gît, paștele măsii de curvă!“ Își aude unul, cu tuleiele abia mijite, vocea Înfundată În beregată și ploaia Începe să se deșire, cnuturi lovesc În dreapta și-n stînga. Trupurile se ridică, recad, se rostogolesc ca ciorchinii de struguri. Prin pînza de apă umbre, țipete, rîsete, fluierături. Nisipul se Învolbură, apoi rămîne mut, neclintit, cum dintotdeauna deșertul. Și deodată singură, atît de singură Încît simți În tine cum se mișcă diavolul, cum ți se umflă glandele și tremură, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ajung până la ei - mulțimea mă împingea din toate părțile. Îmi pierdusem respirația. Nu știu cum, dar până la urmă am ajuns la piatra lui Schiller ca la un colac de salvare. Atârnam cu brațele de stâncă împreună cu alții, vineți de frig ca niște struguri mov. Am văzut din depărtare cum bucata de gheață pe care se aflau orchestra și pianul s-a înclinat, apoi s-a răsturnat, scufundându-se ca un vapor împreună cu toți cei care se aflau acolo. Mikael căzuse în marele vârtej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și, din însemnările lui Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gazda își trata invitatele și invitații cu gustări și băutură și, după dezlegarea limbilor, venirea flăcăilor și muzicanților, se începea jocul, care alterna cu perioade de lucru. Trebuie observat că șezătorile și clăcile aveau loc după „călcatul” vinului, după ce „poama” - strugurii erau zdrobiți cu picioarele, se obținea mustul care era lăsat să fiarbă, până se transforma în vin. Munca la români a mersă mână-n mână cu petrecerea și deseori munca era uitat (las’ c-o facem altă dată!) în folosul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apă. Ochii lui se opriră o clipă asupra unei căni mari la care putea ajunge dacă întindea brațul. — Mă duc imediat, zise Stroeve. Altceva ce ți-ar plăcea? Eu i-am sugerat să facă rost de un termometru, de niște struguri și de puțină pâine. Bucuros să se facă util, Stroeve a coborât tropăind scările. — Mare tâmpit, a mormăit Strickland. I-am luat pulsul. Bătea repede, dar slab. I-am pus vreo două întrebări, dar n-a vrut să-mi răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o prostie din partea mea să i le arăt. Mă tem că nu sunt foarte bune. Și se uită cu tristețe prin atelier. Pe șevalet era un tablou pe jumătate terminat, înfățișând un țăran italian zâmbitor, care ținea un ciorchine de struguri deasupra capului unei fete cu ochi negri. — Chiar dacă nu i-au plăcut, trebuia să fie politicos. Nu trebuia să te insulte. A arătat că te disprețuiește și tu îi lingi mâna. Ah, îl urăsc! — Draga mea copilă, dar omul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
din exterior. Ultima lumină a serii se revărsă În spațiul restrâns, abia mai risipind umbrele. Era mort. În fața lui, peste hârtia pe care mâna sa scrisese câteva rânduri, zăcea o cupă Încă umedă de vin. Simți un miros aspru, aroma strugurilor amestecată cu ceva metalic. Un pârâiaș de spumă roșiatică cobora din colțul gurii filosofului, semn fără echivoc al otrăvii pe care o ingerase. Cu delicatețe, Dante scoase de sub mâna inertă foaia pe care, cu o scriere șovăielnică, aflat deja pradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
astea știu tot! * — Odată, îi povestise femeia, pe când erai tu în liceu, stăteam cu nenea Marinică, fratele lui tată-tău, de vorbă... Intrarea în casa preotului și a învățătoarei e străjuită de vie ridicată pe spaliere, aveau umbră vara și struguri toamna, Iacobeștii făceau un vin cunoscut de toată lumea, se întreba pe Valea Oltului de vinul de la părintele, un roze parfumat ușor, dac-ar mai fi și gratis!, glumea băiatul preotului din Cristești, măi, tată, ai putea să-l împarți enoriașilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
povestea Tinei până la sfârșit, de aceea doar împletește la funia de ceapă, deloc automat, se uită cu grijă la colacul lung, din sfere aurii, e toamnă târziu și totul era copt și cules - roșiile, vinetele și dovleceii, morcovii, sfecla și strugurii din margine de grădină... Era moldoveancă? Doamna Loredana, am văzut că Maestrul tot vorbește despre Moldova, tot cântă ceva cu Moldova, parcă ar păstra, parc-ar ascunde pe cineva în inima lui... un secret, un mister pe care-l știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ora, termină cu udatul ăla!, îi strigă Tina, vino înapoi, pe straturi, nu-mi place să vorbesc singură! Voi merge desculț, la vară, pe gazonul ăsta din jurul casei, că dispare orice reumatism, pământul vindecă orice. La toamnă, să vii la struguri, să-i culegem. Mă gândeam să aduc niște studenți, e mai ieftin, adică... nu mă costă nimic. Dar poți veni și tu, dacă ești cuminte. Bărbatul vorbește mult, nesfârșit, nu mai termină, îi tot toarnă fetei bolboroseli fără hotar, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu-l plouă, porumbul, tăiat, prunele de țuică sunt în butoaie, dovlecii albi, culeși, așezați în grămezi, toată iarna, femeile vor desface semințele albe pentru presa de ulei, lui îi place numai uleiul ăla, de la presa din sat, pe spaliere, strugurii nu sunt copți bine, încă, dar mai e timp în toamna frumoasă de aici, frumoasă și deloc crudă. Realitatea României, a Olteniei, e pătrunzătoare, mirosurile pe care el le detectează ca nimeni altul, gardurile, stâlpii de telegraf care, în satul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
bucura? O și văd pe nevastă-mea! N-o să mă creadă niciodată că am locuit în asemenea palat, că am mâncat numai miere și lapte și dulcețuri și măsline și brânză mucegăită (pun pariu că proasta o să zică „bleaaa!”) și struguri acuma, în martie... Și mai ales că umblam gol goluț cu așa o frumusețe pe lângă mine! Platonic! Pentru astăzi trebuie să scriu o poezie cu tema „platonic”. Așa m-a rugat Contesa. Mi-a zis că dacă nu vreau, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
pe un copac care se transformă în șarpe și intră cu totul în gâtlejul Contesei cu buze roșii. Celălalt Popa îi scoase șarpele dintr-o ureche, încercând să-l bage în urechea celeilalte Contese, care mânca nevinovată un ciorchine de struguri. Primul Popa se prinsese de șarpe, ca să-și termine haiku-ul, intrând astfel în gura primei Contese, ieșind prin urechea ei, intrând în urechea celeilalte și ieșind plin de sânge din ea, așa cum numai un nou-născut poate ieși. Contesa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se-ncastră Și în slova seculară. Limba noastră e-o licoare, Are gustul din buchetul Ce îl plânge și îl doare Pe sfinția sa
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
de arhimandritul Iustin Pârvu”, iar pesimismul reiese din comentariul concis al autoarei: „Oricare ar fi răspunsul ori răspunsurile acestei scrisori deschise, mă tem că nu o să fim în stare decât să ne spunem noi între noi:Tu taci!” În cap. „Strugurii lui Burebista”, invocând nume prestigioase ale culturii românești, se simte nu numai sentimentul patriotic, normal pentru orice român, dar și aerul de intelectual răzvrătit împotriva unei ...Europe ignorante: „A auzit de Ionescu! Enescu, Brâncuși, Cioran, I.L.Caragiale, Sadoveanu, Blaga, Alecsandri
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Miroase-a toamnă din vale până-n creste, Pădurea-ncepe să aprindă ruguri, Cât vezi cu ochii priveliști de poveste, Și aurii ca lună sunt boabele de struguri. Miroase-a must și viespile-și iau vama, Încep să-și schimbe câmpiile veșmântul, Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul! Cad lacăte, începe iarăși școala, Ne vor lipsi o vreme
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
buchet de flori de suflet sunt cuvintele: „Mi-e dor de apa rece și dulce, băută pe nerăsuflate în tinda bunicilor. Mi-e dor de vorbele lor cu aromă de tei. Mi-e dor să întind mâna și să culeg struguri. Sau mere. Sau pere. Sau luceferi. Mi-e dor de Făt Frumos din vremea când eu eram Cosânzeană. Mi-e dor de Zmeul Zmeilor. Și de Muma Pădurii mi-e dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 6/7 Septembrie 2011. Aproape departe de tine mă știu, Tăcerea îmi surpă fântâna din Vis, În brațele tale e tot mai târziu Și toamna mi-amână din rodul promis. Strugurii ard în lumina flămândă, Vin graurii-n stoluri din alt calendar, Stă între noi veșnicia la pândă- Aproape departe mă simt și-n zadar. Copilul din mine aleargă desculț, Pe drumul din urmă e tot mai târziu, Miroase a Doină
APROAPE DEPARTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361498_a_362827]
-
În visul tău cu fluturi cu tine să mă iei Acum cînd vine iarnă că altă primăvară Și ține-mă în brațe, tu ești așa fierbinte Zîmbește-mi, nu sînt sigur, dar cred că mă iubești Îți dau tot Universul cu struguri de dorești - Cuvinte mai frumoase nu mai îmi trec prin minte Tu esti plină de taine și mă îmbeți cu șoapte Sîntem atît de singuri noi doi în recea noapte A început să ningă... și părul mi-a albit Salcîmul
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
mea a căpătat un sens motivat De un fulg de zăpadă ce s-a topit Pe sînul tău, iubito, pur și adevărat Cînd plecăm la vie tu rîdeai Și erai atît de frumoasă De emoție sînii tăi plezneau Că boabele strugurilor între buzele mele Și aveai un fel anume de a ma mîngîia Sub rochiță ta pulpele tale erau albe Că nuferii ce păreau a mi se oferii Acolo, între boabele dulci crăpînd voluptate @CÎND SIMT CUM TIMPUL VIETII Cînd simt
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > DEPENDENȚA Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului mda... exact așa cum bănuiam sângele tău are gust de struguri pârguiți în soarele unei toamne târzii și arși de biciul brumei timpurii. mă îmbăt artistic doar gustându-te într-o combinație probabil ilegală de dragoste, de toamnă și scrâșnet de dinți adânc înfipți și de taine și crude dorinți parol
DEPENDENTA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361506_a_362835]
-
vrei - pe filă sângeri magii gângăvesc preasfânt pe hristosul din cuvânt zodii scrise fără seamă isihii de foc pe geană lir delir întru nadir se smerește un satir gheața strunei prorocește arde-n ger - povestea crește ning în vii entelehii struguri cai și cununii răstigniți pe sfânta rimă raiul înflorit din tină pironit s-a pironit ne-am spălat de asfințit CEI BINECUVÂNTAȚI ...cei din urmă - la ospățul luminii - au pășit - ca pe străfulgerări de nori albi - întru nimic tulburați - cei
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
schimb un sistem de identificare a așa-zisei „ape virtuale”, înmagazinate în alimente (un procentaj de 70% din totalul rezervelor de apă ale planetei). Carnea, fructele și legumele se vor distribui rațional pe tot mapamondul: vom avea kiwi din Noua Zeelandă, struguri din Chile, portocale din Maroc sau cotlet din Argentina. Încălzirea globală va avea din păcate și efecte nefaste: 37% din speciile de animale exsitente vor dispărea. Cu alte cuvinte, ne vom confrunta cu o extincție comparabilă doar cu dezastrul care
PLANURI DE ANUL NOU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363853_a_365182]
-
Vara s-a retras să doarmă. Străzile sunt tot mai goale, Pe cer nu vezi păsări să zboare; Totul este fumuriu, Iar pământul, ruginiu. În gradină e-un miros! Frunze multe sunt pe jos. Mirosu-i dulce-de gutui, De nuci, de struguri amărui. Vinul curge în pahare Sângeriu e la culoare; Ulița mea e aurie, Doamna toamnă iată, vie! 2011 Referință Bibliografică: E toamnă / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 912, Anul III, 30 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
E TOAMNĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363945_a_365274]