782 matches
-
Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de recunoscut prin nota vioaie susținută de o bună aciditate, Frâncușa se di stinge p rin aroma fină de fructe. Culoarea galben pală sau galben-verzu ie, aroma vegetală de strugure pârguit și gustul echilibrat și catifelat, conferă vinului toate calitățile care încântă deopotrivă simțurile. Iubitorii unui vin sec, fructuos ș i reconf ortant preferă Frâncușa înaintea celorlalte vinuri din podgo rie. Ce-ar fi pământul fără soare, Poetul fără de har
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cucerește prin culoarea galbenă, cu reflexe verzui, ce devine galbenă aurie prin maturare și învechire, precum și prin aroma fină de fructe. Memorabil prin parfumul de mare complexitate: acesta sugerează mirosul degajat de o vie înflorită. Superb, cu aroma inconfundabilă caracteristică strugurelui cop t, asemă natoare cu cea a mierii de albine, Feteasca albă prezint ă un buc het tipic. La curtea din Hârlău, în buza viei,/ făcea Mă ria sa p opas, nu rar./ Deși mai uita de grijile domniei,/ cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Constantin Miu, Di ana Vrab ie). Trăitor al Iașilor și călător pe locurile sfinte pe unde a călcat Ștefan cel Mare, nu se putea să lipsea scă din sonetele sale reverberațiile Cotnarilor. Când s-aprinde orizontul în pleoape Și lumina strugurelui ne-a unit Ne-mbrăcăm în haină de eternitate Ca prin must să coborâm în mit. Roua toată înflorind pocale Picură stropi grei de adevăr stelar Un ecou ne-adună-n lunga-i cale Și ne-mbie cu aromă de Cotnar. Bobul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt butuc”) „Cu arcușul viei și al vinului / Arunc urâtul din cămară, / Spăl rugina sufletului / Și ies din nou afară” („ în vie”). Excelent Imnul închinat vinului care „în curgerea ta milenară, / ai strâns și unit, picătură cu pi cătură
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aș fi intrat într-un palat de basme: stolurile erau lăsate și perdelele grele, de catifea verde erau trase. În odaie plutea o lumină verde, irizată, ireală, parca m-aș fi aflat dintr-o dată închis într-un bob uriaș, de strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând anevoie. Oglinzile mari, venețiene, în a caror ape adânci și clare mă regăseam altfel, mai crescut, mai frumos, parca eu însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”. Patruzeci de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
aș fi intrat într-un palat de basme: stolurile erau lăsate și perdelele grele, de catifea verde erau trase. În odaie plutea o lumină verde, irizată, ireală, parca m-aș fi aflat dintr-o dată închis într-un bob uriaș, de strugure. Nu știu cât timp am rămas acolo, pe covor, respirând anevoie. Oglinzile mari, venețiene, în a caror ape adânci și clare mă regăseam altfel, mai crescut, mai frumos, parca eu însumi înnobilat de lumina aceea ajunsă acolo din altă lume”). Numeroasele aluzii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
produselor se face tot în două feluri. Prin contracte cu diverși comercianți, dar și la fața locului, în mod direct. Aceeași este și soarta roșiilor că- zute sau înlăturate pen- tru facilitarea unei dez- voltări corespunzătoare a celorlalte. De la cele strugure și mici cât nu- cile, la cele de aproape un kilogram exemplarul. Doamne, ce salată ar ieși din roșiile coapte și ce murături din cele date în pârgă - gândesc eu, pe românește... - Sunteți mulțumiți de rezultate? - Cei doi pricep sensul
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
făcea din mine un reflex pur, un fel de/ "câinele lui Pavlov"", Al treilea sfert). Într-un astfel de text iubirea e așteptare, tehnica rămâne aceea a reluării secvenței semnificative într-un soi de refren ("Dar fata cu ochii de strugure nu mai venea"). Acumulările de elemente nuanțează semnificațiile poemului, reușind să sugereze subiectivitatea trăirii eului liric. E aproape o ignorare totală a subiectelor erotice în volumele de tinerețe ale lui Ion Caraion. În lumea crăpată, descompusă sub impactul războiului, nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
rom. glet, magh. glét "strat de var sau de ipsos aplicat peste tencuială" < germ. Glätt[putz] "idem" (Glätte "netezire, poleire", Putz "tencuială"); rom. grep "fruct citric subtropical cu gust acrișor-amărui" < grep[fru(i)t] "idem" (< engl. grape(-)fruit "idem"; grape "strugure"); rom. iatac "cameră de dormit, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat, culcuș", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); engl. jet "avion cu reacție" < jet [plane] "idem" (jet "jet, curent de gaz sau de lichid care țâșnește cu presiune
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Kaiser[fleisch] "idem" (Kaiser "împărat", Fleisch "carne"); tc. kalkan "numele unui pește cu corpul rombic" (> rom. calcan "idem") < kalkan [balığı] "idem" (kalkan "scut", balık "pește"); rom. mischet "un soi de struguri tămâioși" < tc. misket [üzümü] "idem" (misket subst. "muscat", üzüm "strugure" + suf. de apartenență -ü); it. notes "carnet pentru însemnări curente, blocnotes" (> rom., ceh. notes, magh. notesz) < fr. [bloc-]notes "idem" (literal: "bloc [pentru] note"); rom. pic "ciocan de abataj" < germ. Pick[hammer] "idem" (Picke "cazma", picken "a tăia, a zdrobi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din engleză) sau direct din engl. water[-closet]. Nici rom. grep nu are echivalent scurtat în engleză sau franceză, dar, teoretic, poate proveni, prin condensare, fie din rom. grep[fru(i)t], fie din engl., fr. grape[(-)fruit] (engl. grape "strugure"), dacă nu cumva este rezultatul unei simple trunchieri. Aceeași este situația cuvântului rom. pic "ciocan de abataj", care ar putea fi condensat fie din rom. pic[hamer] "idem", fie din etimonul acestuia, germ. Pick[hammer]. Cele două posibilități au însă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementul cu ajutorul căruia putem măsura gradul de atașament față de tradiție, față de o anume "art de vivre", astfel, acolo unde apare, vinul unifică nu doar epocile și civilizațiile dar și spiritele. El ritmează existența noastră, procesul metamorfozei tăcute a boabelor de strugure în elixirul nobil făcându-ne să luăm aminte la propria transformare lăuntrică. Ca traducător al unei cărți precum Istoria vinului, credem că este dificil să se păstreze un echilibru între o traducere literală, potrivită unui text informativ, dar care poate
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care profită cei cărora le place să trăiască viața din plin. Dar, în același timp, vinul reprezintă o băutură vătămătoare pe care Coranul o interzice dar o promite totuși celor care vor ajunge în grădinile cerești. Este fructul interzis așa cum strugurele, mai mult decât mărul, reprezintă fructul cunoștinței din care Adam și Eva au mâncat încălcând porunca. Raiul și iadul. Cartea lui Jean-François Gautier ne oferă posibilitatea de a cunoaște natura complexă a vinului: băutură misterioasă rezultată în urma acțiunii unor microorganisme
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
se va orienta din ce în ce mai mult spre cunoașterea misterelor vieții de după moarte. Chiar și cultul lui Bachus va adopta un zeu mai mult oriental decât roman. Simbolistica păgână a vinului a fost integrată în mistica creștină al cărei sanguis uvae ("sângele strugurelui" despre care se vorbește în Cartea Genezei, 49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina cea de Taină, vinul este, prin excelență
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nemuririi se regăsește în epoca elenică odată cu instaurarea cultului lui Dionisos. Legat de ciclul vegetal, precum Demeter, zeița grâului, Dionisos a simbolizat mai întâi viața viei: culegerea, zdrobirea și tescuirea strugurilor. Mai târziu, zeul a început progresiv să reprezinte moartea strugurelui și nașterea vinului, precum în pilda "lucrătorilor viei", unde mustul reprezintă imaginea sângelui mântuitor al lui Iisus Hristos, în timp ce teascul reprezintă Crucea. În cadrul cultului zeului elen, "vinul se substituia sângelui lui Dionisos devenind o băutură a nemuririi"12. Astfel că
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
servi drept necropolă familiei regale, conservă opera sculptorului francez de origine olandeză Claus Sluter, Puțul lui Moise, unde artistul a simbolizat amestecul dintre apa și vinul Euharistiei. Arta creștină a folosit simboluri specifice pentru reprezentarea anotimpurilor și a lunilor, folosind strugurele drept imagine a lunii septembrie, perioada culesului. De altfel, Fabre d'Eglantine nu va fi recurs la altă sursă de inspirație atunci când, în calendarul republican, a înlocuit septembrie cu "recoltător" (luna recoltei)13. II. De la Dionisos la Noe Din India
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și prin asta, de a slăbi atacul Destinului. Întâlnim zeul vinului mai întâi ca Liber Pater, o veche zeitate rustică din centrul Italiei. Inspirându-se de la numele său din Lidia, Bakkos, și de asemenea de la termenul cu care romanii desemnau strugurele (baca), Liber Pater reprezenta principiul care susținea cultura viței de vie și rodnicia câmpurilor. Zeul italic nu avea o mitologie proprie, așadar a fost cu ușurință asimilat lui Bachus, în timp ce zeița Libera a fost identificată cu Ceres, zeița grâului. Această
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Nepoții așteaptă s-ocupăm Și Burgundia dar și Champagne Vin alb și roșu să-nhățăm Destul cu berea de Bavière Din Dunkerque până-n Dijon, Cupele rubin tot cer." Chiar Paul Déroulède a preamărit în 1894 "vița de vie" patriotică: Trăiască strugurele mic sau mare Să n-aud de hameiu-n floare Te cherchelește dar nu te desfată! Primul război mondial a izbucnit în 1914, aducând victoria francezilor în 1918. În cinstea acestui eveniment a fost compus cântecul Madelon și Izbânda 82, pe
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din 1960, situând acest produs la același nivel cu cidrul. O altă constrângere, care îngreunează și mai mult metoda sa de preparare, este faptul că gazul carbonic al vinului spumant trebuie să fie "natural", adică endogen. Acest produs păstrează aroma strugurelui și se bea rece, căci este dulce (în ciuda eforturilor de a reduce procentul de zahăr). Vinul spumant este, prin definiție, o băutură pentru destindere și petrecere agreabilă a timpului liber. Un alt tip de produs nou: cocktail-ul de vin
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
s-a descoperit adevărata sa origine), clarea, zurra, bitter soda, kalta ente, gluhwein, mainwein și maltrank. Reglementarea Consiliului vizează, de asemenea, cocktail-urile aromatizate din produse vitivinicole (cum ar fi cele pe bază de vin), sau vinul spumant aromatizat de strugure. Spre deosebire de alte produse vinicole, "vinul fără alcool" se confruntă cu o problemă juridică de definire sau, mai simplu, cu problema denumirii comerciale. Printr-o decizie din 24 iunie 1992, care continuă anchetele întreprinse împotriva unei cooperative vinicole din vestul departamentului
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
3001, 1995. 72 H. Gault și C. Millau, Garçon un brancard!, Paris, Grasset, 1980, p. 112. 3 Cuvântul pinard și-ar avea originea, potrivit unor autori, la începutul secolului al XVII-lea și ar fi o deformare de la cuvântul "pinot" (strugure mic alb cu bobița în formă de pară). Alți cercetători consideră că termenul vine de la Jean Pinard care, în secolul al XVII-lea reprezenta arhetipul viticultorului din Burgundia. 74 Pe muzica lui Georges Picquet și versurile lui Louis Bousquet: "Pinard
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John Benjamins, Amsterdam, 1995. Benveniste, Émile, Vocabularul instituțiilor indo-europene, vol. I. Economia, vol. ÎI
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o turnăm peste castraveți. Îi lăsăm timp de o oră, apoi îi scoatem, aruncăm apa și punem castraveții în borcane, intercalat printre ei, adăugăm frunze de țelină, cimbru, tarhon, mărar, hrean, usturoi, ardei iute, frunze de vișin, câteva boabe de strugure și frunză de vie. După ce se așează în borcane, se pune deasupra o soluție făcută - 1 l de apă și o lingură de sare - după gust, o linguriță de oțet și, fierbinte, se pune peste castraveți, apoi se leagă borcanele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
carton; riglă; lipici; penson pentru aplicarea lipiciului în zonele foarte mici sau unghiuri; creion negru; semințe diferite. Etape de lucru - Obținerea unui pătrat din carton cu latura de 16 cm. - Realizarea pe carton a unui desen simplu (căsuță, fluture, copac, strugure, floare). - Aplicarea unui strat de lipici pe porțiunea pe care dorim să o acoperim cu semințe. -Aplicarea semințelor până la acoperirea completă a porțiunii dată cu lipici. Se procedează în același mod până la acoperirea cartonului (a desenului). Indicat ar fi ca
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
ziua liberă, mă întâmpina cu: „Bucuria mea, ai venit! Eram îngrijorat!” Când îi dădeam un pahar de apă, spunea: — Mulțumesc, ce m-aș face fără tine?” Mă punea să declin verbe, mă învăța gramatică și împărțea cu mine boabele unui strugure. Pentru inima lui bună am rămas. Scrisoarea 138 Mă întreb deseori dacă îmi va fi dor de Italia. Aici este a doua mea țară acum. Știu toate „cărările”, toate scurtăturile Perugiei, toate parcurile minunate, oamenii mă cunosc și pălăvrăgim. Vânzătorul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]