3,031 matches
-
de unități autorizate, potrivit legii ... ---------- Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 203 din 9 noiembrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 12 noiembrie 2012, prin înlocuirea sintagmei "subcategorii de vehicule" cu sintagma "categorii de vehicule". (5) Abrogat. ... ---------- Alin. (5) al art. 23 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA nr. 21 din 26 august 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 635 din 29 august
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146978_a_148307]
-
h, pentru tractoare și mopede. ... ---------- Alin. (1) al art. 50 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 203 din 9 noiembrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 12 noiembrie 2012, prin înlocuirea sintagmei "subcategorii de vehicule" cu sintagma "categorii de vehicule". (2) Viteza maximă admisă în afara localităților pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul trăgător. ... (3
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146978_a_148307]
-
acestuia. ... Articolul 18 (1) Categoriile de folosință se vor specifica pe planul digital în conformitate cu Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administrației publice nr. 534/2001 (pct. 8.1, 8.2.9 și 8.2.10). ... (2) Subcategoriile de folosință specifice căii ferate care vor fi cuprinse în planul digital sunt: ... a) Lucrări de artă, geotehnice sau consolidare ...... cod CFa ... Cuprind terenul suport pentru poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tuneluri, amenajări geotehnice de stabilizare, taluzuri consolidate și altele
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146644_a_147973]
-
d) Platforme tehnologice........... cod CFp ... Cuprind arealul tuturor unităților logistice de întreținere, reparație, producție și exploatare feroviară. e) Triaje ......... cod CFt ... f) Reviziile de vagoane .......... cod CFv ... Cuprind arealele reviziilor de vagoane, spălătorii de vagoane. (3) Dacă suprafața aferentă unei subcategorii feroviare de folosință este mai mică de 20 mp și este adiacentă subparcelei "linii și instalații", ea se va carta la aceasta. Exemplu: podețe tubulare sau dalate cu deschidere sub 3 m, pasarele mici, subtraversări de cabluri, conducte. Articolul 19
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146644_a_147973]
-
acestuia. ... Articolul 18 (1) Categoriile de folosință se vor specifica pe planul digital în conformitate cu Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul ministrului administrației publice nr. 534/2001 (pct. 8.1, 8.2.9 și 8.2.10). ... (2) Subcategoriile de folosință specifice căii ferate care vor fi cuprinse în planul digital sunt: ... a) Lucrări de artă, geotehnice sau consolidare ...... cod CFa ... Cuprind terenul suport pentru poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tuneluri, amenajări geotehnice de stabilizare, taluzuri consolidate și altele
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146632_a_147961]
-
d) Platforme tehnologice........... cod CFp ... Cuprind arealul tuturor unităților logistice de întreținere, reparație, producție și exploatare feroviară. e) Triaje ......... cod CFt ... f) Reviziile de vagoane .......... cod CFv ... Cuprind arealele reviziilor de vagoane, spălătorii de vagoane. (3) Dacă suprafața aferentă unei subcategorii feroviare de folosință este mai mică de 20 mp și este adiacentă subparcelei "linii și instalații", ea se va carta la aceasta. Exemplu: podețe tubulare sau dalate cu deschidere sub 3 m, pasarele mici, subtraversări de cabluri, conducte. Articolul 19
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146632_a_147961]
-
acestora care afectează terenurile proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale situate în afara incintei unității. Prin incinta unității se înțelege suprafață de teren împrejmuita sau convențional delimitata, care se încadrează la categoria de folosință "terenuri cu construcții" - subcategoria de folosință "curți și construcții". 18.03. Pentru suprafață de teren din incinta unității se datoreaza impozit pe teren în cazul în care, potrivit art. 16 alin. (1) din Ordonanță, nu se datoreaza taxa pe teren în condițiile art. 17
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
au ca obiect de activitate, prevăzut în statut, asigurarea de servicii turistice pe o perioadă de cel mult 5 luni dintr-un an fiscal, se reduc cu 50% numai pentru clădirea destinată acestor servicii și numai pentru terenul încadrat la subcategoria de folosință , aferent clădirii respective. Prin servicii turistice în contextul prezentului punct se înțelege numai combinația oricărora dintre activitățile: 5510 - Hoteluri, 552 - Campinguri și alte facilități pentru cazare de scurtă durată, 5522 - Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote și 5523 - Alte
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
baza din cadastrul general, privind suprafața, categoria de folosință și proprietarii, după cum urmează: A. Atribuții legate de execuția lucrărilor de cadastru agricol: 1. determinarea prin cadastrul agricol a suprafețelor, din punct de vedere cantitativ și calitativ, pe proprietari, categorii și subcategorii de folosință pentru întreaga suprafața agricolă a tarii; 2. executarea lucrărilor de geodezie, topografie, fotogrammetrie, cartografie și altele pentru nevoi proprii; 3. introducerea cadastrului cantitativ și calitativ al terenului agricol; 4. întocmirea planului cadastral agricol la scarile stabilite, precum și a
HOTĂRÂRE nr. 612 din 6 octombrie 1997 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile oficiilor de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119293_a_120622]
-
opozițiile cazuale prin flexiune analitică: • genitivul se exprimă prin morfemul a: Numele a doi dintre ei s-a șters., Am pus câte o masă în fața a câte patru. Observații: Pronumele de cuantificare distributivă se întrebuințează rar la genitiv. • dativul (ambelor subcategorii de pronume) se exprimă prin morfemul la: Am dat la trei din ei câte un măr., Am dat un măr la câte doi. • nominativul are morfemul Ø, iar acuzativul morfemul pe, dacă pronumele, marcat semantic de trăsătura ‘cunoscut’, realizează funcția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
natura relației sintactice, b. introduc componente semantice specifice în construirea sensului global al enunțului. a. Prin elemente de relație se realizează și se exprimă dependența (sau o direcție a relației de interdependență), coordonarea, mai rar, apoziția și se desfășoară o subcategorie a relației de incidență. În interpretarea lingvistică a unor raporturi din plan extralingvistic, elementele de relație determină și descriu perspectiva din care acestea sunt reflectate în planul gândirii. În legătură cu aceasta, ele marchează modul specific de transpunere a unui raport extralingvistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
desfășurarea relațiilor de interdependență și dependență: „Cine s-a ridicat împotriva tăcerii a riscat totdeauna să facă tăcere în jurul lui.” (O. Paler) „Plăcut e somnul în care / uiți de tine ca de-un cuvânt.” (L. Blaga), realizează și exprimă o subcategorie a relației de apoziție: „Oricâte idei generoase am aflat la boierii din această epocă, ei rămân dacă nu reacționari, cel puțin staționari, ceea ce în fond e totuna.” (G. Călinescu) Pronumele relative prezintă trei categorii structurale: • simple: care, cine, ce, cât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Luna plină / Poleindu-l îl străbate.” (M. Eminescu) „Apoi începe să comande:- Înainte! marș!” (I.L. Caragiale) Absența adverbului de negație nu marchează totdeauna o identitate de enunț pozitiv. Pe lângă interogativele retorice cu aspect negativ și sens pozitiv există și o subcategorie de interogative retorice cu aspect pozitiv în planul expresiei și caracter negativ în plan semantic: „Cum ar fi fost cu putință marile fapte ale omenirii, dacă oamenii ar fi răi?” G.Călinescu) Se caracterizează printr-un raport similar de contradicție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dativ: a (nu)-i arde (de glumă etc.), a i se acri, a i se urî (de școală) etc. • verbul a (nu)-i păsa. b. Între verbele care desfășoară predicația prin implicarea unui nume (pronume etc.)-subiect se disting două subcategorii: b.1. verbe (locuțiuni verbale) personale; verbe care, realizând predicația, dezvoltă în realitate sintactică ceea ce avea existență virtuală, manifestată la nivel morfematic, în mod abstract, prin categoria gramaticală a persoanei. Subiectul acestor verbe funcționând ca predicate reprezintă prelungirea în expresie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
joacă/studiază etc. Când funcționează ca predicate verbele din categoria a doua, predomină rolul particulariza tor al numelui (pronumelui etc.): Îmi trebuie timp / curaj / haine / bani etc. Această deosebire - relativă - se reflectă în (și este întărită de) comportarea celor două subcategorii de verbe în organizarea enunțului sintactic. Verbele din prima subcategorie sunt verbe personale (tripersonale, majoritatea, sau unipersonale). În consecință, ele impun realizării concrete a subiectului doar restricții care țin de exigențe ale unei compatibilități semantic-lexicale: Fetița pictează. dar nu Privighetoarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a doua, predomină rolul particulariza tor al numelui (pronumelui etc.): Îmi trebuie timp / curaj / haine / bani etc. Această deosebire - relativă - se reflectă în (și este întărită de) comportarea celor două subcategorii de verbe în organizarea enunțului sintactic. Verbele din prima subcategorie sunt verbe personale (tripersonale, majoritatea, sau unipersonale). În consecință, ele impun realizării concrete a subiectului doar restricții care țin de exigențe ale unei compatibilități semantic-lexicale: Fetița pictează. dar nu Privighetoarea pictează., Câinele latră dar nu Mircea latră. Verbele din subcategoria
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subcategorie sunt verbe personale (tripersonale, majoritatea, sau unipersonale). În consecință, ele impun realizării concrete a subiectului doar restricții care țin de exigențe ale unei compatibilități semantic-lexicale: Fetița pictează. dar nu Privighetoarea pictează., Câinele latră dar nu Mircea latră. Verbele din subcategoria a doua sunt, de fapt, apersonale. Ele impun subiectului restricții privind natura lexico-gramaticală a termenului prin care acesta se poate realiza în mod concret; ele nu pot atribui calitate de subiect unui pronume personal și numai unele dintre ele pot
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de subiect unui pronume personal și numai unele dintre ele pot transforma în subiect un „obiect” - substantiv exprimând realități umane: Îmi trebuie un copil. dar nu Se întâmplă un copil. În desfășurarea actului lingvistic, verbele pot trece uneori dintr-o subcategorie în alta: • verbele din prima clasă preiau comportamentul sintactic al verbelor din cea de a doua, când își pierd, prin diateză, caracterul personal: El spune multe. Se spun multe. • verbele din a doua clasă pot primi subiect „personal” când, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la un festival balt.” (M. Eliade) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" În funcție de realizarea sa concretă în enunț, subiectul poate fi: a. simplu; într-o relativă dependență de sfera semantică (lexicală sau gramaticală) a verbului-predicat și de apartenența acestuia la una din subcategoriile de mai sus, subiectul se realizează prin: • substantiv (locuțiuni substantivale), alte unități lexico-gramaticale sau elemente lingvistice (foneme, silabe etc.) întrebuințate substantival, sintagme substantivizate prin articolul demonstrativ cel, cea sau prin articolul posesiv-genitival a, al: „Dar legea ni-i deșartă și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
factori intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile motivaționale, temperamental-caracteriale, afective - anxietate, frustrări, conflicte). Formele creativității în privința formelor creativității, Anca Munteanu (17, pp. 138-174) pleacă în analiza sa de la două criterii de clasificare: aspectul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile motivaționale, temperamental-caracteriale, afective - anxietate, frustrări, conflicte). Formele creativității în privința formelor creativității, Anca Munteanu (17, pp. 138-174) pleacă în analiza sa de la două criterii de clasificare: aspectul creator și domeniul în care se manifestă creativitatea. De aici distincția dintre creativitatea individuală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
exemplu, schimb de mesaje, contact sexual etc.) (Wasserman și Faust, 1994; Scott și Carrington, 2012). Borgatti și Lopez-Kidwell (2012) propun clasificarea legăturilor în continue și discrete (vezi tabelul 2.1). Fiecare dintre cele două categorii de legături conține câte două subcategorii: legături continue de tip similaritate și de tip relații sociale; legături discrete de tip interacțiune și flux. Cei doi cercetători consideră că un tip de legătură poate conduce la emergența și la dezvoltarea altui tip de legătură, sensul direcției fiind
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
utilă în practică pentru alegerea terapiei empirice în funcție de riscul diferit de multirezistență la antibiotice al germenilor etiologici. Pneumoniile comunitare (“community aquired pneumonia”, CAP) sunt contactate în afara spitalului, determinate de germeni comunitari, cu sensibilitate obișnuită la antibiotice. Penumoniile nozocomiale (PN), cu subcategoriile pneumoniei contactate în spital și pneumoniei asociate ventilației, sunt infecții apărute în timpul spitalizării, cu implicarea unor germeni care au selectat rezistențe la antibiotice. Pneumoniile asociate îngrijirilor medicale („health care associated pneumonia”, HCAP) se află la interferența dintre primele două categorii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fi încălcată de chiar sportivii care îmbrățișează clișeul sportului pur, dar nu au nimic împotrivă să își desfășoare nobila profesie pe stadioane folosite pentru execuții sau în vecinătatea lagărelor. Oricum, aforismul despre lipsa de legătură sport-politică identifică în sportivi o subcategorie umană aptă de viață într-un rai de tâmpiți musculari și decerebrați. Sportivii nu pot judeca, nu au discernământ, trăiesc între sala de antrenament și comunicatele etice ale autorităților. Se mai îndoapă, fără vină, cu droguri, căci, fiind precerebrali, nu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
consecințele actelor juridice încheiate prin voința altor părți. Fac parte din această categorie: succesorii universali, succesorii cu titlu universal, succesorii cu titlu particular și creditorii chirografari. Succesorii universali și cei cu titlu universal ar putea fi grupați într-o singură subcategorie de "avânzii-cauză", deoarece între ei există numai o diferență cantitativă, nu și calitativă. Ei preiau toate sau o parte din drepturile și obligațiile autorului lor. Este succesor universal acea persoană care dobândește un patrimoniu, adică o universalitate juridică alcătuită din
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]