811 matches
-
feminin, care exclude aportul bărbaților. Dacă la suprafață lucrurile par a sta astfel, la o analiză mai profundă se va observa că, în multe cazuri, situația este exact răsturnată. În ceea ce privește cultura elevilor, se pot delimita și în această direcție anumite subculturi: subcultura elevilor buni la învățătură, a elevilor standard, capabili de efort intelectual susținut, și subcultura elevilor mediocrii și slabi, orientată cu predilecție spre absenteism și atitudini nonconformiste. Dincolo de "datele genetice" ale acestor subculturi, considerăm că ele suportă și influența a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care exclude aportul bărbaților. Dacă la suprafață lucrurile par a sta astfel, la o analiză mai profundă se va observa că, în multe cazuri, situația este exact răsturnată. În ceea ce privește cultura elevilor, se pot delimita și în această direcție anumite subculturi: subcultura elevilor buni la învățătură, a elevilor standard, capabili de efort intelectual susținut, și subcultura elevilor mediocrii și slabi, orientată cu predilecție spre absenteism și atitudini nonconformiste. Dincolo de "datele genetice" ale acestor subculturi, considerăm că ele suportă și influența a ceea ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
analiză mai profundă se va observa că, în multe cazuri, situația este exact răsturnată. În ceea ce privește cultura elevilor, se pot delimita și în această direcție anumite subculturi: subcultura elevilor buni la învățătură, a elevilor standard, capabili de efort intelectual susținut, și subcultura elevilor mediocrii și slabi, orientată cu predilecție spre absenteism și atitudini nonconformiste. Dincolo de "datele genetice" ale acestor subculturi, considerăm că ele suportă și influența a ceea ce am putea numi cultura părinților. Nu ne referim la semnificația antropologică sau sociologică a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pot delimita și în această direcție anumite subculturi: subcultura elevilor buni la învățătură, a elevilor standard, capabili de efort intelectual susținut, și subcultura elevilor mediocrii și slabi, orientată cu predilecție spre absenteism și atitudini nonconformiste. Dincolo de "datele genetice" ale acestor subculturi, considerăm că ele suportă și influența a ceea ce am putea numi cultura părinților. Nu ne referim la semnificația antropologică sau sociologică a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
putea numi cultura părinților. Nu ne referim la semnificația antropologică sau sociologică a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează un determinism cultural la nivelul elevilor, generând, implicit, o subcultură proșcoală care acordă prioritate valorilor educației și o subcultură antișcoală care valorizează experiența de viață, latura materială, lipsa de respect etc. Deși mai puțin evidentă, se poate detașa și o cultură managerială al cărei conținut rămâne încă greu de definit
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
antropologică sau sociologică a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează un determinism cultural la nivelul elevilor, generând, implicit, o subcultură proșcoală care acordă prioritate valorilor educației și o subcultură antișcoală care valorizează experiența de viață, latura materială, lipsa de respect etc. Deși mai puțin evidentă, se poate detașa și o cultură managerială al cărei conținut rămâne încă greu de definit, deși au fost exprimate opinii diverse în acest sens
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
poartă modelele atotcuprinzătoare, paradigmele unice de interpretare. Conceptele tind să-și piardă singularul, să se impună prin pluralul lor, să se legitimeze prin contextualizare. Cultural vorbind, triumfă cel puțin în discurs și în ideologie diversitatea, specificul, policromia comunităților și a subculturilor. Social vorbind, democrațiile occidentale (iată, nu-mi vine să spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația clasică, omogeniza indivizii, dîndu-le demnitatea egală a politicului, a devenit acum soclul pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
exemplele menționate, iar utilizarea lor în exces duce la accidente și sinucideri. Una dintre consecințele cele mai importante (Rădulescu S. M., Dâmboeanu C., 2006, p. 38) ale consumului acestor droguri recreative este reprezentată de influența exercitată asupra stilurilor de viață și subculturilor tinerei generații, determinând în mare parte consumul de droguri la generația tânără (Bell, R., 1976, p. 178). 2.2.2. Alcoolul În Europa, alcoolul a fost produs și consumat, de mii de ani, în general fiind produs din orice fel
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportamentul individual ci are în vedere și activitățile grupului - de la persoanele fără adăpost, la bandele de cartier sau adepții cultului Hare Krishna. Deși sunt considerați excentrici sau se află la marginea societății sunt tolerați de către semeni și constituie ceea ce numim subculturi deviante. În sociologie termenul de devianță desemnează un ansamblu disparat de conduite dezaprobate și de indivizi marginali. Cele mai frecvente criterii de clasificare sunt după Rădulescu, S. (1998, p. 27): * Natura devianței - devianța pozitivă, se referă la finalitățile pozitive ale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de devianță: devianța penală (infracțiunile), devianța sexuală, devianța politică (terorismul), devianța religioasă (fanatismul), devianța autoagresivă (sinuciderea sau consumul de droguri), devianța familială (maltratarea). * Caracterul individual sau de grup al devianței. Spre deosebire de devianța individuală, devianța de grup implică socializarea în cadrul unor subculturi deviante definite de norme valori și stiluri de viață (organizații criminale, rețele de prostituție și trafic de droguri). Un concept nou îl reprezintă cel de devianță organizațională și care desemnează actele de corupție comise tocmai de acele organizații împuternicite în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
liber, ocupat altădată de activități familiale, rămâne în noile condiții gol și deci la îndemâna copilului, cu riscurile implicate. Tendințele individualiste determinate de industrializare și de nuclearizarea familiei au slăbit solidaritatea umană favorizând psihologia infracțională (Miftode, V., 2004, pp. 202-206). Presiunea subculturilor delincvente promovate prin mass-media, filme, muzică influențează direct conduita minorilor și dinamica actuală a delincvenței și criminalității. Indivizii care săvârșesc infracțiuni precum furtul adeseori săvârșesc și agresiuni sau sunt implicați în traficul și consumul de droguri. Criminologia a stabilit una
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
învățate în aceeași manieră în care se învață și cele care respectă legea. Această teorie vine să contrazică teoriile biologice precum și pe cele psihologice care pun pe seama particularităților fizice sau psihice comportamentul deviant. Teoria aduce în atenție faptul că varietatea subculturilor existente într-o societate poate încuraja sau nu activitățile ilegale. Indivizii devin delincvenți prin asocierea cu persoane care dezvoltă și susțin comportamente deviante. Conduitele individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de distanța pe care un individ o întreține față de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
devin delincvenți prin asocierea cu persoane care dezvoltă și susțin comportamente deviante. Conduitele individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de distanța pe care un individ o întreține față de legile, normele pe care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului se manifestă prin utilizarea forței sau prin amenințare - modelul conflictual. Al treilea model se referă în primul rând la subculturile toxicomane -modelul evazionist sau de izolare. Presiunea structurală: anomia cauză a comportamentului deviant. Termenul de anomie provine din limba greacă și desemnează starea de dereglare a funcționării unui sistem social, cauză fiind deprecierea normelor sociale. E. Durkheim în lucrarea sa
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dinamică, bidirecțională și cu potențial de modelare în decursul evoluției individului. Teoria sub-culturilor deviante preluată de la Merton și dezvoltată de cei care au studiat delincvența la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bidirecțională și cu potențial de modelare în decursul evoluției individului. Teoria sub-culturilor deviante preluată de la Merton și dezvoltată de cei care au studiat delincvența la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au studiat delincvența la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec. Ei nu se pot folosi de mijloace legitime pentru a-și atinge
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delincvența la vârsta adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec. Ei nu se pot folosi de mijloace legitime pentru a-și atinge scopurile, dar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adolescenței Cohen, Cloward, Ohlin, (Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec. Ei nu se pot folosi de mijloace legitime pentru a-și atinge scopurile, dar nici de mijloace
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Boncu, Șt., 2000, p. 120), include trei tipuri de subculturi. Subculturile se diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec. Ei nu se pot folosi de mijloace legitime pentru a-și atinge scopurile, dar nici de mijloace ilegitime, pentru că au eșuat
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
diferențiază după tipul de acces, la mijloace ilegitime, pe care grupul îl are și se manifestă sub următoarele forme: subcultura criminală, subcultura conflictuală și subcultura de evaziune. Modelul subculturii de evaziune este toxicomania (Ogien, A., 2002, p. 118). Membrii acestei subculturi trebuie să facă față unui dublu eșec. Ei nu se pot folosi de mijloace legitime pentru a-și atinge scopurile, dar nici de mijloace ilegitime, pentru că au eșuat în integrarea în ierarhiile criminalității. Ei nu pot fi nici cetățeni ce
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
controlului în definirea identității apare de cele mai multe ori urmare a așteptărilor nerealiste sau a manifestărilor de autoritate exagerate din partea părinților (Anderson, 1998). Studiile lui Baumrind (1983) arată că aceștia sunt factori motivatori ai debutului în consumul de droguri. Identificarea cu subcultura drogurilor întrunește criteriile pentru un mezo-factor în teoria identității culturale. Conceptul de subcultură a drogurilor pornește de la studiile clasice ale lui Bennett (1981), Cohen (1955) și Dishion (1995). Subcultura drogurilor face parte din cultura tinerilor și include un set comun
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a manifestărilor de autoritate exagerate din partea părinților (Anderson, 1998). Studiile lui Baumrind (1983) arată că aceștia sunt factori motivatori ai debutului în consumul de droguri. Identificarea cu subcultura drogurilor întrunește criteriile pentru un mezo-factor în teoria identității culturale. Conceptul de subcultură a drogurilor pornește de la studiile clasice ale lui Bennett (1981), Cohen (1955) și Dishion (1995). Subcultura drogurilor face parte din cultura tinerilor și include un set comun de valori și interese care se construiesc în interacțiuni de tipul față în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sunt factori motivatori ai debutului în consumul de droguri. Identificarea cu subcultura drogurilor întrunește criteriile pentru un mezo-factor în teoria identității culturale. Conceptul de subcultură a drogurilor pornește de la studiile clasice ale lui Bennett (1981), Cohen (1955) și Dishion (1995). Subcultura drogurilor face parte din cultura tinerilor și include un set comun de valori și interese care se construiesc în interacțiuni de tipul față în față. Individul învață despre oportunități de la grupurile (primare și secundare) de referință- care pot fi grupuri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]