1,444 matches
-
efectuăm exegeza simbolică. Metoda constă în căutarea sensului ascuns de fațada supranaturală, în măsura în care este adevărat că supranaturalul este pur simbol metafizic, este obligatoriu ca sensul ascuns să fie sensul natural imanent vieții. Personajele supranaturale ale mitului treimii reprezintă conform semnificației subiacente a tuturor simbolurilor mitice funcții imanente existenței manifeste. Diferența constă în faptul că persoanele simbolice ale "treimii divine" sînt imagini metafizice, adică nu se referă, ca majoritatea figurilor simbolice, la funcționarea motivantă a vieții psihice umane, ci la misterul întregii
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
real a fost el însuși supus tentației de către diavol, ceea ce este atestat simbolic de mitul ispitei din evanghelia după Ioan. Lepădarea sa de ispita adamică este reprezentată simbolic de botezul în Iordan. Acest simbol al purificării este conform semnificației lui subiacente -identic cu simbolul "încarnării Cuvîntului". Identitatea este atestată simbolic: Cuvîntul, cea de a doua persoană, sau -ceea ce este același lucru spiritualizarea sublimantă, "Sfîntul Duh", apare sub forma unei porumbițe (simbol al purității și al purificării) ca să arate că Iisus
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lui Dumnezeu, simbolul misterului, cu condiția însă ca totodată si i le retragem, deoarece proiecția este antropomorfă. Prin dublul său aspect, simbolistica proiectează în Dumnezeu o serie de atribute există, are intenții față de om -, retrăgîndu-i-le în același timp prin semnificația subiacentă a acestora: misterul insondabil. Filosofia este speculativă, deoarece, ca teistă se străduiește să dovedească existența lui Dumnezeu, iar ca atee dovedește inexistența lui, ignorînd în același timp misterul. Este în fond vorba despre un joc și despre un contrajoc care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
catastrofe sîngeroase, care au drept rezultat exaltarea angoasei vitale (în loc să o sublimeze) și chiar spaima redevenită permanentă. Dar nu mai este vorba despre spaima omului primitiv, spaimă izvorîtă din elanul magic și bogată în promisiuni: chemarea evolutivă. Spaima aceasta permanent subiacentă este pedeapsa pentru viața culpabilă și vanitoasă, este spaima obosită, degenerată, care crede că viața este lipsită de sens, fără ieșire, spaima tendențioasă, sentimentală, încătușată de mila față de sine și plină pînă la refuz de acuzații la adresa vieții: spaima intelectualizată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înșeală ea. La modul simbolic, "Dumnezeu" și "Sufletul" există și au existat dintotdeauna sub formă de imagini care au exercitat indiscutabil influența cea mai hotărîtoare asupra istoriei umane. Simbolurile sînt realități existente din punct de vedere istoric, iar semnificațiile lor subiacente referitoare la conflictele de motive sînt realități care există, dacă sînt privite din unghiul psihologiei. De unde rezultă după cum constatam puțin mai sus că principiul metodologic al științelor umane ar trebui să fie distincția clară intre misterul numit "Dumnezeu" și efectul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
său manifest: elanul animant cu forță evolutivă, care duce la nivelul uman, la viața psihică constituită din "obiectele psihice", dorințele, și din spiritul, just sau fals valorificator al acestora. Simbolul "sufletului" constituie și el o realitate istorică, iar semnificația sa subiacentă, "elanul animant", este fenomenul esențial al vieții. Prin crearea preștinței psihologice, elanul supraconștient nu a încetat deloc să exite: simbolistica vorbește despre ,,viața și moartea sufletului", semnificația subiacentă a acestui fapt fiind: viața și moartea elanului animant. Elanul poate muri
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
acestora. Simbolul "sufletului" constituie și el o realitate istorică, iar semnificația sa subiacentă, "elanul animant", este fenomenul esențial al vieții. Prin crearea preștinței psihologice, elanul supraconștient nu a încetat deloc să exite: simbolistica vorbește despre ,,viața și moartea sufletului", semnificația subiacentă a acestui fapt fiind: viața și moartea elanului animant. Elanul poate muri și renaște pe parcursul vieții. Cum ar putea psihologia, știința care se ocupă de modul de funcționare a psihicului, să se eschiveze (și din ce motiv s-ar eschiva
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
CONFLICTUL DINTRE RELIGII ȘI ȘTIINȚE . În cadrul preștiinței simbolice, știința și religiozitatea sînt armonios unite. Conflictul actul dintre religii și științe, cauză esențială a tuturor conflictelor întîmplătoare, fie ele individuale sau sociale, nu-și va găsi reconcilierea decît în înțelegerea adevărului subiacent limbajului simbolic. Dar nu studiul simbolisticii este cel care ar putea descoperi adevărul esențial; numai studiul introspectiv al conflictelor intrapsihice temă a mitologiilor va putea furniza cheia limbajului simbolic, în acest sens, nu dogmatica religioasă constituie în primul rînd veritabila
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
psihologice a acestui nou simbolism. Descifrarea acestui simbolism etic este totuși imposibilă fără o amănunțită analiză prealabilă a trei simboluri metafizice: "Dumnezeu-Creatorul", legat de simbolurile "Suflet" și "Libertate", în cadrul căreia ca urmare a efortului indispensabil de eliberare apare brusc imanența subiacentă a semnificației etice. În virtutea legăturii indisolubile dintre metafizica simbolică și morala reală și practică, se înțelege de la sine că din analizele precedente a reieșit cel puțin în linii mari sensul moral imanent vieții. El este într-adevăr inclus în simbolul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că psihologia motivelor, instrumentul descifrării, și-ar propune să se piardă în speculații metafizice. Dimpotrivă: psihologia metafizică -psihologia care analizează imaginile metafizice ale miturilor își propune să elimine cît mai radical posibil orice speculație metafizică, extrăgînd din ele imanența semnificației subiacente: emoția încercată în fața misterului și a forței lui sublim motivante, rădăcină esențială a problemei etice. În această privință, nu este inutil să amitim faptul că instanța supraconștientă, autoarea simbolurilor metafizice, este identică cu supraconștiința etică. Discuțiile de mai jos se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cel care a creat imaginea Dumnezeului unic potrivit imaginației sale supraconștiente și antropomorfismului, așa cum a creat și imaginile divinităților multiple, și tot omul este cel care a creat diferitele imagini ale raportului lui față de divinitate, care rămîn conform semnificației lor subiacente, identice, de la animism pînă la monoteism. Imaginea proprie exclusiv monoteismului și evangheliilor este încarnarea Cuvîntului în omul excepțional. Din cauză că sensul acestei imagini, cea mai evoluată a relației dintre om și propria lui viziune supraconștientă, este însă efortul de autosublimare dus
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
supraconștient de a lupta împotriva lor. Imaginea unui Dumnezeu unic întrupat aparține metafizicii simbolice și corespunde credinței populare într-un Dumnezeu providențial. În contradicție totală cu această imagine metafizică, care asemenea tuturor miturilor constituie fațada ilogică a unui sens psihologic subiacent, există o imaginație pentru care Dumnezeu ar fi Spirit pur. Pentru a pune capăt îndoielii prea ușor legate de credințele într-un dumnezeu întrupat filosofia teologică a încercat din totdeauna să transforme imaginea naivă în înțelegere teoretică și abstractă care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pur lipsit de trup. Este adevărat că mitul utilizează simbolul "Dumnezeu-Spirit" în sensul celei de a doua persoane a simbolului trinitar. Sensul acesta nu are nici o legătură cu existența transcendentă a unui Dumnezeu real Spirit pur absolut, ci dimpotrivă, semnificația subiacentă a simbolului constituie imanența misterioasei intenționalități evolutive răspîndite în toată natura. Abstracția teoretică a filosofiei, care face din Dumnezeu un Spirit absolut, este o idee complicată lipsită de orice valoare simbolică care valorează mai puțin decît imaginea naivă a unui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la considerarea simbolurilor drept concepte. A gîndi înseamnă a defini. Totul poate fi definit. Nu numai obiectele și relațiile lor cauzale, ci și sentimentele și relațiile motivante ale acestora, inclusiv EMOȚIA în fața misterului și deci și simbolurile și semnificațiile lor subiacente. Singurul care nu poate fi defini este misterul numit "Dumnezeu". 4) IMAGINEA PSIHOLOGICĂ A "EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU" "Obiectul" metafizic aflat în afara realității, imperceptibil prin definiție, este chiar din acesta cauză inaccesibil intelectului și procedurii sale logice El poate încerca să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și nu-l mai neliniștește. Poate spune că-l cunoaște pe Tată, că este una cu el, deoarece întreaga lui activitate este motivată de emoția în fața misterului. Mitul exprimă starea aceasta sufletească prin simboluri: încarnare, sanctificare, divinizare. Semnificația lor comună subiacentă este faptul psihic că misterul-suflet a devenit manifest în mod activ, a devenit realitate trăită. Dar numai înfăptuitorul trăiește personal această viziune încarnată a misterului-suflet. Viziunea lui nu mai este deloc conformă viziunii mitice pe care și-o pot face
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mitul Genezei pînă la cel al lui Cristos. Fiindu-i imposibil să înțeleagă simbolurile, dogmatica nu putea să le interpreteze decît ad litteram. "Litera e moartă", spune apostolul, "numai spiritul este însuflețitor". Acesta din urmă nu poate fi decît adevărul subiacent fațadei simbolice, care, înțeles textual, nu este decît literă moartă. Iată o serie de citate care vor putea constitui subiecte de meditație pentru cel care vrea să înțelagă. Epistola lui Pavel către Romani,VII/21-23 "GĂSESC DAR ÎN MINE LEGEA
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lor de către individ rămîn bazate pe egalitatea fundamentală a vieții pe determinarea motivantă a funcționării psihice. Rațiunea de a fi a legilor sociale este crearea determinantelor psihice destinate inhibării infracțiunii de către amenințările insatisfacțiilor accidentale. Însă atît timp cît valorificările false subiacente, în loc să fie eliminate, rămîn refulate, nu este vorba aici decît despre o intimidare mai mult sau mai puțin eficientă din punct de vedere social, de o supunere convențională, de o îmburghezire. Singura valorificare pe deplin eliberatoare, dat fiind că este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
curajul de a aborda și a revalorifica tendința spre pervertire, motivația subconștientă, în combativitatea spirituală și sublimă. Datorită acestui fapt, spiritul uman ar trebui să ajungă la o înțelegere psihologică din ce în ce mai limpede a țelului director (inclus deja într-un mod subiacent în preștiința mitică). Spiritul ar avea sarcina de a căuta înseși legile vieții, dacă tendința evolutivă nu ar fi putut face să apară din mizeria umană datorată agresivității perverse exemplul omului-săvîrșitor purificat de orice agresivitate dușmănoasă și de orice pervertirea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
exploziilor dușmănoase ale acestora, făcînd ca viața în comun să fie tot mai greu de suportat. Aviditățile pseudo-spirituale ale sarcinilor exaltate, aviditățile sexualității suprasau sub-valorificate și cele ale materialității sînt cele care împart societățile în opresori și oprimați. Ambivilențele motivațiilor subiacente se transformă în final datorită legii punitive în ambivalența inter-reacțiilor și în cea a situițiilor. Injustițiile dominante și toate tentativele de a le contracara prin violență sînt bazate pe starea actuală a evoluției ființei gînditoare, care refuză să-și gîndească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pe realistul aflat în căutare de noi adevăruri să se folosească de noile instrumente ale științei. Mulți filosofi văd într-o explicație anume asupra unui eveniment cauze mai profunde și regularități mai cuprinzătoare. Dincolo de multiplicitate, ei văd unitatea unei regularități subiacente și lărgesc astfel frontierele științei. Într-adevăr, o teorie sau o explicație e de multe ori doar un aspect al unei legi de ordin mai general. Așa gîndeau grecii antici, chiar dacă de multe ori considerau drept legi simple generalizări accidentale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
are o importanță aparte în științele sociale. Ea exprimă idei novatoare sau ancorate în tradiție. Metodele teleologice și normative au dobîndit caracter de evidență. Pînă la urmă, alegerea unui punct de vedere va depinde, în ultimă instanță, de abordarea epistemologică subiacentă. Altminteri, disputele fundamentale și continui din filosofia socială și din cea politică pot fi abandonate astăzi fără pierderi de către economiști. Cu cît știința economică a devenit mai complexă și mai subtilă, pe măsură ce s-a îmbogățit pe cale experimentală și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
preferă. 2. Atunci cînd explicația nu este pur formală și tautologică, ea suferă de un economism mai mult sau mai puțin sofisticat, care susține că interesele respective sunt, în primul rînd, interese materiale. Acestei ipoteze i se atașează îndeobște cea subiacentă a egoismului universal. În principiu, nimic nu interzice individualismului metodologic să evoce interese altruiste, de prestigiu sau de putere, dar o asemenea evocare îl deschide către dimensiunea socială a acțiunii sale, ceea ce înlătură reducția apriorică la combaterea egoismelor individuale. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv; ▪ comunicarea este redusă, în primul rând datorită incapacității de expresie. ▪ Localizarea lezională "Piciorul" celei de a treia circonvoluțiuni frontale din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă subiacentă, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zonă este irigată de artera prerolandică, ramură a arterei cerebrale mijlocii. AFAZIA WERNICKE (afazie senzorială sau receptivă), caracterizată prin tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și printr-o producție verbală fluentă, normală din punct de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
o gândire inspirată de idealul științei ca și marile opere ale filozofiei tradiționale 25. Pears apreciază că acea critică a esențialismului care străbate îndeosebi prima jumătate a textului Cercetărilor vizează și Tractatus-ul, în măsura în care se acceptă că scrierea postulează o realitate subiacentă, situată dincolo de fenomene. Pears însuși nu este însă sigur în această privință. Tractatus-ul - crede el - ar conține și aluzii (hints) „că filozofia este atât de diferită de știință, încât rezultatele ei nu pot fi socotite teorii de nici un gen“26
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mediului. O schimbare este posibilă dacă, în locul goanei după bani, mecanismele electronice și informaționale ar fi puse să slujească alte valori. Dar asta ține deja de politic. "Marea provocare a secolului al XXI-lea va fi schimbarea sistemului de valori subiacent economiei globale, pentru a-l face compatibil cu cerințele demnității umane și durabilității ecologice" (în Conexiuni ascunse, Ed. Tehnică, București, 2004, p.368). Schimbarea invocată ar însemna trecerea de la o econo-mie a bunurilor la una a serviciilor, a fluxurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]