1,430 matches
-
unei populații diminuate de celule beta-pancreatice. Valoarea practică a pierderii oscilațiilor regulate ale secreției insulinei ca marker al unei faze precoce în istoria naturală a diabetului este deocamdată limitată de faptul că anomalia se poate întâlni la 10%-50% din subiecții normali (6). b. Oscilațiile ultradiene sunt oscilații mai lente decât cele discutate anterior; ele au o periodicitate de 60-140 minute și sunt strâns cuplate cu oscilații ale glucozei cu o periodicitate similară. Acest pattern oscilator a fost observat atât în
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
administrări concomitente de somatostatină a anulat efectul de inhibiție a producției endogene hepatice de glucoză ceea ce a dus la o eliberare hepatică de glucoză neînfrânată de nivelurile crescute ale glicemiei și insulinemiei (93). După administrare de glucoză i.v. (90) subiecții cu scădere a toleranței la glucoză au prezentat o reducere semnificativă a primei faze a răspunsului insulinosecretor. Această reducere în prima fază a răspunsului insulinosecretor a fost corelată semnificativ cu nivelul sporit al glicemiei după încărcare orală cu glucoză (90
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
similar (161) a comparat 21 subiecți caucazieni cu rude de gradul 1 afectate de diabet tip 2 (PFH) și 21 subiecți de control, fără istoric familial pozitiv pentru diabet (NFH) comparabili ca vârstă, sex și index al masei corporale. Toți subiecții cuprinși în studiu au avut TNG. Subiecții cu PFH au avut valori semnificativ mai mici pentru faza a II a răspunsului insulinosecretor în cursul hyperglycemic clamp, dar nu au fost diferențe semnificative ale index-ului sensibilității la insulină. Datele furnizate
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
chiar în aceste condiții, capacitatea insulinosecretorie este net diminuată la pacienții cu diabet zaharat insulinoindependent. Efectul de potențare al glucozei este diminuat la pacienții cu diabet zaharat tip 2. Astfel, panta efectului de potențare al glucozei este mai joasă la subiecții diabetici (comparativ cu indivizii normali) la care o creștere a glicemiei plasmatice, de aceiași mărime, produce o creștere mai mică a răspunsului insulinosecretor acut la stimuli neglucozici (54). La niveluri glicemice egale, subiecții normali prezintă un răspuns insulinosecretor la stimularea
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
poate însă să reprezinte singura explicație deoarece creșterea efortului insulinosecretor în obezitatea simplă rezultă într-o creștere a proinsulinei proporțional cu cea a insulinei astfel ca se păstrează un raport proinsulină/insulină normal (130, 138). Este posibil însă ca, la subiecții cu o masă beta-celulară redusă, menținerea unui debit pancreatic similar de insulină să necesite o producție crescută de insulină per celulă. Deoarece în forma diabetului tip MODY caracterizată prin deficiența „senzorului” pancreatic pentru glucoză (MODY 2), concentrația proinsulinei nu este
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
subiecți cu diabet zaharat tip 2 și 11 subiecți nediabetici. În cadrul aceleiași categorii de toleranță la glucoză (comparând subiecții diabetici între ei și respectiv subiecții nediabetici între ei), masa beta celulară a fost crescută cu 40% la subiecții obezi în comparație cu subiecții neobezi. Pe de altă parte, subiecții cu diabet zaharat au avut o masă beta celulară redusă cu 50% față de subiecții nediabetici cu un index al masei corporale similar. Aceste date sugerează că există o creștere a masei beta celulare în
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
a fost corelat cu acumularea trigliceridelor în celulele musculare. Date recente indică asocierea rezistenței la insulină cu depozitarea excesivă de trigliceride la nivelul țesutului muscular. Biopsii musculare efectuate la pacienți cu T2DM au evidențiat un conținut crescut de trigliceride față de subiecții sănătoși de control. Tehnica rezonanței magnetice nucleare a permis diferențierea lipidelor depozitate intracelular de cele extracelulare. La nivelul populației generale a fost descrisă (145) asocierea între sensibilitatea la insulină si conținutul intramiocelular de trigliceride la nivelul mușchiului tibial anterior Determinarea
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
ca vârstă, sex , BMI, raport talie/șold și grad de antrenament muscular (63). Conținutul IMCL a fost corelat invers cu sensibilitatea la insulină. Acest conținut a fost cu 57% (in tibialis anterior) și cu 84% (în soleus) mai mare la subiecții insulinorezistenți. În plus, acumularea IMCL a fost de trei ori mai mare în mușchiul soleus față de tibialis anterior la subiecții insulinorezistenți. Date similare (113) sunt comunicate aproape simultan și în alte laboratoare. S-a găsit, la indivizi cu toleranță normală
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
în condițiile unui hyperinsulinemic (57 µU/ml), hyperglycemic (180 mg/dl) clamp mimând nivelele postprandiale obișnuite, la nivelul mușchiului gastrocnemian. În aceste condiții, nivelul mediu al sintezei glicogenului muscular și al creșterii glucozo-6-fosfatului au fost reduse cu 80% (comparativ) la subiecții diabetici în timp ce nivelul glucozei libere intracelulare nu a crescut semnificativ. Aceste date sprijină ipoteza conform căreia afectarea transportului glucozei joacă un rol important în producerea rezistenței la insulină a pacienților cu diabet tip 2. Deoarece concentrațiile GLUT-4 sunt normale la
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
cu diabet zaharat tip 2. MTP este necesară pentru asamblarea și secreția VLDL sintetizate în ficat. S-a demonstrat că genotipurile GG și GT induc scăderea transcripției genei MTP și se asociază semnificativ cu creșterea conținutului hepatocitar de trigliceride la subiecții cu diabet zaharat tip 2. Totuși, studiul este criticabil deoarece pentru diagnosticarea tipului de încărcare grasă hepatică au fost folosiți doar markeri biologici și ecografici (nu au fost efectuate biopsii).
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
de toute visée ambitieuse, să nature coquette et dissimulée trouvait un charme étrange à cette intrigue d'amour mystérieusement menée au milieu des festins et des fêtes" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.68]. Seducerea în funcție de obiective și de subiecții asupra cărora se aplică poate fi facilă că o glumă, consumându-se într-o săptămână, sau poate fi dificilă că o luptă 316. Pentru contesă de Gulleroy preocuparea de a plăcea devine sensul vieții, o luptă care îi mobilizează toate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Au fost descrise unele mutații ale genei pentru subunitatea reglatorie p85 a PI3-K. Astfel schimbarea nucleotidică din poziția 1020 a genei și care antrenează substituția metioninei cu izoleucină în lanțul proteic s-a dovedit a fi asociată cu insulinorezistența la subiecții homozigoți pentru această mutație [41]. Lipoprotein lipaza este o enzimă hidrolitică activă la nivelul endoteliului vascular și reprezintă enzima limitantă de viteză pentru clearance-ul din circulație al lipoproteinelor bogate în trigliceride, atât VLDL cât și chilomicroni. Gena lipoprotein lipazei a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
a indicelui de masă corporală și pozitiv cu reducerea TA diastolice. Transplantul renal ameliorează cert parametrii ecocardiografici (masa ventriculului stâng, volumul ventricular, funcția sistolică), atât la diabetici, cât și la non-diabetici. Astfel, masa ventriculului stâng se reduce cu 20-30% la subiecții transplantați. Ameliorarea geometriei mușchiului cardiac devine evidentă de la 3 săptămâni de la intervenție, fiind însă un proces lent și continuu posttransplant renal. Corectarea completă a modificărilor structurale este posibilă doar la o minoritate a subiecților transplantați (circa 25%), rămânând importante anomalii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
geneza diferitelor anomalii structurale cardiace și arteriale la pacientul cu insuficiență renală cronică în diverse stadii. Relația dintre HPTS și hipertrofia ventriculară la pacientul dializat este bine caracterizată, după cum este și cea dintre hipersecreția de PTH și reducerea complianței la subiecții uremici. Nu aceeași semnificație pare să aibă hipersecreția de PTH la pacientul transplantat renal cu grefă funcțională, la care desigur mediul uremic a fost abolit. Hiperparatiroidismul secundar posttransplant renal nu s-a corelat cu nici unul dintre parametrii geometrici cardiaci determinați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
al., 1999]. Prevalența mare a HVS la pacienții uremici modifică de asemenea aspectul ECG-ul de repaus, ca și pe cel de efort. în infarctul miocardic acut, modificările ECG la pacientul uremic nu diferă de cele clasice, bine cunoscute la subiecții non-renali. Monitorizarea ECG Holter ambulatorie este mai puțin studiată la pacienții dializați. Două trial-uri oferă date despre cohorte mari de pacienți cu modificări asimptomatice ale segmentului ST și ale undei T, în mod particular în timpul și imediat după ședința
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
indiferent de modul de definire al acestora. Aceste date au fost confirmate de către un alt studiu prospectiv recent [Wood et al., 2003], efectuat însă la pacienți cu IRC în stadiu predialitic, evidențiind o mortalitate la 2 ani de 42% la subiecții cu niveluri ale troponinei T mai mari de 0,1 ng/ml față de cei cu valori sub această limită. Mai mult, pacienții cu valori ridicate ale troponinei T au prezentat un risc mai mare de a necesita inițierea terapiei dialitice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
terapie antiagregantă [Wright et al., 2002]. Această investigație și o alta efectuată la dializați [Shlipak et al., 2002] a evidențiat de asemenea că pacienții cu insuficiență renală cronică aveau o probabilitate mai redusă de a li se recomanda aspirină față de subiecțiii non-renali. O metaanaliză recentă [Collaborative meta-analysis of randomised trials of antiplatelet therapy for prevention of death, myocardial infarction, and stroke in high risk patients, 2002] a trecut în revistă 287 de studii randomizate cuprinzând 135.000 de pacienți cu risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
luați în considerare factori multipli: proporția ridicată a pacienților uremici cu boala arterelor coronariene care prezintă diabet zaharat, rata ridicată a restenozării la diabetici fiind bine cunoscută; hiperfibrinogenemia pacienților prezentând restenozare vizibilă angiografic și/ sau niveluri ridicate ale fibrinogenului în comparație cu subiecții non-uremici fără restenozare; diametrul lumenului mai redus în vasele afectate, cel mai probabil datorită unei hiperplazii a mediei și intimei vasculare; rezultate mai puțin satisfăcătoare ale procedurii din cauza existenței calcificărilor coronariene extensive. Recomandăm efectuarea angiografiei de control pentru evidențierea unei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de aritmii/tulburări de conducere la pacientul renal A. Aritmiile cardiace maligne și moartea subită la pacienții dializați Pacienții hemodializați (HD) prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare maligne și moarte subită, acestea reprezentând principalele cauze de deces cardiovascular la subiecții dializați cronic, indiferent de grupa de vârsta considerată vezi tabelul III. Incidența morții subite la pacienții non-diabetici este aproximativ egală la subiecții tratați prin HD în comparație cu cei tratați prin dializă peritoneală (DP), frecvența morții subite fiind însă mai mare în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în deteriorarea funcției cardiace la pacienții cu insuficiență renală cronică avansată, contribuind la geneza cardiomiopatiei uremice [McGonigle et al., 1984; London et al., 1987]. Unii autori au arătat că concentrațiile PTH sunt mult mai crescute la pacienții cu aritmii în comparație cu subiecții care nu prezintă tulburări de ritm, sugerând un rol aritmogen per se a acestui hormon toxina uremică la pacienții dializați [Kimura et al., 1989; Ramirez et al., 1984]. Hipo- [i hiperkaliemia. Electrofiziologia cardiacă depinde de activitatea la nivel molecular a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dializați. Poate exista chiar o depleție marcată a depozitelor intracelulare cu concentrații serice normale ale potasiului. Depleția kaliemică poate fi deosebit de periculoasă la pacienții aflați în tratament cronic cu digoxin. Hipervolemia este un alt contributoriu la anomaliile electrofiziologice constatate la subiecții hemodializați. Alungirea fibrelor miocardice consecutiv hipervolemiei induce importante modificări electrofiziologice în ceea ce privește conducerea impulsului electric și perioada refractară. Morales et al. [1998] au raportat o incidență mai crescută a anomaliilor SA-ECG la subiecții cu un volum telediastolic al ventriculului stâng (VS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ventriculare, Meier et al. [1999] au urmărit prospectiv și controlat modificările electrocardiografice complexe la 30 de pacienți hemodializați clinic stabili. Autorii au demonstrat că atât intervalele Q-T, cât și Q-Tc și Q-Tcd sunt mai prelungite la subiecții hemodializați în comparație cu subiecții sănătoși. Acești parametri cresc în perioada imediat postdialitică la niveluri comparabile cu cele constatate la pacienții non-renali cu infarct miocardic acut. Dispersia Q-Tc anterioară ședinței de hemodializă este profund influențată de prezența cardiopatiei ischemice și/sau a hipertensiunii arteriale. Autorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mult, dificultățile tehnice în măsurarea corectă a Q-T ar putea fi o cauză a rezultatelor contradictorii privind valoarea prognostică a acestor parametri electrocardiografici. Dacă creșterea intervalului Q-T și cea a dispersiei Q-Tc în cursul ședinței de hemodializă la subiecții cu boală cardiacă semnificativă clinic sunt descrise și acceptate de majoritatea autorilor, nu este la fel de clar dacă aceste anomalii electrocardiografice sunt prezente și la pacienții uremici care nu prezintă patologie cardiacă importantă. Pentru a clarifica acest aspect, autorii [Covic et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
potențialelor electrice tardive (PET) prin SAECG reprezintă o altă tehnică de identificare a pacienților cu risc crescut de aritmii ventriculare, putând fi utilizată pentru identificarea acelor pacienți dializați cu risc crescut de moarte subită. Repoductibilitatea excelentă a acestei tehnici la subiecții sănătoși, precum și la pacienții cu diverse boli cardiovasculare a fost demonstrată pe larg [Roithinger et al., 1992]. Prezența zonelor de conducere întârziată a impulsului electric într-un țesut miocardic compus din zone neomogene de mușchi viabil reprezintă o condiție a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vulnerabil la declanșarea mecanismelor de reintrare și deci a tahiaritmiilor maligne sub acțiunea unor stimuli (tulburări electrolitice, acidoză, diverse medicamente) chiar la un prag relativ redus. Astfel, extrasistole ventriculare care la subiecții sănătoși nu au semnificație clinică pot declanșa la subiecții cu un cord patologic (iar marea majoritate a uremicilor fac parte din această categorie) o tahicardie ventriculară susținută, care de regulă degenerează în fibrilație ventriculară și deci moarte subită. Un studiu larg pentru a determina factorii de care depind anomaliile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]