6,747 matches
-
motivează pretinsa contrarietate a prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 19. Cu privire la susținerile
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
cu dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 124 din Constituție, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura
DECIZIA nr. 804 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251558]
-
se realizează de către președintele Comisiei de disciplină și, respectiv, președintele Comisiei superioare de disciplină în funcție de specialitatea medicală și competențele deținute de membrii comisiei. (3) Președintele poate desemna, în cazuri întemeiate, un membru al comisiei care să îl substituie într-o activitate determinată. Mandatul dat de președintele comisiei trebuie să fie scris și depus la dosarul cauzei. Articolul 10 Cauzele disciplinare se vor judeca, potrivit legii, de către completuri de judecată formate dintr-un număr de membri după cum
REGULAMENT din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251451]
-
dreptul constituțional la un proces echitabil și îngrădește accesul liber la justiție, pentru că impune o sarcină excesivă părții, de natură a face imposibilă recurgerea la calea de atac a revizuirii, dat fiind faptul că pretinde părții îndreptățite să se substituie subiecților oficiali ai procesului penal în ceea ce privește aprecierea asupra intervenirii vreunui impediment legal în exercitarea acțiunii penale și să antameze judecățile de valoare pe care organele judiciare penale le pot emite cu privire la faptele asupra cărora au
DECIZIA nr. 746 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251915]
-
extrădare, aspect ce contravine dispozițiilor constituționale invocate. Se arată, în acest sens, că prin interpretarea anterior menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, fără a avea competența de a legifera, s-a substituit Parlamentului și că reglementarea mandatului european de arestare, la nivel european și la nivel național, nu cuprinde dispoziții legale referitoare la întreruperea prescripției executării pedepsei. Se susține că această extindere prin analogie a prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
admisibilitatea tuturor înscrisurilor, pe care le denumește documente justificative, în probarea faptului plății salariului. Contrar susținerii autoarei excepției, simplul fapt că legiuitorul nu a detaliat expresia documente justificative nu antrenează, automat, sancțiunea neclarității acesteia. Curtea Constituțională nu poate să se substituie instanțelor judecătorești cărora, în procesul de înfăptuire a justiției, le revine rolul de a interpreta legea în procesul de soluționare a litigiilor cu care sunt învestite. ... 22. Curtea reamintește că, prin Decizia nr. 882 din 25 octombrie 2012, publicată în
DECIZIA nr. 897 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254435]
-
text, după caz, dar și a încadrării juridice a infracțiunii cercetate, și anume prin alegerea unui cuantum al prejudiciului care să determine forma simplă sau agravată a infracțiunii, ajungându-se astfel, practic, la situația în care această parte s-ar substitui organului de urmărire penală. ... 9. Modalitatea de reglementare a dispozițiilor de lege criticate este de natură să atribuie părții civile o poziție privilegiată față de inculpat, nu numai sub aspectul reținerii cauzei de reducere a pedepsei și al stabilirii încadrării
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
în art. 31 - Dreptul la informație și art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, dat fiind faptul că autorii excepției de neconstituționalitate nu arată, în mod concret, în ce constă această încălcare, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui autorilor excepției în formularea unor critici de neconstituționalitate. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
necesar, invocarea unui temei constituțional pentru contestarea legitimității constituționale a prevederilor ce fac obiectul sesizării. Or, în prezenta cauză autorul excepției nu arată în ce constă contrarietatea textelor legale invocate cu dispozițiile Legii fundamentale, astfel încât Curtea nu se poate substitui acestuia în ceea ce privește invocarea unui anume motiv de neconstituționalitate; în caz contrar, instanța constituțională ar exercita un control din oficiu, și nu la sesizare, ceea ce contravine art. 146 lit. d) din Constituție. ... 14. Prin urmare, în cauză
DECIZIA nr. 858 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253935]
-
nr. 165/2013 trebuie făcută printr-o interpretare teleologică coroborată cu art. 35, astfel cum a fost interpretat obligatoriu de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, în sensul că atunci când instanța se substituie Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, fiind învestită cu soluționarea pe fond a dosarului administrativ, textul „prin aplicarea grilei notariale din anul anterior emiterii deciziei“ se înlocuiește logic cu „prin aplicarea grilei notariale din anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești“. ... 57. După
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului. Pronunțând hotărârea prin care soluționează acțiunea în stabilirea hotarelor unității administrativ-teritoriale, instanța de judecată nu se substituie Parlamentului, ci verifică operațiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităților administrativ-teritoriale efectuată de către comisia de delimitare. Efectele acestei hotărâri nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că se pronunță asupra întregii documentații cadastrale, stabilind hotarele unităților administrativ-teritoriale
DECIZIA nr. 853 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254662]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), Curtea neputând să se substituie autorului excepției în motivarea acesteia. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIA nr. 856 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253668]
-
Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul de procedură penală. Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, ca atare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 14. Pentru considerentele expuse mai
DECIZIA nr. 707 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251155]
-
aceștia nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 36. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. ... 21. Totodată, Curtea a precizat că dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
teoretice ori la soluționarea propriu-zisă a unor chestiuni ce țin de fondul cauzei există riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-o procedură care se va substitui mecanismului recursului în interesul legii (în acest sens, Decizia nr. 16 din 22 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015). ... 114. Revenind asupra condiției de a nu se fi statuat deja
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 18 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271383]
-
în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispozițiile art. 270 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală, în sensul de a stabili că și actele de procedură depuse la serviciile specializate de curierat sunt socotite a fi făcute în termen. ... 16
DECIZIA nr. 128 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271813]
-
lege la diferite circumstanțe, proprii fiecărui litigiu în parte, nu pot fi atribuite Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci revin instanței învestite cu soluționarea cauzei. ... 58. Cu alte cuvinte, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, instanța supremă nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților de interpretare a unui text normativ. ... 59. Pornind de la aceste statuări, se reține că obiectul litigiului în cadrul
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
că nu poate reține încălcarea art. 20 din Constituție. ... 63. Cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că nu sunt formulate critici de neconstituționalitate, iar instanța de contencios constituțional, potrivit jurisprudenței sale, nu se poate substitui autorului în motivarea obiecției. ... 64. Referitor la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 5 din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, Curtea reține
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
88). Această ultimă exigență pe care jurisprudența Curții europene o consideră îndeplinită în legătură cu dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la actele/documentele/materialele aflate la dosarul cauzei nu poate fi nicidecum interpretată în sensul că avocatul acuzatului se substituie în dreptul acestuia la informare, ci doar în sensul că, atunci când acuzatul este în imposibilitatea de a accesa personal și, eventual, asistat de avocat dosarul, dreptul său la informare nu este afectat dacă este reprezentat de avocatul său, căruia
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
2013). Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea (Decizia nr. 198 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 15
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
prevederi sau principii constituționale. ... 20. În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 21. Pentru considerentele expuse mai
DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271223]
-
de Convenție avertizorilor care sunt funcționari publici au fost rezumate în hotărârea Guja împotriva Moldovei [(MC), nr. 14.277/04, pct. 52 și 69-78, CEDO 2008]. ... 12. În plus, în exercitarea puterii sale de control, Curtea nu are sarcina de a se substitui instanțelor judecătorești interne competente, ci de a verifica din perspectiva art. 10 hotărârile pe care acestea le-au pronunțat în virtutea puterii lor de apreciere [Fressoz și Roire împotriva Franței (MC), nr. 29.183/95, pct. 45, CEDO 1999-I]. Ingerința în litigiu
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]