715 matches
-
Sage Publications, 1998), 5. 49 Spre deosebire de van Dijk, care exprimă posibilitatea construirii unei "teorii generale a ideologiei", prefer să vorbesc despre o teorie integrată în condițiile în care termenul "general" pare să anunțe o promisiune dificil de onorat, având în subtext un principiu de tipul "totul sau nimic". Or, e dificil de susținut că o abordare plină de merite precum este cea a teoreticianului olandez, fundamentată pe formula tripartită a cogniției, societății și discursului, poate avea totuși o extensie "generală", de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
proprii unui realism sentimental mărunt, și față de clișeele realismului socialist. Psihologia lor pare ciudată nu pentru că nu ar corespunde realității, ci pentru că se află în răspăr cu psihologiile convenționale, prefabricate, simplist previzibile, acreditate de modalități literare artificioase sau desuete. În subtext, suceala afirmă polemic ostilitatea prozatorului față de credința că viața poate fi investigată literar după șabloane și de aceea aceste personaje, care „își confecționează o mască de excentricitate și regizează în fiecare moment spectacole pitorești” (Gabriel Dimisianu), sunt vii, autentice, plăsmuiri
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
rostirea fiind „cântecul unei femei nefericite, care simte cu acuitate lumea în care trăiește” (Bogdan-Alexandru Stănescu). Sordidul existenței cotidiene e mobilizat pentru a produce, prin ricoșeu, evocarea unui vis de frumusețe. Deloc brută și deloc naiv-neutră, poezia este elaborată în subtext prin selecție și omisiune, prin dozarea intensității expresive. Dacă s-ar căuta filiații sau afinități, s-ar putea depista, mai ales la început, accente bacoviene sau o afinitate de viziune cu Angela Marinescu, analogiile fiind concludente numai într-o oarecare
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
Înțelegerea concepției istorice a lui Mihail Kogălniceanu, una integratoare spunea acesta. În fapt, este foarte clar că acest segment de propoziție făcea trimitere directă la pierderea Basarabiei În favoarea Rusiei țariste În 1812. Acest lucru nu putea fi Însă citit În subtext decât de specialiști și, de aceea, revenirea la textul inițial nu părea foarte periculoasă. În cel de-al doilea caz recenzorul considera că trebuia să se reintroducă o notă În legătură cu Conferința de Pace de la Paris din 1856, care suna În
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
fără Îndoială, pe oaspeții austrieci, pentru că, spune cronica, „la iale mânecile cămeșilor cu aur cusute flori, laibere, copce de argint și aurite, capu bicule, căpițe de aur, păpuci nalți, cu aur cusuți”. Dar, dincolo de pitorescul imaginii, prezența lor poartă În subtext un mesaj relevant din punct de vedere ideologic. Îmbrăcate În portul lor național, româncele țin să Își afirme În mod implicit și individualitatea etnică, Înfățișându-se monarhului cu un specific care le reprezintă. Chiar dacă, la 1768, un asemenea gest nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care au generat această imagine negativă (respectiv - după cum cred liderii români - politica eronată a revoluționarilor unguri), deși ideea că responsabilitatea pentru „răcirea” relațiilor dintre cele două popoare le revine În primul rând maghiarilor este prezentă și aici, cel puțin În subtext: În poporul nostru a apus spiritul amiciției către voi și s-a Încuibat o aversiune În contră-vă Într-atâta, Încât el, fără amăgirea cuiva, mai șdegrabăț voiește a primi sabia oricărui tiran din Europa de ajutor Împotriva voastră [...] Durere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
propunere pare a fi o invitație sinceră În direcția unei Înțelegeri Între români și unguri. Dar dacă luăm În considerare imaginea de ansamblu a românilor cu privire la maghiari (care Îl inspiră, fără Îndoială, și pe Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" ), se evidențiază, În subtext, caracterul retoric, de circumstanță, al acestui apel. Știm noi cine sunt, de fapt, acești maghiari, cu care suntem invitați (de ideologia utopică a „fraternității popoarelor”, de exemplu) să ne Înțelegem! Aceasta este fraza care lipsește din „Discurs”, dar care este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constați că doar puține au mobilier ca al nostru”. În schimb, se menționează ironic, din nici una nu lipsește covorul turcesc, care, În funcție de nevoi, poate servi „și ca față de masă, cearceaf, pernă sau cuvertură”. În același timp este remarcată (iar În subtext, implicit, incriminată) Înclinația boierilor pentru lux, pentru mărfurile aduse din străinătate, din Occident, faptul că „ei nu sunt deloc mulțumiți dacă lucrurile lor nu provin din Paris sau din Londra” - ceea ce intră oarecum În contradicție cu cele afirmate anterior, dar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se abține totodată de la comentarea lor negativă, chiar dacă ele vin În dezacord cu concluziile sale. În afara acestei paranteze, Însemnările pe marginea situației culturale se referă, succint, și la presă. Chiar dacă nu se fac multe aprecieri explicite, tonul general rămâne, În subtext, tot unul critic. Se precizează că există două gazete politice, aflate sub o cenzură foarte strictă. Ele publică preponderent știri interne și despre activitatea principelui, acestea din urmă fiind de regulă laudative. Rubrica externă este săracă și, de cele mai multe ori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cele mai multe ori, insistă asupra numărului mare al românilor din Ardeal, În comparație cu cel al maghiarilor din Muntenia, nelipsind nici comentariile critice la adresa sașilor ardeleni. Este interesant faptul că Ürmösy nu comentează mai pe larg informațiile respective. Este evident că dezaprobă În subtext aceste tendințe pe care le atribuie presei române, dar ne putem Întreba dacă observă faptul că exagerările pe care i le atribuie nu reprezintă decât corespondentul perfect al tendinței pe care o promovează el Însuși, În sens invers. Desigur, facem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de cauza italiană. El se exprimă prin intermediul unor constatări de ordin general, care se Înscriu În coordonatele obișnuite ale unei ideologii liberale și naționale. Nu este vorba de aprecieri favorabile directe, dar solidaritatea cu mișcarea italiană poate fi detectată, În subtext, mai ales prin intermediul adjectivelor cu o solidă Încărcătură negativă aplicate factorilor cu care aceasta se confruntă: „Italia e nemulțumită cu măsurile reacționare”; „o Italie de jos căzută sub un despotism mut”; „imposibilitatea de a se ține În țările din jurul său
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
modul de încadrare în spațiul urban perimetral, ca la Sf. Elefterie Nou. Invocarea directă, nemediată a (re)surselor bizantine și chiar romane părea că poate rezolva convenabil (și într-un singur edificiu) atât problema scării urbane, cât și aceea a subtextului identitar. Mai cu seamă opțiunea romană - în cazul Bisericii Neamului a lui Joja și Goga, al proiectelor lor pentru concursul de la Odessa și, încă mai explicit "latin", pentru că romanic în felul baptisteriului și a turnului din Pisa, cel al lui
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
pubertății, sexualitate precoce, onanism, infantilism) și, mai ales, prin erori de educație în mediul familial și școlar, fenomene întâlnite la peste 50% din copiii aparținând acestei categorii. — Minciuna. La vârsta când copilul prezintă o sugestibilitate crescută și nu deține încă subtextul formulărilor verbale, sau nu deosebește visul de realitate, minciuna este foarte puțin patologică. Ea se poate datora mai curând imitării părinților care mint în fața copilului. Dacă la vârsta antepreșcolară, minciuna copilului se poate confunda cu spiritul său specific de fabulație
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
căreia posesorul îi atribie virtuți terapeutice: "Pe o bucată de perete... gândac negru din fundul căzii". În câteva rânduri, imaginea e explicit asociată cu prezența tutelară a Feliciei. După o documentare serioasă, Pașaliu susține în fața lui Antipa o disertație despre subtextul tabloului: "Nimic pentru imaginație dar câtă tihnă pentru suflet". Sau "austeritate și conformism într-un cadru familial. Asta văd aici. Și mai văd: tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală. Dar nimic provizoriu. Această odaie și femeia citind, iată
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
stopate din desfășurarea acțiunii anume parcă pentru a sluji unei fabule. Babeț dovedește aptitudini pentru metafora plastică elaborată prin răbdarea analiză (Reacție în lanț, Vânătoare de țânțari etc.), prin decupaj atent de forme expresive, prin sensul meditativ al „trimiterilor” din subtext.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 95) Baiu Ion 1952 Pictor Născut în anul 1952 comuna M. Kogălniceanu, jud. Tulcea Debut artistic 1978 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
stopate din desfășurarea acțiunii anume parcă pentru a sluji unei fabule. Babeț dovedește aptitudini pentru metafora plastică elaborată prin răbdarea analiză (Reacție în lanț, Vânătoare de țânțari etc.), prin decupaj atent de forme expresive, prin sensul meditativ al „trimiterilor” din subtext.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 95) Baiu Ion 1952 Pictor Născut în anul 1952 comuna M. Kogălniceanu, jud. Tulcea Debut artistic - 1978 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Iubiți-vă unii pe alții (Iisus Hristos)”, V. se străduiește să construiască un fel de poem în proză psihologizant despre zile și despre semnificația acestora; diversitatea lor și revolta împotriva lipsei de inventivitate a oamenilor sunt elementele de bază. În subtext cartea este un fel de jurnal intim întins pe doi ani, 1925-1926, mascat de pretextul confesiunii zilelor întrupate în personaje, eliminând clasicele notații cotidiene cu referiri directe la fapte și susținut exclusiv de reflexivitate și reverie. SCRIERI: Rătăcire, București, 1923
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
salariați ca indivizi; rezolvarea participativă a problemelor) se subordonează considerației din clasificarea Ohio, în timp ce o altă caracteristică a liderilor eficienți din clasificarea lui Likert (standarde înalte de performanță) corespunde inițiativei de structură din clasificarea Ohio. În ambele clasificări apare, în subtext, ideea necesității de a echilibra cele două dimensiuni comportamentale, neexistând, se pare, o singură categorie superioară de comportament de conducere. Găsim aici, în germene, o idee care va fi dezvoltată de teoriile situaționale, și anume aceea a existenței mai multor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru a insista asupra lor. Trecerea de la un model la altul presupune înmulțirea numărului variabilelor avute în vedere, precizarea mai exactă a semnificației lor (variabile dependente, independente, moderatoare), intuirea sensului relației dintre ele. Chiar dacă predominante sunt relațiile unidirecționale, unicauzale, în subtext apare și ideea interinfluențării variabilelor. Elementul comun pentru toate modelele îl reprezintă accentuarea rolului caracteristicilor muncii, acestea din urmă fiind interpretate ca potențiali sau reali agenți stresori, deci ca surse de stres. Faptul acesta are o dublă semnificație, una teoretică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
părăsească proza, fiindcă trăiește cu îndoiala unui eșec, dar îi reamintesc aici că niciodată aroganța și autosuficiența nu au impus ceva durabil, ci tot îndoiala și perseverența rămân creatoare! "Convorbiri literare", nr. 8, august 1999 Nicolae RUSU Magia și savoarea subtextului Scris între anii 19731975, romanul Varvarienii, simbolizând în opinia autorului o "ieșire din romantism", a avut un destin cu totul misterios, precum la fel de misterioase par a fi cele ce se întâmplă pe paginile cărții. Cititorii ei vor afla din mărturisirile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dispar într-un mod enigmatic diverse lucruri ba un sac de știuleți, ba niște găini și chiar un butoi de vin din beci, fără ca să rămână barem vreo urmă, ori vreun semn oarecare. Sugestiv pentru cititorul capabil să citească în subtext este momentul când reprezentanții ordinii publice, doi polițiști însoțiți de un câine-lup dresat să ia urmele delincvenților, își făcură apariția în ograda păgubașului: "nevasta gospodarului se puse pe bocit, găinile cotcodăcind îngrozite, își făcură vânt peste garduri, un cârd de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Th. Codreanu) și până te dezmeticești, mai caută-i urma..." Oricât de mult s-ar păzi, țăranul este furat cu carte, în mod științific, căci în secolul trecut s-au scris puhoaie de literatură marxist-leninistă. Aceste concluzii vin din subtextul narațiunii, în timp ce textul propriu-zis al cazului are un final "realist": unul din polițiști descoperind întâmplător ascunzătoarea din grădina lui Săsărman, unde sunt depozitate bunurile "dispărute într-un mod cu totul misterios" și despre care țăranul se jură că habar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și el "teoretizat" de literatura despre "viitorul luminos al întregii omeniri", în esență explicația fiind redusă la ciudata situație în care țăranul devenise simultan hoț și păgubaș, adică Săsărman își fură propria căciulă, situație, de altfel, cunoscută foarte bine în subtext de către toți cei trecuți prin malaxorul social al regimului totalitar al "dictaturii proletariatului". Încă o ciudățenie a misterului varvarian îl lasă perplex pe Dimitrie Cristea, și acest lucru se întâmplă atunci când Sticlaru, "poetul răsfățat al Varvarei", la una din adunări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu litere de tipar: "Tragedia smintirii lui Emar-Hud, omenirea în primejdie! Trebuie găsită formula lui Lamparia! Aceasta-i singura noastră problemă!" Deși descrierile din debutul romanului par a ține mai degrabă de niște pagini de proză fantastică, ele au în subtext niște realități bine cunoscute: toate popoarele lumii au câte două, trei și chiar mai multe denumiri, există atâția cetățeni care își ascund identitatea națională, preferând-o pe alta, nenumărați indivizi trăiesc într-o lume dublă, una declarând și alta, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spectacol al timpului, această viziune impresionantă asupra istoriei umane Theodor Codreanu îl propune cititorului într-o formulă alegorică, aproape mistică, silindu-l, ca și pe Dimitrie Cristea, să-și păstreze luciditatea și să înțeleagă profundele semnificații ce se ascund în subtextul "poveștii". Rebega îl admiră pe Dimitrie Cristea și este încântat de ambiția acestuia de a nu părăsi satul, știind că "toți cei care vin, înstăpâniți repede de duhuri, simt chemarea să plece dincolo, (în afara Varvarei, n.n.) transformându-se, fără știrea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]