878 matches
-
lingînd sîngele menstrual al Consuelei (mai erotică decît așa ceva nu-i nici felația pompierului), cu un tampon apărînd virtual a doua zi Între ceainic și felia cu unt; și a doua, omul pădurii („cu sexul te duci Înapoi În pădure”) suferind din cauza pierderii Consuelei și, ca orice bătrîn, masturbîndu-se În fața pianului Înainte sau În timp ce cîntă Beethoven, Bach, Scarlatti, Purcel, și Schubert. A doua situație este o performanță absolută, hai să zicem că oricine s-ar descurca cu Beethoven interpretîndu-l doar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
logodnicilor, spuse Julie. Știam de ce e Julie în căutarea unui Potențial Soț. Bărbații americani sunt făpturi minunate, cu pasiuni și talente uimitoare. Vreau să spun că, dacă te uiți cu atenție, toți arată ca JFK Jr., pe cuvânt. Pentru cineva suferind de sindromul atenției deficitare, boală de care suferă Julie și majoritatea prințeselor din Park Avenue încă din copilărie (deși boala nu se manifestă și când merg la cumpărături), proaspăta ei capacitate de concentrare era de-a dreptul miraculoasă. Îi intrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mai transmite decât o liniște sinistră. Alo, Mesteacănul, continuă să vorbești! Recepție! Dar difuzorul continua să tacă încăpățânat și toți cei de față înțeleg că moartea tăiase singurul fir care îi mai unise cu cei de acolo. Palid ca un suferind cronic, căpitanul se întoarce către bărbații care-l privesc tăcuți. Domnilor, ați auzit tot. Grupul de cercetare a fost anihilat, iar noi nu mai avem timpul necesar să trimitem o nouă patrulă. Și așa, cu toate eforturile și în pofida pierderilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai sînt necesare Închisori pentru că societatea, asta se și vrea, e anulată ca voință colectivă prin frica ce a ajuns să pună stăpînire pe ea, și care s-a transmis din generație În generație. Ne vom afla, ne și aflăm, suferinzi de o teamă endemică. Și cum să ne salvam cînd nici o lumină nu vine de nicăieri? - Și-atunci? - Nu-i nici o salvare, domnule Pavel. Un regim la fel de oribil ca și cel al lui Hitler. Ambele Întemeiate pe ură: primul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
purtătorii de sens ai prefacerilor explozive din Univers, Ion Bogdan Ștefănescu părea că reinstituie supremația Logos-ului, prin quasi recitarea sunetelor cu iz de lamento sau bocet surd, subliniind cealaltă semnificație a lui Io - aceea de iubită a lui Zeus, suferind de a fi fost transformată chiar de zeu în junincă; piesa Cadenze per Antiphona pentru flaut solo de Cornel Țăranu - o muzică speculară, în care se reflectă, pe de o parte, relieful accidentat, în spirit blagian, fracturat de ritmuri de
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
aceștia erau două-trei persoane pe care nu le putea suferi absolut deloc; a doua impresie fu cea de mirare, văzându-l pe tânărul aparent sănătos, elegant îmbrăcat, surâzător, care le păși în întâmpinare, pe când ea se aștepta să găsească un suferind aflat pe patul de moarte. Chiar se opri nedumerită, spre marea satisfacție a lui Kolea, care, desigur, ar fi putut foarte bine să-i explice încă înainte de a ieși din casă că nu moare nimeni și că nu există nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la față. — Are cineva o monedă, una de douăzeci de copeici? sări deodată Ippolit de pe scaun, de parcă l-ar fi împuns cineva cu acul. Orice monedă, cât de mică? — Uite! îi întinse imediat Lebedev o monedă; i se năzărise că suferindul Ippolit înnebunise. — Vera Lukianovna! făcu Ippolit în grabă o invitație. Luați-o și aruncați-o pe masă: cap sau pajură? Dacă-i cap, voi citi! Vera se uită speriată la monedă, la Ippolit, apoi la tatăl ei și, cumva neîndemânatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se referă interlocutorul. Pe Ippolit prințul nu-l mai găsi în casa lui Ptițân. Spre seară veni în fugă Lebedev, care, după „explicația“ de dimineață, dormise buștean toată ziua. Acum era aproape treaz și plângea cu lacrimi mari, adevărate, ca și cum suferindul i-ar fi fost frate. Se învinovățea cu voce tare, fără ca totuși să explice despre ce-i vorba, și se ținea scai de Nina Alexandrovna, încredințând-o mereu că „el, numai din cauza lui și numai dintr-a lui... numai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu scopul ajutorării semenilor În suferință. Chiar dacă la Începuturi Îngrijirea bolnavilor era un amestec de superstiție, magie, misticism și proceduri empirice, În jurul acestor centre se va Înfiripa treptat asistența medicală pentru bolnavi, formarea profesională a celor ce vor lucra cu suferinzii, de asemenea vor deveni centre În jurul cărora se va schița În cele din urmă nucleul asistenței medicale spitalicești și publice. Dimensiunea spiritual creștină a actului medical se va păstra de-a lungul istoriei medicinii, Încât și astăzi cele două idei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spune : „Și noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre ; Acesta Însă n‑a făcut nici un rău” (Luca 23, 41). Mai mult, sutașul care conducea plutonul de execuție, uluit de evenimentele care Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 63 se petreceau În fața sa, a slăvit pe Dumnezeu, zicând : „Cu adevărat, Omul Acesta drept a fost” (Luca 23, 47). Și totuși Iisus a murit Între doi criminali, mari tâlhari la drumul mare, oameni care erau păcătoși În ochii lumii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la Epistola către Evrei, arătând importanța Pătimirilor Domnului, exclamă : „Pătimind Fiul ceea ce a pătimit, este cu mult mai mare și mai Însemnat decât a face lumea și a o crea din ceea ce nu era”. Același Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 65 Părinte 72 consemnează că Mântuitorul a Îndurat atunci cele mai mari ocări ; iudeii săvârșesc totul, ca și cum s‑ar fi temut să nu lase ceva nefăcut din faptele lor cutezătoare și inso‑ lente ; pe profeți i‑au omorât cu mâinile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și pentru mântuirea noastră. Mai ales În această zi, creștinii, conștientizând alunecările lor În păcat, roagă pe Mântuitorul Iisus Hristos să‑i miluiască, să‑i ierte și să le facă parte de fericirea cea veșnică. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 67 III.2. Dumnezeu ne este un Prieten de suferință Care Înțelege, compătimește, ajută De la bun Început subliniem faptul că mesajul hristic În ceea ce privește suferința, nu este acela de a ne Îndemna să ne complacem În ea. Suferința a reprezentat, pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cuvântarea de despărțire adresată uceni‑ cilor Săi, Înainte de Sfintele Lui Pătimiri (Ioan 15, 16, 17). Pe toți i‑a iubit până la sfârșit (Ioan 13, 1). Domnul acționează cu mare tact, cu multă discreție și delicatețe În relația directă cu cei suferinzi. Dragostea și amabilitatea Sa nu sunt niciodată invadatoare. Comentatorii biblici remarcă faptul că El nu a susținut expuneri sau predici ample și emfatice pe marginea subiec‑ tului suferinței. Puținul pe care Îl spune este strict legat de gesturile Sale de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
traduce printr‑o apropiere holistică de per‑ soană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. El propune fiecăruia o Însănătoșire sau o vindecare completă. Am subliniat până acum că Dumnezeu este milostiv, com‑ pătimitor față de cel suferind. Cuvântul „compătimire” pro‑ vine din limba latină (substantivul compassiō, ōnis = sufe rință comună ; adjectivul compassibilis = care Împărtășește sufe‑ rința altuia) și are Înțelesul primar de „a suferi Împreună cu cineva”. El posedă astfel sensuri extinse precum „bună‑ tate”, „considerație”, „clemență” etc.
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
provine din greacă. Hristos este Arhiereul „simpatic” al creștinilor, aceasta desigur În Înțelesul prim al acestui cuvânt, altfel spus, Hristos este Arhiereul Care compătimește, suferă Împreună cu creștinul suferind. El suferă cu noi În slăbiciunile noastre. Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 69 A trecut prin toate cele prin care ni se cere și nouă să trecem. Astfel, ne putem apropia de El cu Încredere, pentru că ne Înțelege starea, El trecând deja prin ea și creând astfel o legătură puternică simpatetică Între
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vei trece prin foc, nu vei fi ars și flăcările nu te vor mistui. Că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău ...” (Isaia 43, 2‑3). Așa cum notează unii comentatori 79 ai textului biblic de mai sus Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 73 (Daniel 3, 24‑25), este o mângâiere să observăm că numai trei : Șadrac, Meșac și Abed‑Nego au ieșit din foc. Celălalt, cea de‑a patra Persoană care credem că era Hristos, a rămas acolo, În cuptor, ca să ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
deci prin ceea ce Hristos Domnul a numit slujirea semenilor. Într‑adevăr, a te pune În slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a‑ți asuma În parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind Înseamnă a Împlini, În gradul cel mai Înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, departe de a Însemna o Înjosire, este tocmai cea mai mare vrednicie a omului În fața lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
smerită și iubitoare spre celălalt este Înscrisă ontologic În noi : „nimic nu este mai propriu naturii noastre decât să fim soci‑ abili Între noi, să ne ajutăm și să ne iubim unul pe altul”93. Creștinul nu‑i transmite celui suferind doar compasiunea, ci și disponibilitatea de a‑i fi alături, de a‑i da sfaturi și de a‑l ajuta, pentru ca bolnavul să poată depăși suferința sau să o poată accepta fără protest și fără revoltă. Dragostea adevărată „nu constă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cel Mare, care apoi a fost o paradigmă pentru asis‑ tența socială de mai târziu, chiar până În zilele noastre. Primele spitale au fost Înființate În incinta mănăstirilor, așa‑numitele bolnițe unde monahii stăteau ca În fața alta‑ rului la patul fiecărui suferind pe care Îl slujeau. Pe lângă bolnițe, În preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 91 mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care‑i Îngrijeau pe semenii lor considerau că, În ceea ce privește valoarea și Însemnătatea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bolilor și suferințelor trupești. Astfel, În anul 1610 a Înființat o bolniță la Mănăstirea Dragomirna, unde se Îngrijeau, atât călugări, cât și mireni. Iar În anul 1619 a Înființat un ade‑ vărat spital În orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, un mare spirit disciplinat și practic, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi spital public din țara noastră”103. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 93 Vrednic de pomenire este În acest sens și Sfântul Cuvios Paisie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
credincioși. Biserica pune la dispoziția bolnavilor - mai ales a celor ce provin din familii paupere - consultații și tratamente gratuite, ea fiind și astăzi, prin programele ei de asistență socială, alături de cei aflați În suferință. Cei care slujesc la patul celui suferind iau mare plată de la Dumnezeu și primesc iertarea păcatelor lor. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români Într‑o chilie. Odată unul dintre ei s‑a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
eliberați de lanțurile egoismu‑ lui, reușesc să‑și consacre tot zelul și strădania slujirii seme‑ nilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i‑a slujit Hristos Domnul. 102 Suferința și creșterea spirituală IV.8. De veghe la căpătâiul celui suferind Iubirea dezinteresată și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este un „har al Domnului” : „Pentru că dragostea lui Dumnezeu s‑a vărsat În inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Romani 5
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
consacre tot zelul și strădania slujirii seme‑ nilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i‑a slujit Hristos Domnul. 102 Suferința și creșterea spirituală IV.8. De veghe la căpătâiul celui suferind Iubirea dezinteresată și sinceră manifestată față de cel suferind este un imperativ existențial al Evangheliei lui Hristos. Dragostea este un „har al Domnului” : „Pentru că dragostea lui Dumnezeu s‑a vărsat În inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Romani 5, 5). În comuniunea de iubire cu semenii, creștinul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Dumnezeu s‑a vărsat În inimile noastre prin Duhul Sfânt Cel dăruit nouă” (Romani 5, 5). În comuniunea de iubire cu semenii, creștinul devine un instrument al haru‑ lui iubirii dumnezeiești. Sfaturile Sfinților Părinți În ceea ce privește suferința și Îngrijirea celor suferinzi constituie de fapt și o terapie spi‑ rituală, căci ei răspund multor Întrebări, nedumeriri și pro‑ bleme duhovnicești, pe care lecturându‑le, realizăm că dra gostea cuvioșilor era atât de mare, Încât aveau aplecare și Înțelegere pentru fiecare om, iar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încât Înțelegerea le era afectată și chiar ochii le rămâneau Închiși. Atunci unii dintre noi ne apropiam cu emoție și le atingeam ușor fruntea. Nu puteam până atunci nici măcar bănui cât de mult se poate Însenina și lumina fața unui suferind, a unui bolnav În stare terminală atunci când simte că cineva Îi este alături, că Îi pasă, că nu a rămas cu totul părăsit, al nimă‑ nui. Chiar simpla prezență, tăcută, lângă patul lor le aducea Înseninare și mângâiere. Despre această
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]