KorAP: Find »[drukola/base=sufix & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...94 >

2,342 matches

Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide

SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Idiomul spoitorilor a preluat din turcă sufixul cauzativ -dVr (-tVr), ce formează verbe tranzitive, de la rădăcini și teme ale verbelor turcescoide. Are 6 variante, ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur

SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
̈ r- a face [pe cineva] să se cumințească, a cuminți niśan.lan- a se logodi niśanlandïr- a face să se logodească, a logodi mav.lin- a se învineți mavlintir- a învineți Referință Bibliografica: SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2196, Anul VII, 04 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu

SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980

în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvant din limba rromani (în cazul de față de un cuvant carpatic). De

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
desfășura". Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri"; sg. xanamikipo

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
au format prin compunere: läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon "românesc" + gad "cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
läjsikon "românesc" + gad "cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944

cu Siliștea Gumești) cu numita mireasă Dobra, fata lui Neagu Dinu, locuitor în satul lor, în luna decembrie, ziua 16, anul 1834, ce se arată împotrivă prin mine Popa Marin Pistol.” Numele de Moromete era deci răspândit pe aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește

GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este

SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
s.m. hărnicie, pricepere > hïnerlì/s, -des adj. harnic, priceput - hïner lis >hïner>hïner-len- hïnerlenir (hïnerlendi) a se hărnici, a se face harnic, a deveni priceput Referință Bibliografică: SUFIXUL -LAN (-LEN) / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul VI, 31 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul

SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
Corola-blog/BlogPost/372724_a_374053

mi-e iarnă și apoi mi-e vară, cu macii arzând, frisoane doctore și mai ales mi-e tristă toamnă. Dorul? Aleargă nebunul, bunul, între mine și el, pe un curcubeu de oțel. Unii spun că am boala aceea cu sufixul ,,bună”, Eu zic că sunt bolnavă de poezie, doctore. Spune ceva! Hai, nu mai sta! Lasă-mă doctore, nu mă trata de acest microb, ce m-a făcut rob, mi-e bine așa, cu mâna pe-o stea. Referință Bibliografică

DE SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372724_a_374053]
Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL VERBAL -DV Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL VERBAL -DV Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului (în idiomul spoitorilor) În cadrul modului indicativ mai mult ca perfectul se realizează adăugând sufixul -(s)as la formele de indicativ perfect. La verbele de conjugarea “turcească” găsim în idiolecte echivalentul sufixului -(s)as, sufixul -dV, legat de formele indicativului perfect. Acesta provine din limba turcă, în care se atașează la formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat (o) aldı idi

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
formele timpului trecut determinat pentru a compune mai mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat (o) aldı idi / aldıydı “(el) luase” Indicativul imperfect al verbelor de conjugarea “rromă”, vechi sau adaptate, se realizează alipind sufixul -s la formele de indicativ prezent. Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
mult ca perfectul. De exemplu: almak “a lua” (o) aldı “(el) a luat (o) aldı idi / aldıydı “(el) luase” Indicativul imperfect al verbelor de conjugarea “rromă”, vechi sau adaptate, se realizează alipind sufixul -s la formele de indicativ prezent. Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la indicativul prezent. Formele verbale ce conțin sufixele -s

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]
Cum sufixele -s și -(s)as au origine comună, iar -(s)as este corespondentul lui -dV, prin analogie suf. -dV a fost întrebuințat și la formarea indicativului imperfect al verbelor de conjugarea “turcească” de la indicativul prezent. Formele verbale ce conțin sufixele -s, -(s)as și -dV păstrează accentul acelora din care derivă. Sufixul -dV are 3 variante fonetice (-di, -dï, -du), fiind supus armoniei vocalice. Referință Bibliografică: SUFIXUL VERBAL -DV / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342

SUFIXUL VERBAL -DV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373048_a_374377]