3,677 matches
-
Anca Murgoci UPDATE: Copilul care a fost dat dispărut din Argeș a fost găsit fără suflare. Trupul său a fost gasit proptit într-o punte, la circa un kilometru în aval de locul în care intrase în apă, pentru a o traversa. Știre inițială: Un copil a dispărut din localitatea argeșeană Miroși, echipele Inspectoratului pentru Situații
Durere în Argeș. Copilul luat de ape a fost găsit MORT by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36005_a_37330]
-
Apariția eseurilor respective a început încă din august 1939 prin descrierea "fantomei sângeroase" (p.225), care bătea la ușa omenirii, în ciclul de poeme înserate sub genericul: Războiu. Iorga ne pune în fața cataclismului care: - "În nebunia-i călătoare / Cu o suflare otrăvitoare / Ucide bietele popoare". O dată cu izbucnirea războiului, Iorga devine în publicațiile menționate un "cronicar" al evenimentelor dramatice prin care trecea poporul polonez, paginile "Neamului Românesc" sau ale "Timpului" stau mărturie. Astfel, la 3 septembrie publică editorialul În fața războiului, consemnând că
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
mea în următoarele două zile”. A doua zi, a căzut bomba: presa anunța, pe surse, că Năstase își comunicase decizia de a demisiona din toate funcțiile și demnitățile și că nu mai vrea nici la Cotroceni. A fost momentul cînd suflarea pesedistă, cu Iliescu în frunte, a înțeles că e la mîna lui Năstase: o triplă criză ar fi dus la sfîrșitul categoric al PSD din perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale. Urmarea? Iliescu s-a înmuiat brusc. La fel și baronii
Pora, acuzată de plagiat de un jurnalist by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37559_a_38884]
-
de care mai savuroase, relatate vioi, când cu inocența copilului, când cu malițiozitatea adultului. Cartea are un ritm trepidant și, deși e compusă din micro-narațiuni ce pot fi citite și separat, ea pare a fi fost scrisă dintr-o singură suflare. Fără a-și pierde timpul cu teorii metafizice despre rostul existenței, „Doru” încearcă să-și elucideze retrospectiv, într-o parodie de Bildungsroman, sensul maturizării și „secretul masculinității”: „Asta am făcut în toți acești patruzeci de ani. Am căutat pretutindeni bărbăția
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
în urmă cu șapte ani, moment în care mama fetiței a făcut o faptă regretabilă. La vârsta de 23 de ani, aceasta a ucis un bărbat de 74 de ani. Mai multe lovituri cu o furcă l-au lasat fără suflare pe câmp. Mama fetiței a susținut că totul s-a întâmplat ca o reacție de autoapărare, fiind forțată să întrețină relații sexuale. Cu toate acestea, a fost condamnată pentru omor la ani grei de închisoare, scrie Bună Ziua Iași. Daria își
Poveste cutremurătoare. Ce se ascunde dincolo de imagini by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31537_a_32862]
-
după 1989 în România pentru scurtă vreme. Nu reușește să refacă sensul unei copilării pierdute, iar moștenirea familiei reverberează mai degrabă prin mătușă decât prin mamă. De altfel, drama pierderii mătușii este și subiectul ultimului ei roman, Raftul cu ultimele suflări. O scriere testamentară, certificând, o dată în plus, imposibilitatea regăsirii. E ideal ca cele două romane să fie citite împreună, deși perspectiva narativă invită la oareșce disocieri. Cert e că naratoarea infantilă din De ce fierbe... rezonează cu naratoarea matură din celălalt
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
propriei vieți, ea învață tragic că arta e singurul limbaj universal și unica șansă pentru emigrant de a sări etapele și a fi acceptat. Nu are decât să-și „împacheteze gândurile în tăcere” - cum spune naratoarea din Raftul cu ultimele suflări. E știința prin care ignoră uitarea - imposibilă operațiune. Expertă a supliciului, poetă a stigmatelor și substituirilor paroxistice, Aglaja Veteranyi transcrie anomaliile destinului cu precizia celui care trăiește, simultan, limitele infirmității biologice și spirituale. Rezultă o echilibristică de o stranie autenticitate
Ziduri paradoxale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3184_a_4509]
-
impresia că are de-a face cu un prozator autentic, de mare forță, capabil - deși Dumitru Crudu afirmă că își recitește de mai multe ori textele, intervenind asupra lor - să scrie (chiar și atunci când creează construcții ample, romanești) dintr-o suflare, cu un efort minim.
Un basarabean în România by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3109_a_4434]
-
Ceruri o înlocuiește, încet-încet, pe cea din Craiova... Dumnezeu să-l ierte!", a scris Ionuț Vulpescu, pe Facebook. Corneliu Stroe, creatorul Craiovei Maxima și președinte de onoare al CS Universitatea Craiova, a murit, joi. ' Este o zi dureroasă pentru toată suflarea din Bănie. Profesorul Corneliu Andrei Stroe, președintele de onoare al clubului nostru, nu mai este fizic printre noi. El va rămîne mereu în inimile noastre! Creatorul Craiovei Maxima s-a alăturat în această dimineață Căpitanului Costică Ștefănescu, lui Constantin Oțet
Deputat PSD, despre o mare pierdere din fotbal: "S-a dus o eternitate mai sus" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31224_a_32549]
-
a ajutat (așa cum am mai menționat mai sus) și Îi mulțumesc din nou. Lansarea cărții “Din viața unui om obișnuit” la celebra bibliotecă Atwater (Înființată În anul 1828!) a fost o a doua sărbătoare În această zi mare pentru toată suflarea românească. Trebuie să-i mulțumim În mod special profesorului univ. dr. Antoine Soare pentru pre zentarea academică a cărții, doamnei profesoare Mihaela Ignat pentru minunata descriere a activităților profesionale pline de succes ale domnului Victorov și pentru modul absolut Încântător
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți-Frumoși... Sau cântece cu viers duios. țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați În lumea largă răspândiți Care prin verb, ca legământ Rostit În cântec și-n
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Hotărâtă să nu mai risc altă luptă pentru lift, am încercat să găsesc scările. În cele din urmă, după nesfârșite investigații și probabil retrăgându- mă cu cinci trepte la fiecare trei, am înaintat, am ajuns la secția de jucării. Fără suflare, udă leoarcă, transpirată și epuizată, am prins-o de braț pe prima vânzătoare pe care am văzut-o. Baloane, doamnă, am spus eu fără suflare. Ea s-a uitat la mine cu dispreț: Baloanele nu se vând, se dau. Pentru
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
cu cinci trepte la fiecare trei, am înaintat, am ajuns la secția de jucării. Fără suflare, udă leoarcă, transpirată și epuizată, am prins-o de braț pe prima vânzătoare pe care am văzut-o. Baloane, doamnă, am spus eu fără suflare. Ea s-a uitat la mine cu dispreț: Baloanele nu se vând, se dau. Pentru o clipă, am fost copleșit de frumusețea aristocratică a baloanelor. Ce superbe, ce nepăsătoare! Foarte umilă, i-am spus: Ati putea, ați vrea să îmi
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
vîntul e deodată lucrul ei de mînă/ își trage picioare de nuntă/ dar mîinile rămîn afară// mama întreabă cînd se face ziuă/ vîntul pleacă din piele și ea întreabă/ cu depărtarea din lîna spălată/ din lîna toarsă din lîna împletită// suflarea e în mîinile tari/ cînd?” (cu ziua departe). Avem a face cu un imaginar concrescut cu senzațiile, situate la nivelul lor, imaginar care parcă ezită a-și lua zborul, devenind astfel mai impresionant: „mormîntul merge prin oase/ e tata// sprijină
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
aflată într-o oază cu măslini, portocali, nuci, smochini și uriași migdali înfloriți: „...Încet, ritmic, ca o răsuflare, vine și tulbură nările - nările și mintea - mireasma de la migdalii înfloriți. Mă gândesc cum a putut această fortăreață călugărească să îndure tăcutele suflări primăvăratice și cum nu a căzut, atâtea veacuri, într-o primăvară. Fraza celui mai aspru pustnic, Sfântul Antonie, îmi tulbură de ani buni, prin adânca ei suferință omenească, inima: Dacă te așezi în pustie și inima ta se liniștește, și
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
Tunelul oranj“ e metafora sugerînd revenirea dintr-o agonie în care poetul trecuse cu un picior în lumea de apoi. La acest nivel de scriere pneumatică, originalitatea e o exigență improprie, singurul merit al poetului fiind fidelitatea cu care redă suflările numinoase. Scos de sub simțurile obișnuite, poetul e sub har și nu-i mai pasă de talent. Talentul e o facultate histrionică, de prestidigitație verbală, simplă dexteritate de a însăila versuri, pe cînd harul e pneumatic, antenă prinzînd „undele scurte“ ale
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
revii la luciditate după ce, preț de cîteva zile, ai abdicat de la regulile bunuluisimț. În consecință, cine arată rigoare în atitudine poartă pe umeri aripile binefăcătoare ale îngerului ordonator. În schimb, cine intră în brambureala voluptuoasă a libertății simte în ceafă suflarea lui Mefisto. Paradoxul e că, în lipsa bramburelii, energiile lăuntrice se sleiesc, de aceea Dracul e un infirmier menit a resuscita ființele vlăguite. Cine suferă de dezordine lăuntrică poate fi liniștit: îndeplinește condiția viitoarei regenerări. Aceasta fiind dihotomia, nu-ți rămîne
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
De la ei, de la școlari au aflat într-un târziu și bunicii că se îndrepta neabătut spre Prahova, cea pe jumătate înghețată. După lungi căutări, acolo, în râu l-au și găsit: intrase până la gât în apa rece-gheață care îi curmase suflarea. Trupul, rostogolit de apa încă neînghețată, se prinsese în niște tufe de pe mal. L-au adus bunicii înapoi și l-au îngropat în curte, plângându-l ca pe un om și întrebându-se disperați ce-or să-i spună nepotului
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
-l mângâi, sub soarele dătător de viață al amiezii la munte, fiindcă întotdeauna amintirile copilăriei și ale primei tinereți sunt învăluite în soare. Adio, brav Bobiță, dar fii sigur că vei dispărea cu adevărat de pe lume doar odată cu ultima-mi suflare... Dar acum, acum la data la care scriu, ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu câinii? Aud de peste tot, citesc în ziare sau văd la televizor că relația multimilenară om-câine s-a destrămat ori e pe cale a se
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
venele scoase păduri cresc vopsite cu visele mele s-au dat peste cap li se văd scheletele strălucitoare pline de coșmaruri în ciorapii de lișiță ai nopții gura securii pe inima mielului cînd visul apare la geam cu păpușile lui suflarea magnoliei pe inimi de ipsos înflorește infinite uși ale diamantului deschise în eter spre uitare măști înfloresc pe crengile unui număr tu și eu și stelele sîntem gloriile unei formule sentimentele sînt piei moarte pe fețele și umbrele noastre viitorul
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
ascuțite Cuțite înfipte-n pământ Săpau o groapă Adânc. Nucul bătrân Răvășea cu crengile lui Norii. Printre frunze Se strecurau tremurând Zorii. * Saveta, mama lui Petre, Strângea în brațe Trunchiul mărului tânăr. Scoarța lucioasă Se lipea de buzele ei Si suflarea fierbinte Năștea picături de apă Ce alunecau ploaie Peste sânii uscați. Un abur argintiu Învălui trupul mărului Lipit de cel al Savetei Si-l ridică Fluturi fosforescenți În jurul luminii. * Alt Petre Pierit cândva într-un râu Îi aștepta Privindu-și
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
citat nu conține gîndurile ei, ci pe cele ale lui Răzvan Voncu, și chiar dacă astfel o scutim de obligația de a-și asuma afirmațiile citate, nu putem totuși să intuim subtilul raționament prin care dînsa a putut trece dintr-o suflare de la două neadevăruri istorice la o gogoașă psihologică. În primul rînd, cele trei titluri de mai sus dovedesc orice, dar în nici un caz că, în perioada interbelică, cultura se degradase într-un hal fără de hal, unde mai pui că Noica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
de la Albă Iulia pentru reconciliere națională al președintelui Convenției Democratice Române" care se încheia cu următorul angajament: Nu vrem încă patru ani de ură, vrem patru ani de calm și de prosperitate, de solidaritate și de progres. Azi, când toată suflarea creștineasca aduce închinare Maicii prea blânde, Mariei, (8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului n.n.) astăzi, dinaintea preasfintei născătoare de Dumnezeu, cea care deschide calea de răcumpărare întregului neam omenesc, făgăduiesc solemn să închin tot gândul și toată faptă mea reconcilierii naționale
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
întrerupe acest funambulism stilistic. Mereu în formă, niciodată melancolică, depresivă, sau îngîndurată, Nicoleta Sălcudeanu își face de fiecare dată apariția pe scena literaturii cu aplombul machist al unei vedete de cabaret care știe cum să își pună la picioare întreaga suflare din sală. Modelele sale ? cel puțin la nivelul manierei de a aborda un text critic ? par a fi Al. Cistelecan și Dan C. Mihăilescu (afinitățile cu scrisul acestora sar în ochi în cronicile ce le sînt dedicate), influența primului fiind
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
provincia canadiană Quebec este o „insulă francofonă într-un ocean anglofon” (nu Știu cine s-a exprimat atât de plastic) tot așa, limba română este o insulă de latinitate într-un ocean slav. Deci, pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. în rezonanță cu țara noastră de origine, Și noi, românii rătăciți prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE! La Montreal, mai multe organizații românești vor sărbători acest eveniment în câteva locuri, fiecare după priceperea sa, cu cele mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]