1,070 matches
-
fixează regulile cu privire la electorat (singura condiție generală este vârsta de 18 ani), la elegibilitate și la modurile de scrutin. Toate statele au adoptat un sistem de reprezentare proporțională, cu liste naționale sau locale. Parlamentul European, a cărui legitimitate derivă din sufragiul universal direct, este ales la fiecare cinci ani; de-a lungul timpului, el a acumulat constant putere și influență, printr-o serie de tratate. Aceste tratate, în special Tratatul de la Maastricht din 1992 și Tratatul de la Amsterdam din 1997, au
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
1965, la Bruxelles, s-a făcut un pas important în aplicarea proiectului comunitar: s-a realizat unificarea instituțiilor celor trei Comunități europene (Comunitatea Economică a Cărbunelui și Oțelului, EuroAtom, Comunitatea Economică Europeană). Democrația, însă, ca formă de guvernământ bazată pe sufragiu universal și drepturi politice fundamentale (libertatea cuvântului, a adunării, a asocierii etc.), are ca element fundamental alegerile competitive și regulate, completate de răspunsul instituțiilor alese, transparența luării deciziilor, acțiunea grupurilor de interes față de putere, responsabilitatea liderilor politici. Ceea ce înseamnă
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
unui grup, o acordă instituțiilor. Dacă inițial Parlamentul European avea doar un rol consultativ în procesul legislativ, democrația reală, a înregistrat un câștig, în privința Parlamentului European din 1979, în momentul în care au avut loc primele alegeri parlamentare europene prin sufragiu universal. Prin semnarea Tratatului de reformă al Uniunii Europene , la 13 decembrie 2007, la Lisabona, s-au extins atribuțiile Parlamentului European și în domeniul legislativ, care, în noul context, reprezintă pilonul democrației în Uniune și fundamentul legitimării democratice a deciziilor
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
se sustrag bunului simț al negustorul care e interesat doar de „ce mai zice politica”. Împărtășesc același entuziasm În fața cuvântului scris și rămân la fel de derutați când, din cauza stilul eufuistic al studiului-articol, nu pricep: „IPINGESCU: «... până ce nu vom avea un sufragiu universale...» (Amândoi rămân foarte Încurcați.) JUPÂN DUMITRACHE: Adicătelea, cum vine vorba asta? IPINGESCU (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! bate În ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Acu Înțeleg eu unde bate vorba lui! Ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
eufuistic al studiului-articol, nu pricep: „IPINGESCU: «... până ce nu vom avea un sufragiu universale...» (Amândoi rămân foarte Încurcați.) JUPÂN DUMITRACHE: Adicătelea, cum vine vorba asta? IPINGESCU (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! bate În ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! Acu Înțeleg eu unde bate vorba lui! Ei bravos! bine vorbește...”. Cel care, În felul lui, «bine vorbește» e Ipingescu și nu Rică publicistul. Și Leonida, după o mai veche obișnuință, ia matinal temperatura politicului: „... mă scol
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ai guvernului în teritoriu. Astfel de corespondențe erau utile și pentru că arătau o coincidență interesantă între nevoile resimțite de oamenii dintr-o anumită zonă a țării și proiectele pe care intenționa să le pună în aplicare: un regim politic personal, sufragiu universal, lege rurală care să îmbunătățească situația materială a țăranilor etc 173. Nu excludem însă dintr-o asemenea analiză și faptul că materiale de acest tip erau realizate de oameni apropiați domnitorului 174. În tot acest timp, unul dintre apropiații
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
destul de deranjate de modul autoritar al lui Cuza de a conduce și mai ales tentația regimului antiparlamentar al acestuia de a deschide accesul la drepturile civile, sociale, și politice. De neînțeles rămânea renunțarea de către "învingătorii" de la 11 februarie 1866 la sufragiul universal al cărui principiu îl incluseseră în arena politică românească prin vocea lui Nicolae Bălcescu 726. Unele din gesturile și declarațiile participanților la primele mișcări politice ale anului 1866 arătau clar că exista, dincolo de ceea ce se întâmplase la revoluția de la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
0,53 *Stone free = eliminare completă a calculilor **Re-ESWL = repetarea ședinței de litotriție ***Coeficient de eficacitate se calculează după formula: Intervențiile auxiliare sunt considerate inserția de sondă "JJ", ureteroscopia, nefrostomia percutană, etc. Litotriția extracorporeală, prin spectaculozitate și eficiență, a cucerit sufragiile tuturor urologilor. Cea mai importantă problemă o constituie, cred, stabilirea unei indicații corecte : cei care au experiență În domeniu vor putea spune dinainte ce șanse are un calcul de a fi fragmentat. Eliminarea fragmentelor, mai ales atunci cînd sunt răspîndite
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
referendumului și să confirme rezultatele acestuia", precum și dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, potrivit căruia Curtea Constituțională are atribuția "de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea și, deci, si pentru demiterea Președintelui României, si de a confirma rezultatele sufragiului". Nici una dintre dispozițiile constituționale nu condiționează exercitarea atribuțiilor Curții Constituționale de vreo sesizare, în general, sau de sesizarea din partea unei anumite categorii de persoane ori autorități, ca în cazurile prevăzute la art. 144 lit. a), b), c), e) sau f
DECIZIE nr. 70 din 5 mai 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. B.h), art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18, art. 30 alin. (2) şi art. 45. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
și să confirme rezultatele acestuia, precum și dispozițiile prevăzute de acelasi articol [144 lit. d)], potrivit căruia Curtea Constituțională are atribuția generală de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea (deci și pentru demiterea) Președintelui României și de a confirma rezultatele sufragiului". Întrucât nici una dintre aceste dispoziții constituționale nu condiționează exercitarea atribuțiilor Curții de vreo sesizare, se impune ca, în cazul referendumului, Curtea să se sesizeze din oficiu și să anuleze referendumul, în condițiile în care constată că procedura pentru organizarea și
DECIZIE nr. 70 din 5 mai 1999 asupra obiectiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (1) lit. B.h), art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi (2), art. 18, art. 30 alin. (2) şi art. 45. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124220_a_125549]
-
cei care-și asumaseră puterea și promiseseră să-și îndeplinească mandatul erau incapabili de acest lucru. Pînă la urmă, cei care au suferit au fost majoritatea celor nevinovați, a căror vină era credulitatea. Iorga a condamnat și "caracterul copilăresc al sufragiului universal într-o perioadă cînd este nevoie de oameni adevărați pentru rezolvarea problemelor"213. Maniu și Iorga au avut o soartă comună. Amîndoi erau de o integritate ireproșabilă, amîndoi erau lipsiți de abilitate politică și erau inflexibili în privința idealurilor lor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de o confruntare între colonelul Marinescu și Mihalache, ci între un guvern bazat pe integritate constituțională și felul de guvernare susținut de Carol. Iorga s-a alăturat fără rezerve poziției regelui. Iată ce editorializa el în aceste zile: "În sistemul sufragiului universal, dl Mihalache este cu adevărat un om mare". Pe măsură ce zvonurile despre lucrăturile colonelului Marinescu deveneau tot mai alarmante, Iorga a scris un editorial șfichiuitor intitulat Sfînta corupție. Simțind probabil incongruitatea rolului său, Iorga începea prin a sublinia că locul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
încă din Roma, ceea ce creează acolo neplăceri. Va trebui mutat la Paris. Stöhr este în Veneția, de unde scrie cu încântare. Problema Constituției provoacă foarte puțină agitație. Rosetti se află izolat cu părerile sale. Majoritatea este pentru trei colegii și împotriva sufragiului universal. Camerele se vor întruni pe data de 10 luna aceasta. Vineri, 6/18 ianuarie. Epifania-Botezul Domnului. Vreme minunată, deloc frig. Ora 9 dejunat cu Elisabeta în camera persană. Ora 11¼ plecat la sfințirea apei, pe noul chei al Dâmboviței
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Orice persoană are dreptul de acces egal la funcțiile publice din țara sa. 3. Voința poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; aceasta voința trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmînd o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului. Articolul 22 Orice persoană, în calitatea sa de membru al societ��ții, are dreptul la securitatea socială; ea este îndreptățită că prin efortul
DECLARAŢIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI din 10 decembrie 1948. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128798_a_130127]
-
România, așa încât, în opinia contestatorului, și mandatul de senator al acestuia este neconstituțional. Examinând aceste susțineri, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, Curtea Constituțională "veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;". Aceste dispoziții constituționale se regăsesc și în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României, text conform căruia "Curtea Constituțională, potrivit art. 144 lit. d) din Constituție, veghează la respectarea, în întreaga țară, a prevederilor
HOTĂRÂRE nr. 5 din 26 octombrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131077_a_132406]
-
și în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României, text conform căruia "Curtea Constituțională, potrivit art. 144 lit. d) din Constituție, veghează la respectarea, în întreaga țară, a prevederilor prezenței legi și confirmă rezultatele sufragiului". Totodată, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicata, "Curtea Constituțională poate fi sesizată pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 144 din Constituție și în condițiile stabilite potrivit
HOTĂRÂRE nr. 5 din 26 octombrie 2000 privind contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131077_a_132406]
-
desfășurării în condiții optime a procedurii de alegere a Președintelui României, nu contravine nici unei dispoziții și nici unui principiu constituțional. Potrivit dispozițiilor art. 144 lit. d) din Constituție, Curtea Constituțională "veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului". În cadrul îndeplinirii acestei atribuții Curtea nu poate exercita controlul asupra constituționalității dispozițiilor legii electorale. Un asemenea control s-ar putea exercita numai în condițiile prevăzute la art. 144 lit. a) sau lit. c) din Constituție. În schimb, Curtea trebuie să
HOTĂRÂRE nr. 15 din 1 noiembrie 2000 privind contestarea neinregistrarii candidaturii domnului Şerban Mati Bujorel Dinu Sandulescu pentru funcţia de Preşedinte al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131122_a_132451]
-
disproporții, adesea foarte serioase, între suportul electoral al partidelor politice și reprezentarea lor parlamentară; bunăoară, în contextul dat de sistemul uninominal majoritar relativ (în fiecare circumscripție electorală câștiga candidatul care întrunește cele mai multe voturi), un partid politic care întrunește 30-40% din sufragiile electoratului la nivel național poate să ocupe toate fotoliile parlamentare dacă în fiecare circumscripție candidatul său se clasează pe primul loc. Așadar, prin proiectul de lege ce formează obiectul prezenței inițiative legislative se propune înlocuirea actualului sistem electoral - proporțional cu
PROIECT DE LEGE din 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130462_a_131791]
-
se referă articolul 2 și fără restricții nerezonabile: a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanți liber aleși; ... b) de a alege și de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal și egal și cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinței alegătorilor; ... c) de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa."; ... d) Art. (5.9) și art. (7.5) din Documentul Reuniunii
DECIZIE nr. 226 din 3 iulie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136908_a_138237]
-
liber aleși. 2. Orice persoană are dreptul de acces egal la funcțiile publice din țara sa. 3. Voința poporului este fundamentul autorității puterilor publice; aceasta voința trebuie să fie exprimată prin alegeri libere, care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal egal și prin vot secret sau după o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului." 3. Voința poporului este fundamentul autorității puterilor publice; aceasta voința trebuie să fie exprimată prin alegeri libere, care trebuie să aibă loc periodic, prin
DECIZIE nr. 103 din 10 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135383_a_136712]
-
universal egal și prin vot secret sau după o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului." 3. Voința poporului este fundamentul autorității puterilor publice; aceasta voința trebuie să fie exprimată prin alegeri libere, care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal egal și prin vot secret sau după o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului." - Art. 14 pct. 1 frază întâi: "Toți oamenii sunt egali în fața tribunalelor și curților de justiție. Orice persoană are dreptul că litigiul în care
DECIZIE nr. 103 din 10 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135383_a_136712]
-
se referă art. 2 și fără restricții nerezonabile: a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanți liber aleși; ... b) de a alege și de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal și egal și cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinței alegătorilor; ... c) de a avea acces, în condiții generale de egalitate, la funcțiile publice din țara sa."; ... - Art. 26: "Toate persoanele sunt egale în fața legii și au, fără
DECIZIE nr. 103 din 10 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 17 alin. (6) din Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135383_a_136712]
-
în Carta socială europeană, în special libertatea, egalitatea și justiția socială, Convinși că ideea europeană, rezultatele obținute în domeniile integrării economice și cooperării politice, precum și necesitatea unor noi dezvoltări răspund aspirațiilor popoarelor democratice europene, pentru care Parlamentul European, ales prin sufragiu universal, este un mijloc de exprimare indispensabil, Conștienți de responsabilitatea care revine Europei de a face eforturi pentru a se exprima din ce in ce mai mult printr-o singură voce și pentru a acționa coerent și solidar, în scopul apărării cît mai eficiente
TRATAT din 17 februarie 1986 privind Comunitatea Economică Europeană - Act unic european*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141189_a_142518]
-
alegeri libere la intervale rezonabile, după cum prevede legea; (7.2) - vor permite că toate locurile, cel putin într-una din camerele puterii legislative naționale, să fie liber disputate, în cadrul unui vot popular; (7.3) - vor garanta tuturor cetățenilor majori un sufragiu universal și egal; (7.4) - vor veghea că voturile să fie exprimate prin vot secret sau urmînd o procedură echivalentă care asigură libertatea votului și să fie numărate și prezentate cu obiectivitate, rezultatele oficiale fiind făcute publice; (7.5) - vor
DOCUMENT SUPLIMENTAR din 21 noiembrie 1990 privind punerea în aplicare a unor prevederi din Carta de la Paris pentru o noua Europa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141929_a_143258]
-
condițiile majorităților combinate care au prezidat la alegerea să. 5. Votarea bugetului, a contribuțiilor financiare ale membrilor, a creărilor de comisii și subcomisii, precum și a deciziilor curente se efectuează cu majoritatea calificată ponderata sau cu două treimi plus unu din sufragiile ponderate ale membrilor prezenți ori reprezentați. La votul cu majoritatea calificată ponderata, si anume două treimi plus unu din numărul voturilor ponderate ale membrilor prezenți sau reprezentați, nu se recurge decât în ultimă instanță. Adunarea generală numește în aceleași condiții
ACORD din 3 aprilie 2001 privind crearea Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143015_a_144344]