3,755 matches
-
mental health, J.A. Churchill Ltd., Londra, 1970. Guenon, R., Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 1993. Gusdorf, G., La découverte du soi, PUF, Paris, 1948. Guttmacher, M., La psychologie du meurtrier, PUF, Paris, 1965. Halbwachs, M., Les causes du suicide, Alcan, Paris, 1930. Hallé, N., Eléments de philosophie médicale, Éd. M. Rivière, Paris, 1925. Hare, E.H.; Shaw, G.K., Mental health on a new housing state, Oxford Univ. Press, Londra, 1965. Hecht, K., Psychohygiene, VEB Verlag Volk und Gesundheit, Berlin, 1975
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deviant behavior. Problems of the theory and method”, în Social Problems, 9, 1962. Klein, D.B., Mental hygiene, Holt, New York, 1956. Klineberg, O., Social psychology, Holt, New York, 1954. Kobler, A.L.; Stotland, E., The end of hope. A social-clinical theory of suicide, The Free Press of Glencoe, Collier-Macmillan Lrd., Londra, 1964. Koegler, R.R.; Brill, N.Q., Treatment of psychiatrie out patients, Appleton-Century-Crofts, New York, 1967. Koehler, Cl., Jeunes déficients mentaux, Éd. Dessart, Bruxelles, 1967. Koenig, O., Kultur und Verhaltensforschung, DTV, München, 1970. Kornhuber
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Lazarus, R.S., Psychological stress and the coping process, MacGraw-Hill, New York, 1966. Le Gendre, P., La vie du médecin, Maloine, Paris, 1931. Le Senne, R., Traité de morale génerale, PUF, Paris, 1961. Lee, M.A.; Nelson, H.D. și colab., „Legalizing assisted suicide. Views of physicians in Oregon”, în N. Engl., J. Med., 1, 334, 1996. Lemert, E.M., Human deviance, social problems and social control, Prentice Hall, New York, 1967. Lemert, E.M., Social pathology. A sistematic approach to the theory of sociopathic behavior, McGraw
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicină legală, vol. I-II, Editura Socec et Co., București, 1928. Mitscherlich, A., L’idée de paix et l’agrésivité humaine, Paris, 1969. Moos, R.H.; Insel, P.M., Issues in social ecology, Nation Press Books, Palo Alto, 1974. Moron, P., Le suicide, PUF, Paris, 1975. Motta, E., „Orientamenti attuali di psichiatria preventiva”, în Igiene ment., 3-4, 24, 20, 209, 1976. Mountford, S.W., Towards rehabilitation. A study of widening horizons in occupational therapy, Churchill-Livingstone, Londra, 1965. Müller, Ch., Manuel de gérontopsychiatrie, Masson
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
in the community, Appleton-Century-Crofts, New York, 1967. Payot, J., Educația voinței, Editura Socec, București, 1921. Pélicier, Y., „Ailleurs la psychiatrie”, în Confr. pschiat., 21, 1982. Pélicier, Y., Intégration des données sociologiques à la psychiatrie clinique, Masson, Paris, 1974. Pélicier, Y., „Le suicide, milieux et modèles”, în Rêv. Psychol Peuples, 3, 23, 288, 1968. Pélicier, Y., „Les concepts d’asthénie et de fatigue”, în Encephale, 20, 3, 1994. Perron, R., Les enfants inadaptées, PUF, Paris, 1972. Perroux, Fr., Aliénation et sociétés industrielles, Gallimard
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
6, 1974. Pressat, R., Analiza demografică, Editura Științifică, București, 1974. Prinz, M., La prévention de l’inadaptation infantile et juvenile à partir de la famille, teză în medicină, Strasbourg, 1967. Prunescu-Podeanu, A., Bolnavi dificili, Editura Medicală, București, 1969. Quidu, M., Le suicide, Editura Soc. Fr., Paris, 1970. Rădulescu, S., Anomie, devianță, patologie socială, Editura Hyperion, București, 1991. Rădulescu, S.; Banciu, D., Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Rădulescu, S.; Danciu, D., Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Race, culture and intelligence, Penguin Books, Harmondsworth, 1972. Richter, C.P., Biological clocks in medicine and psychiatry, Thomas Publ., Springfield, 1965. Rodiet, A.; Fribourg-Blane, A., La folie et la guerre de 1914-1918, F. Alcan, Paris, 1930. Ringel, E., „La prévention du suicide, un problème mondial”, în Méd. Hyg., 3, 84, 1966. Rist, E., La morale professionale du médecine, Masson, Paris, 1941. Rist, E., Qu’est-ce que la médecine?, Masson, Paris, 1929. Ristich de Groote, M., La folie à travers les siècles, Laffont
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Gegenwart, vol. III, Springer, Berlin, 1961. Somogyi, St., Il suicido in Italia, Ed. Giuffré, Milano, 1967. Sorel, G., Reflections sur la violence, Rivière, Paris, 1930. Spencer, H., Individul împotriva statului, Editura Cultura Națională, București, 1924. Stengel, E.; Cook, N.G., Attempted suicide. Its social significance and effects, Chapman and Hall, Londra, 1958. Sullivan, H.S., Teoria interpersonale della psichiatria, Feltrinelli, Milano, 1962. Sutherland, E.H.; Donald, R.C., Principles of criminology, J.B. Lippincott, Philadelphia, 1966. Sutter, J., L’anticipation, PUF, Paris, 1983. Szabo, D.; Gagne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin interpretări halucinatorii. Copilul schizofrenic refuză orice idee pertinentă, el venind cu promptitudine cu falsa lui idee despre lume și viață. Am avut marele noroc de a nu înregistra la copii, de-a lungul carierei mele, sentimente ca demența și suicidul, sentimente care ar fi bulversat întregul colectiv de elevi, ce ar fi fost iremediabil traumatizat și care ar fi dus la pierderea vieții celui dominat de acest sentiment. Spre deosebire de sindroamele și trăsăturile de caracter puse anterior în discuție, minciuna a
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
copilului, atașarea la grupuri spontane de copii care-i duc la acte antisociale cum ar fi: consumul de alcool și droguri, furturi din locuințe, instituții și de la persoanele aflate întâmplător în calea lor, prostituție și, cel mai grav dintre toate, suicidul. Am trăit și dramele unor copii care nu au fost apreciați în familie, chiar dacă ei au obținut rezultate școlare și extrașcolare foarte bune. Familia i-a ignorat și le-a negat valoarea. Dorința de afirmare a copiilor ce provin din
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
decât cea fizică. Bolnavii sunt copleșiți de emoții intense, exprimate prin izbucniri de plâns, furie, agresivitate și sunt stăpâniți de neliniște și anxietate. Aceste simptome, inițial reactive, complică și mai mult tabloul clinic al bolii de bază, complicația majoră fiind suicidul. Depresia la bolnavul cronic grav sau semnificativ invalidat este o reacție (oarecum) normală în plan afectiv, caracterizată printr-o dispoziție disforică (deprimare). Ea se caracterizează în plan psihic printr-o senzație de neputință (pierderea energiei vitale), astenie, lipsa interesului pentru
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
situațiilor stresante și pentru stimularea dorinței de reintegrare socio profesională. Singurătatea, sentimentul de abandon din partea familiei, conștiința lipsei de ajutor imediat în caz de nevoie favorizează creșterea anxietății, apariția unor stări depresive profunde însoțite uneori de idei și tentative de suicid. c. Absența mecanismelor de apărare Absența, în antecedentele personale ale bolnavului a unor mecanisme de apărare manifestate intens sau orientate neadaptativ (manifestări hipocondrice și de conversie isterică), precum și a alcoolismului sau abuzului de medicamente reprezintă de asemenea premize ale unei
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
bolnav, pentru ceilalți pacienți sau pentru personalul medical. Comportamentul suicidar. Simptomul cel mai grav al inadaptării este comportamentul suicidar. În general, majoritatea bolnavilor cu afecțiuni grave au în unele momente idei de sinucidere. Totuși, transformarea acestora în tentative practice de suicid are loc numai în cazul unei inadaptări psihice profunde la tratamentul sau când se produce o gravă deteriorare a relațiilor intrafamiliale. Nerespectarea regimului de viața impus de medic și kinetoterapeut (în mod conștient sau inconștient) constituie simptomul cel mai semnificativ
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
stres. Acestal are efecte negative asupra organismului, cauzând probleme psihologice (iritabilitate mare, absenteism, pierderea memoriei, lipsa de concentrare, insomnii, dureri de cap) ; disfuncții ale sistemului locomotor, cardio-vascular, respirator, digestiv, scăderea imunității la boli, dependentă de somnifere, țigări, alcool, tendințe de suicid. Capitolul 5. 5.1. Concluziile cercetării Designul de cercetare și rezultatele detaliate prezentate permit formularea câtorva concluzii. Fără a pretinde că am gasit răspunsuri complete și definitive la ipotezele formulate, principalele rezultate ale cercetării, sunt următoarele: Există o relație invers
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
poartă un caracter mai violent (leziuni corporale, omoruri). Pentru acestea destul de caracteristice sunt și acțiunile clastrice, care contribuie la descărcarea tensiunii afective. În unele cazuri În vremea reacțiilor afective aceste personalități Își provoacă leziuni corporane, fac Încercări suicidale sau chiar suicide tragic terminate. Personalitățile anacaste frecvent au disperare cu sentimentul inferiorității, sentimentul lipsei securității. La trăirile psihotraumatizante trenante acestea dau reacții cumulativ-explozive, care se soldează cu erupții afective puternice În vremea cărora ele săvîrșesc acte agresive Trăirile acestora poartă un caracter
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
personalității și criteriilor moral-etice ale ei, fapt care contribuie la o rezonanță socială puternică a actelor agresive În aceste cazuri. Personalitățile histrionice sunt Înclinate precum către autoși alo-agresive. Autoagresia face parte din arsenalul disponibil de demonstrativitate ale acestor personalități. Înscenarea suicidelor, și chiar actele suicidale se Întîlnersc destul de frecvent În clinica acestora. Observațiile clinice dovedesc că acestora le sunt caracteristice și acte agresive Îndreptate asupra celor din jur. Agresivitatea În aceste cazuri este provocată mai frecvent de fapte ofensatoare sau de
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
perioadă de probațiune, trafic sau deținere de droguri, condamnări, suspendarea permisului auto pentru conducere sub influența drogului; 5. istoric familial, relații familiale și sociale 6. status psihiatric - antecedente psihiatrice, depresie, anxietate, dificultăți cognitive, halucinații, comportament violent, probleme emoționale, tentative de suicid, probleme emoționale În ultimele 30 de zile. Fiecare din cele 6 dimensiuni ale EuropASI este subiectul unui interviu separat. Întrebările trebuie astfel formulate de către terapeut Încât să fie Închise, scurte, foarte simple pentru a fi clar Înțelese și a determina
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
În depresiile refractare medicamentos. Material și metode. Au fost luați În studiu 24 de pacienți cu tulburări depresive rezistente și tentative suicidare, asistați În Clinica de Psihiatrie, Chișinău. Rezultate și discuții. Importanța tulburărilor depresive este confirmată prin rata crescută a suicidului la pacienții depresivi. La ei se notează mai multe tentative de suicid anterioare și sunt mai adesea singuri, despărțiți sau văduvi și mai În vîrstă. Riscul este de asemenea mai mare la bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
24 de pacienți cu tulburări depresive rezistente și tentative suicidare, asistați În Clinica de Psihiatrie, Chișinău. Rezultate și discuții. Importanța tulburărilor depresive este confirmată prin rata crescută a suicidului la pacienții depresivi. La ei se notează mai multe tentative de suicid anterioare și sunt mai adesea singuri, despărțiți sau văduvi și mai În vîrstă. Riscul este de asemenea mai mare la bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau tentative de suicid se consideră, că 80 la sută sunt depresivi. În
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
a suicidului la pacienții depresivi. La ei se notează mai multe tentative de suicid anterioare și sunt mai adesea singuri, despărțiți sau văduvi și mai În vîrstă. Riscul este de asemenea mai mare la bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau tentative de suicid se consideră, că 80 la sută sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
depresivi. La ei se notează mai multe tentative de suicid anterioare și sunt mai adesea singuri, despărțiți sau văduvi și mai În vîrstă. Riscul este de asemenea mai mare la bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau tentative de suicid se consideră, că 80 la sută sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100 000 pentru bărbați și
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
bărbați. Dintre subiecții, care au comis suicidul sau tentative de suicid se consideră, că 80 la sută sunt depresivi. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele nedelirante, iar alți autori consideră
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele nedelirante, iar alți autori consideră, că 19 la sută din ei erau psihotici În momentul comiterii acestuia. Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
efectuate pe pacienții spitalizați au remarcat, că riscul la suicid În depresia delirantă este de 5,3 ori mai mare comparativ cu formele nedelirante, iar alți autori consideră, că 19 la sută din ei erau psihotici În momentul comiterii acestuia. Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție. Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atît Împotriva mediului (răzbunare), cît și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. „Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]