26,448 matches
-
ambitus - la care se adăuga variația înălțimii sunetelor - era suficient pentru a permite interpretarea majorității cântecelor. Deși treptele scării modale orientale sunt prezentate sub forma unei succesiuni cromatice, în realitate, în muzica de factură orientală nu există aceste succesiuni de sunete de tip cromatic. Melodiile nu comportă înșiruiri de sferturi de ton, așa cum sunt întâlnite succesiuni de semitonuri în muzica europeană. Intervalul care stă la baza construcțiilor melodice este secunda, în cele patru ipostaze utilizate : mică, mediană, mare și mărită. Prin
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de ton, așa cum sunt întâlnite succesiuni de semitonuri în muzica europeană. Intervalul care stă la baza construcțiilor melodice este secunda, în cele patru ipostaze utilizate : mică, mediană, mare și mărită. Prin secundă mediană se înțelege intervalul ce se regăsește între sunetele re și mi b+, mi b+ și fa, la și si b+, si b+ și do. Simbolul « + » ce se regăsește după « b » semnifică augmentarea sunetului respectiv cu aproximativ un sfert de ton. Se obține în acest fel un interval echivalent
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
mică, mediană, mare și mărită. Prin secundă mediană se înțelege intervalul ce se regăsește între sunetele re și mi b+, mi b+ și fa, la și si b+, si b+ și do. Simbolul « + » ce se regăsește după « b » semnifică augmentarea sunetului respectiv cu aproximativ un sfert de ton. Se obține în acest fel un interval echivalent cu trei sferturi de ton, ce este extrem de caracteristic pentru muzica practicată în regiunea Orientului Apropiat și Mijlociu. Prin înlănțuirea și combinarea succesivă a acestor
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
este extrem de caracteristic pentru muzica practicată în regiunea Orientului Apropiat și Mijlociu. Prin înlănțuirea și combinarea succesivă a acestor patru tipuri de secundă se obțin nu doar diferite melodii, dar și anumite structuri și motive melodice sau chiar serii de sunete care definesc modurile respective. Adoptarea notației muzicale europene a favorizat răspândirea și cunoașterea muzicii de factură orientală în cadrul altor culturi muzicale, nefamiliarizate cu particularitățile acestui gen muzical. Totuși, în cercurile muzicologice din țările arabe există o permanentă nemulțumire față de adaptabilitatea
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
ale muzicilor de tip oriental. Se merge pe ideea partiturii ca suport schematic, servind mai mult la împrospătarea memoriei, decât la redarea fidelă a tuturor variațiilor melodice și ritmice, a ornamentelor bogate și complexe, precum și a fluctuațiilor de înălțime ale sunetelor mobile. Se revine - sau se rămâne - într-o anume măsură la ideea notării muzicii sub forma unui aide mémoire, formulă întâlnită încă din Evul Mediu, când erau notate elementele principale ale unei piese, respectiv ritmul, modul și textul poetic. În
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
hârtie ceea ce face frumusețea unei execuții.” „Partitura conține totul, în afară de esențial” - spunea și Mahler care, ca și Liszt, gândea atât din punctul de vedere al compozitorului cât și al marelui interpret-dirijor. Într-adevăr, partitura comunică toată informația esențială asupra existenței sunetelor. Organizarea lor în structuri purtătoare de sens, însă, nu este notată și nici nu rezultă în mod univoc din text, ci este lăsată în seama tiparelor de gândire constituite în practica seculară. Ideile citate mai sus nu sunt decât momente
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
subiective), către un tot mai mare respect față de voința creatorului inițial. Alternativa între extremele - a respecta doar litera textului, rămânând la suprafața unei execuții ce poate fi stearpă, pentru că nu caută relații interne structurale, ci se mărginește să emită sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop de comunicare, cât mai conformă normelor
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
cu originalul Accentul (indicat de săgeată) pus explicit în manuscris pe vocea de alto, mib (conform cu ediții atât de serioase ca Wiener Urtext sau Henle, dar și cu ediții mai vechi), este plasat sub vocea de tenor, do, eliminând reliefarea sunetului mi - care apare atât de expresiv în original - și dirijând continuarea melodiei vocii de alto spre repetarea neinteresantă a sensibilei do. Totodată întâlnim și o modificare nepermisă a pedalizării originale în sens scolastic (încercuită în exemplu), în locul bogăției de armonice
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
melodice din care formulele ornamentale compuse explicit fac parte integrantă. Studiul op. 25 nr. 2, în fa minor de Chopin constituie un exemplu caracteristic de melismatică organizată pe tiparul (indicat de cleme al) unui grupet repetat sub care răzbate un sunet lung, ornamentat (do în măsurile 1 și 2, mi și sib în măsura 3) cu échappée-uri progresiv ascendente. Direcția generală acumulează tensiunea pentru arcul melodic ce începe din măsura 3. Dar caracterul vădit ornamental al melodicii impune o tratare corespunzătoare
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
exemplu la George Enescu, permanentele fluctuații de dinamică și tempo, rubato-ul specific muzicii sale, nu se pot dispensa de notații detaliate care, puse în context, devin intens sugestive. Iar mai târziu, compozitorii atonali au fost obligați să definească dinamic sunete care nu se mai legau după tipare cunoscute, existând riscul unor asocieri nedorite, ceea ce a dus la notarea quasi-pointillistă a dinamicii și agogicii. Diferențierea notației a produs însă, alături de această rafinare, și un efect pervers - încercarea unor editori, chiar mari
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
interpreții de astăzi, fiind adeseori înțeleasă greșit: Si deve suonare tutto questo pezzo delicatissimamente e senza sordini, pare astăzi a avea cu totul alt înțeles decât cel original, care voia să spună că se cântă cu pedală (cu amortizoarele de sunet ridicate, fără „sordini” sau „dämpfer”, adică amortizoare de sunet) și nu fără folosirea pedalei stângi a pianului (denumită din totdeauna una corda, nu surdină), cum se înțelege uneori. Desigur, în lipsa unor indicații mai precise, pedalizarea se face bogat dar normal
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
suonare tutto questo pezzo delicatissimamente e senza sordini, pare astăzi a avea cu totul alt înțeles decât cel original, care voia să spună că se cântă cu pedală (cu amortizoarele de sunet ridicate, fără „sordini” sau „dämpfer”, adică amortizoare de sunet) și nu fără folosirea pedalei stângi a pianului (denumită din totdeauna una corda, nu surdină), cum se înțelege uneori. Desigur, în lipsa unor indicații mai precise, pedalizarea se face bogat dar normal, fără suprapuneri armonice nedorite, tempo lent și armonia larg
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
imnuri (hymns). Biserica Reformată Unită și Biserica Scoțiană au scos ediții revizuite cu imnuri devoționale. Momentul a fost cunoscut ca Explozia Imnului și a influențat toată lumea creștină vorbitoare de limba engleză și nu numai. Noile imnuri erau cântate cu însuflețire, sunetul melodiilor stimulând sentimentul religios, de respect față de Creator. Timp de două secole congregațiile americane au cântat psalmi și imnuri europene până când și-au dezvoltat propriile cântece devoționale. Spre sfârșitul secolul al XVIII-lea în America de Nord au apărut primii compozitori formați
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
I către Serapion, P.G., XXVI, col. 576. footnote>, iar prin Hristos, pe Tatăl. Parafrazându-l pe Sfântul Nicolae Cabasila, putem spune că, dacă ochiul a fost creat pentru a căuta lumina și a se sătura de ea, iar urechea pentru sunete și toate celelalte după rostul lor, atunci dorința sufletului se împlinește numai când găsește pe Dumnezeu, căci așa este sortit sufletului să nu-și afle liniștea decât în Hristos, deoarece El singur este și Binele și Adevărul și tot ceea ce
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
I către Serapion, P.G., XXVI, col. 576. footnote>, iar prin Hristos, pe Tatăl. Parafrazându-l pe Sfântul Nicolae Cabasila, putem spune că, dacă ochiul a fost creat pentru a căuta lumina și a se sătura de ea, iar urechea pentru sunete și toate celelalte după rostul lor, atunci dorința sufletului se împlinește numai când găsește pe Dumnezeu, căci așa este sortit sufletului să nu-și afle liniștea decât în Hristos, deoarece El singur este și Binele și Adevărul și tot ceea ce
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
„Cu prilejul fășangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica fășangului obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
fășangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica fășangului obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93851_a_95143]
-
forma unui workshop interactiv. În prelucrările și aranjamentele orchestrale ale lui Emil Bîzgă, lirismul lui Ciprian Porumbescu vibrează alături de dinamismul tonurilor lui George Gershwin, iar ritmurile de jazz braziliene ale lui A.C.Jobim se împletesc cu romantismul lui Nino Rota. Sunete din epoci diferite se întretaie și se complementează armonios în piese care transmit același mesaj muzical și care se adresează unei audiențe diverse, multiculturale. Programul concertelor cvartetului Emil Bîzgă va include piesele din albumul „Acacia Flower”: “Acacia Flower”, “The Ballad
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
influențat stilul și tehnică muzicală și i-au incitat curiozitatea de a îmbină diverse categorii muzicale - muzică clasică, jazz-ul și folclorul balcanic. Astfel, a ajuns la o sinteză proprie, stilul său muzical caracterizându-se tocmai printr-un mix de sunete contrastante, inedite pentru jazz-ul modern, reușind să aducă un element de noutate în arenă muzicală internațională. Cariera lui Emil Bîzgă cuprinde numeroase concerte solo sau alături de prestigioase orchestre de muzică clasică sau trupe de jazz, precum Orchestră Niedersachen Jazz
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
mărime ale genului. Organizată de Consiliul județean Hunedoara prin intermediul C. J. C. P. C. T., unde Mariana Deac este directoare din 2005, această autentică sărbătoare a cîntecului românesc a avut toate atributele unei reprezentații de gală: decoruri frumoase, aranjamente florale (florăria Simbol), sunet și lumini de calitate (Bell Sound), cupe de șampanie pentru toți spectatorii în pauză (!) și mai ales o orchestră valoroasă, mulți dintre intrumentiști făcînd parte din formația timișoreană ”Virtuozii Banatului”: Ilie și Radu Vincu - viori, Ionicuț Butan - clarinet, Costel Haida
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
Curfew” de Shawn Christensen Cel mai bun lungmetraj de animație: „Brave” de Mark Andrews și Brenda Chapman Cel mai bun scurtmetraj animat: „Paperman” de John Kahrs Cel mai bun lungmetraj documentar: „Searching for Sugar Mân” Cel mai bun mixaj de sunet: „Leș Misérables” Cel mai bun montaj de sunet: „Zero Dark Thirty” și „Skyfall” Cel mai bun montaj: „Argo” (William Goldenberg) Cea mai bună regie artistică: „Lincoln” (Rick Carter și Jim Erickson) Cea mai bună coloana sonoră: „Life of Pi” (Mychael
OSCAR 2013: „Argo”, de Ben Affleck, câştigă premiul pentru cel mai bun film [Corola-blog/BlogPost/93948_a_95240]
-
de animație: „Brave” de Mark Andrews și Brenda Chapman Cel mai bun scurtmetraj animat: „Paperman” de John Kahrs Cel mai bun lungmetraj documentar: „Searching for Sugar Mân” Cel mai bun mixaj de sunet: „Leș Misérables” Cel mai bun montaj de sunet: „Zero Dark Thirty” și „Skyfall” Cel mai bun montaj: „Argo” (William Goldenberg) Cea mai bună regie artistică: „Lincoln” (Rick Carter și Jim Erickson) Cea mai bună coloana sonoră: „Life of Pi” (Mychael Danna) Mediafax.ro
OSCAR 2013: „Argo”, de Ben Affleck, câştigă premiul pentru cel mai bun film [Corola-blog/BlogPost/93948_a_95240]
-
“Am pornit acest turneu pentru a le reaminti oamenilor că vom putea aduce pacea în lume numai dacă aducem pacea în sufletele noastre. Sunetele, muzica... sunt instrumente extraordinare pentru a construi un spațiu sacru al creației. Și, o dată ce atingi acel moment de liniște, va fi mereu ușor să ți-l reamintești”. “Compozitorul japonez Kitaro a vizitat Istanbulul anul trecut, pentru un concert din cadrul proiectului
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
care s-a specializat și în cadrul unei rezidențe la Viena. Õmer Ōnder este o stea a televiziunii turce, cu peste 15 premii naționale și internaționale câștigate pentru excelență în media. Alături de acesta, la nai va cânta artistul turc Bilgin Canaz. Sunetul, care trebuie să fie la o calitate de excelență pentru acest gen de spectacol, va fi asigurat de tehnicieni turci care și-au testat măiestria atât în spectacole și festivaluri internaționale, cât și în ritualuri tradiționale, cu misterioșii derviși sau
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
necondiționată, acel gen de iubire care apare doar în inimi și suflete senine” - spune Seda Bağcan. “Am demarat acest turneu tocmai pentru a le reaminti oamenilor că vom putea aduce pacea în lume numai dacă aducem pacea în sufletele noastre. Sunetele, muzica... sunt instrumente extraordinare pentru a construi un spațiu sacru al creației. Și, dacă atingi o dată acel moment de liniște, va fi mereu ușor să ți-l reamintești. Ne propunem, la fiecare concert, să aducem un moment special de liniște
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]