5,819 matches
-
și deprinderilor necesare atât pentru rezolvarea problemelor, cât și pentru dezvoltarea personală. În cadrul acestei forme de supervizare, asistentul supervizat este tratat ca un specialist în formare, iar supervizarea este percepută ca un mijloc de maturizare profesională. La nivelul unor organizații, supervizarea are accepțiunea unei activități de dezvoltare a personalului; c) supervizarea organizațională se concentrează pe aspectele administrative, subliniind calitatea serviciilor furnizate și eficiența intervențiilor. Această perspectivă reflectă răspunderea organizației față de comunitate și față de sursele de finanțare. În acest context, cel supervizat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
dezvoltarea personală. În cadrul acestei forme de supervizare, asistentul supervizat este tratat ca un specialist în formare, iar supervizarea este percepută ca un mijloc de maturizare profesională. La nivelul unor organizații, supervizarea are accepțiunea unei activități de dezvoltare a personalului; c) supervizarea organizațională se concentrează pe aspectele administrative, subliniind calitatea serviciilor furnizate și eficiența intervențiilor. Această perspectivă reflectă răspunderea organizației față de comunitate și față de sursele de finanțare. În acest context, cel supervizat este privit ca un angajat. Din acest punct de vedere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
aspectele administrative, subliniind calitatea serviciilor furnizate și eficiența intervențiilor. Această perspectivă reflectă răspunderea organizației față de comunitate și față de sursele de finanțare. În acest context, cel supervizat este privit ca un angajat. Din acest punct de vedere, apare o distincție între supervizare și consultație: între supervizor și supervizat există o diferență semnificativă sub aspectul ierarhiei și puterii, care nu se regăsește la nivelul relației dintre consultant și consultat. Pentru o lungă perioadă de timp, supervizarea studenților și supervizarea personalului au fost considerate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
punct de vedere, apare o distincție între supervizare și consultație: între supervizor și supervizat există o diferență semnificativă sub aspectul ierarhiei și puterii, care nu se regăsește la nivelul relației dintre consultant și consultat. Pentru o lungă perioadă de timp, supervizarea studenților și supervizarea personalului au fost considerate similare, însă, la sfârșitul anilor ’60 au început să fie recunoscute diferențele conceptuale, metodologice și practice dintre ele. Astfel, Bego și Vayda (citați de Ming-sum Tsui, 2005) au evidențiat aceste diferențe în termenii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
apare o distincție între supervizare și consultație: între supervizor și supervizat există o diferență semnificativă sub aspectul ierarhiei și puterii, care nu se regăsește la nivelul relației dintre consultant și consultat. Pentru o lungă perioadă de timp, supervizarea studenților și supervizarea personalului au fost considerate similare, însă, la sfârșitul anilor ’60 au început să fie recunoscute diferențele conceptuale, metodologice și practice dintre ele. Astfel, Bego și Vayda (citați de Ming-sum Tsui, 2005) au evidențiat aceste diferențe în termenii scopului și misiunii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și Vayda (citați de Ming-sum Tsui, 2005) au evidențiat aceste diferențe în termenii scopului și misiunii, activităților, perspectivei timpului, focusului primar, comportamentelor răsplătite, abordării și metodei de conducere. În acest sens, ar exista șapte diferențe între cadrul de referință al supervizării activității practice a studentului și cel al supervizării personalului. Tabelul 2. Diferențe între supervizarea practicii studenților și cea a personalului Supervizarea activității practice a studenților Supervizarea personalului Scopul și misiunea: educația în domeniul asistenței sociale. Scopul și misiunea: asigurarea calității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
evidențiat aceste diferențe în termenii scopului și misiunii, activităților, perspectivei timpului, focusului primar, comportamentelor răsplătite, abordării și metodei de conducere. În acest sens, ar exista șapte diferențe între cadrul de referință al supervizării activității practice a studentului și cel al supervizării personalului. Tabelul 2. Diferențe între supervizarea practicii studenților și cea a personalului Supervizarea activității practice a studenților Supervizarea personalului Scopul și misiunea: educația în domeniul asistenței sociale. Scopul și misiunea: asigurarea calității serviciilor furnizate celor asistați. Activități esențiale: cercetarea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și misiunii, activităților, perspectivei timpului, focusului primar, comportamentelor răsplătite, abordării și metodei de conducere. În acest sens, ar exista șapte diferențe între cadrul de referință al supervizării activității practice a studentului și cel al supervizării personalului. Tabelul 2. Diferențe între supervizarea practicii studenților și cea a personalului Supervizarea activității practice a studenților Supervizarea personalului Scopul și misiunea: educația în domeniul asistenței sociale. Scopul și misiunea: asigurarea calității serviciilor furnizate celor asistați. Activități esențiale: cercetarea și predarea. Accent pe eficacitatea și eficiența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
comportamentelor răsplătite, abordării și metodei de conducere. În acest sens, ar exista șapte diferențe între cadrul de referință al supervizării activității practice a studentului și cel al supervizării personalului. Tabelul 2. Diferențe între supervizarea practicii studenților și cea a personalului Supervizarea activității practice a studenților Supervizarea personalului Scopul și misiunea: educația în domeniul asistenței sociale. Scopul și misiunea: asigurarea calității serviciilor furnizate celor asistați. Activități esențiale: cercetarea și predarea. Accent pe eficacitatea și eficiența furnizării de servicii. Focus pe obiective orientate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de conducere. În acest sens, ar exista șapte diferențe între cadrul de referință al supervizării activității practice a studentului și cel al supervizării personalului. Tabelul 2. Diferențe între supervizarea practicii studenților și cea a personalului Supervizarea activității practice a studenților Supervizarea personalului Scopul și misiunea: educația în domeniul asistenței sociale. Scopul și misiunea: asigurarea calității serviciilor furnizate celor asistați. Activități esențiale: cercetarea și predarea. Accent pe eficacitatea și eficiența furnizării de servicii. Focus pe obiective orientate spre viitor: orientarea valorilor, dezvoltarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
generală și abstractă. Abordare specifică și concretă la nivelul organizației. Metoda principală de reglementare este colegială, deciziile sunt luate prin consens. Autoritatea este centralizată și ierarhizată, întrucât există responsabilitate față de organismele finanțatoare și față de nivelul ierarhic superior. În ansamblul său, supervizarea creează posibilitatea unei reflecții critice asupra practicii asistenței sociale. Particularități ale supervizării în asistența socială A. Kadushin (1992, pp. 30-43) consideră că supervizarea a constituit un element esențial al consolidării profesiei. Totuși, supervizarea nu este specifică doar asistenței sociale, ci
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de reglementare este colegială, deciziile sunt luate prin consens. Autoritatea este centralizată și ierarhizată, întrucât există responsabilitate față de organismele finanțatoare și față de nivelul ierarhic superior. În ansamblul său, supervizarea creează posibilitatea unei reflecții critice asupra practicii asistenței sociale. Particularități ale supervizării în asistența socială A. Kadushin (1992, pp. 30-43) consideră că supervizarea a constituit un element esențial al consolidării profesiei. Totuși, supervizarea nu este specifică doar asistenței sociale, ci reprezintă o practică a multor alte domenii profesionale întâlnite în serviciile umane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
centralizată și ierarhizată, întrucât există responsabilitate față de organismele finanțatoare și față de nivelul ierarhic superior. În ansamblul său, supervizarea creează posibilitatea unei reflecții critice asupra practicii asistenței sociale. Particularități ale supervizării în asistența socială A. Kadushin (1992, pp. 30-43) consideră că supervizarea a constituit un element esențial al consolidării profesiei. Totuși, supervizarea nu este specifică doar asistenței sociale, ci reprezintă o practică a multor alte domenii profesionale întâlnite în serviciile umane. Însă, în domeniul asistenței sociale, există mai multe particularități ale supervizării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
față de nivelul ierarhic superior. În ansamblul său, supervizarea creează posibilitatea unei reflecții critice asupra practicii asistenței sociale. Particularități ale supervizării în asistența socială A. Kadushin (1992, pp. 30-43) consideră că supervizarea a constituit un element esențial al consolidării profesiei. Totuși, supervizarea nu este specifică doar asistenței sociale, ci reprezintă o practică a multor alte domenii profesionale întâlnite în serviciile umane. Însă, în domeniul asistenței sociale, există mai multe particularități ale supervizării: 1. Asistența socială se diferențiază de profesiile liberale, orientate antreprenorial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
supervizarea a constituit un element esențial al consolidării profesiei. Totuși, supervizarea nu este specifică doar asistenței sociale, ci reprezintă o practică a multor alte domenii profesionale întâlnite în serviciile umane. Însă, în domeniul asistenței sociale, există mai multe particularități ale supervizării: 1. Asistența socială se diferențiază de profesiile liberale, orientate antreprenorial, întrucât oferă servicii celor asistați prin intermediul unei agenții (organizații). Încă de la începuturile sale, asistența socială a avut o bază organizațională, un context organizațional. La nivelul organizației, activitatea personalului trebuie coordonată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sau a unei persoane cu dizabilități. Din acest motiv, comunitatea este îndreptățită să știe dacă deciziile respective sunt corecte din punct de vedere procedural și să primească asigurări că acele decizii nu sunt luate arbitrar, discreționar de către asistenții sociali. Astfel, supervizarea apare ca un mecanism de control prin care comunitatea primește asigurări că angajarea resurselor sale reprezintă un proces rațional și eficient. În același timp, există și un alt aspect al răspunderii asistenței sociale față de comunitate. Comunitatea furnizează cazurile pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o parte, identificarea și definirea nevoilor, iar pe de altă parte, determinarea solicitanților de ajutor să se adreseze agențiilor. De aici, anumite presiuni ale comunității privind existența unor proceduri explicite referitoare la răspunderea agenției care stau la baza sistemului de supervizare. Astfel, pot fi identificate relații directe între două variabile: pe de o parte, implicarea (gestionarea) fondurilor publice, iar pe de altă parte, procedurile de supervizare. 3. Politicile și programele pe care le implementează agențiile sunt generate, elaborate în afara acestora, fiind
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
privind existența unor proceduri explicite referitoare la răspunderea agenției care stau la baza sistemului de supervizare. Astfel, pot fi identificate relații directe între două variabile: pe de o parte, implicarea (gestionarea) fondurilor publice, iar pe de altă parte, procedurile de supervizare. 3. Politicile și programele pe care le implementează agențiile sunt generate, elaborate în afara acestora, fiind create de diferite organisme colective (parlament, minister, comitete, comisii, consilii etc.). De aici apare o presiune asupra organizațiilor de asistență socială în vederea punerii la punct
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
aici apare o presiune asupra organizațiilor de asistență socială în vederea punerii la punct a unui sistem care să vegheze la îndeplinirea corespunzătoare a activităților ce țin de implementarea acelor politici și programe, adică o mai mare preocupare pentru procedurile de supervizare. În plus, politicile respective își au originea în afara agențiilor și pentru faptul că anumite probleme reprezintă veritabile amenințări la adresa comunității. Dependența de droguri, de alcool, delincvența, discriminarea, destrămarea familiei, violența intrafamilială se asociază cu însemnate costuri financiare și ideologice. Comunitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
control: unul extern, asupra agenției, și altul intern, asupra muncii de asistență socială. 4. Autonomia acordată fiecărui profesionist reflectă autonomia acordată profesiei ca întreg. Dacă la nivelul comunității există ezitări privind acordarea autonomiei unei profesii, atunci vor exista presiuni pentru supervizarea specialistului, luat individual. Autonomia depinde direct de gradul în care există un consens cu privire la obiectivele profesiei. Dacă există puternice segmente ale comunității în dezacord cu scopurile finale ale activității profesionale, va fi acordat un grad limitat de autonomie, iar specialiștii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
al specialistului și un grad mai ridicat de descentralizare în procesul de luare a deciziilor. De aici, dificultăți în ceea ce privește codificarea procedurilor, standardizarea regulilor de acțiune și o rutină a performanței care, la prima vedere, ar pleda pentru un sistem de supervizare mai puțin elaborat. Totuși, aceleași argumente pot fi invocate și în favoarea nevoii de supervizare: când obiectivele nu sunt suficient de clare, când există nesiguranță în ceea ce privește modul de acțiune, când efectele intervențiilor sunt impredictibile și când există un grad ridicat de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
deciziilor. De aici, dificultăți în ceea ce privește codificarea procedurilor, standardizarea regulilor de acțiune și o rutină a performanței care, la prima vedere, ar pleda pentru un sistem de supervizare mai puțin elaborat. Totuși, aceleași argumente pot fi invocate și în favoarea nevoii de supervizare: când obiectivele nu sunt suficient de clare, când există nesiguranță în ceea ce privește modul de acțiune, când efectele intervențiilor sunt impredictibile și când există un grad ridicat de risc al eșecului, asistenții sociali au nevoie și chiar doresc disponibilitatea unui reprezentant al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
asistenții sociali au nevoie și chiar doresc disponibilitatea unui reprezentant al administrației cu care să poată împărtăși responsabilitatea luării deciziilor, care să-i poată orienta și la care să poată căuta suport, iar toate acestea înseamnă dezirabilitatea unui cadru al supervizării. 6. Asistenții sociali își performează funcțiile în condiții care nu permit observarea directă. Deontologia nu permite ca o terță persoană să asiste la majoritatea activităților specifice relației de acordare a ajutorului, stabilită între asistent și persoana asistată. Interviurile se iau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
persoane, întrucât interacțiunea dintre asistent și cel asistat ar putea fi afectată. Dată fiind această caracteristică a procedurilor practicii, persoana asistată ar putea risca să nu beneficieze de nici o protecție în cazul în care nu ar exista nici un sistem de supervizare a activității asistentului. Prin supervizare se realizează atât o sancționare a performanței practicianului, cât și protecția celor asistați. 7. Rezultatele activităților profesionale în asistența socială sunt mai puțin obiective și mai puțin observabile decât în alte domenii. Spre exemplu, un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și cel asistat ar putea fi afectată. Dată fiind această caracteristică a procedurilor practicii, persoana asistată ar putea risca să nu beneficieze de nici o protecție în cazul în care nu ar exista nici un sistem de supervizare a activității asistentului. Prin supervizare se realizează atât o sancționare a performanței practicianului, cât și protecția celor asistați. 7. Rezultatele activităților profesionale în asistența socială sunt mai puțin obiective și mai puțin observabile decât în alte domenii. Spre exemplu, un medic își poate exercita funcțiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]