1,369 matches
-
comentatorului fenomenelor moderne: foarte receptiv la manifestările novatoare (nu se poate face abstracție de importanța pe care studiile sale au avut-o pentru recunoașterea creației brâncușiene, a unor muzicieni contemporani, mai târziu a lui Ion Țuculescu), nu a acceptat niciodată suprarealismul. Opunându-se suprarealismului, C. va accepta în schimb programul expresionismului, „generalizare și fundament pentru alte explicații”. Singurul element important al teoriei expresioniste asupra căruia insistă este empatia (termenul însă a apărut în opera unor esteticieni - îndeosebi W. Worringer - care nu
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
foarte receptiv la manifestările novatoare (nu se poate face abstracție de importanța pe care studiile sale au avut-o pentru recunoașterea creației brâncușiene, a unor muzicieni contemporani, mai târziu a lui Ion Țuculescu), nu a acceptat niciodată suprarealismul. Opunându-se suprarealismului, C. va accepta în schimb programul expresionismului, „generalizare și fundament pentru alte explicații”. Singurul element important al teoriei expresioniste asupra căruia insistă este empatia (termenul însă a apărut în opera unor esteticieni - îndeosebi W. Worringer - care nu aveau în vedere
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
a ține o conferință în octombrie 1923. Atitudinea pluralistă a C. se menține, de altfel, de-a lungul întregii sale apariții, iar interesul publicației îmbrățișează o arie foarte largă de manifestări ale artei moderne, prin noile curente, constructivismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul. Cele dintâi note și însemnări ale conducătorilor revistei, Ion Vinea și Marcel Iancu, au în vedere nu literatura, ci arta în general, în speță curentul abstracționist, strâns înrudit cu constructivismul. În niște Note de pictură se pledează pentru „o cât
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
fie și parțial, prin versul lui Lucian Blaga „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat”. C. demonstrează că, în genere, „înnoirea poeziei românești se dezvoltă pe un substrat tradițional vechi și foarte vechi. Orice ferment exterior - simbolism, expresionism, suprarealism, ermetism - nu face decât să potențeze un fond de creativitate generat de o realitate în care orizontul rustic este o dimensiune fundamentală”. În Fețele orașului (1988), autoarea urmărește „constituirea unor tipologii specifice lumii urbane, succesiunea vârstelor orașului românesc”, începând de la
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
foarte mult să nu fiu greșit înțeles; nu uit nici un moment de fantezia shakespeariană, nici de basme și mituri, nici de legende. Nu-l uit nici pe E.T.A. Hoffmann, nici pe alți maeștri ai literaturii fantastice, nu uit nici suprarealismul. Dar atrag atenția că la Shakespeare așa-zisele feerii exprimă o filozofie foarte coerentă și amară, care nu evadează din realitate, ci are, dimpotrivă, un substrat brutal, tipic elisabetan. Mai atrag atenția că Hoffmann (pe care-l socotesc genial și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a capta concretul și că, pe de altă parte, orice s-ar spune, nu-l ajunge nici pe departe pe Tolstoi, de pildă, și nici pe Saint-Simon, scriitori care n-au făcut altceva decât să privească până în fund realitatea. În ce privește suprarealismul, valoarea lui stă tocmai în anexarea unui imens teritoriu al realului: subconștientul și visul. Dar e bine să amintim aceste vorbe ale lui Valéry: „Celui même qui veut écrire son rêve se doit d’être infiniment éveillé (...) Qui dit exactitude
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
drept un critic. Eu credeam că fusesem destul de precaut scriind puțin mai înainte în același articol că „insist foarte mult să nu fiu greșit înțeles” și pomenind de feeriile shakespeariene, de mituri și basme, de E. T. A. Hoffmann, de suprarealism etc. și că deci în context fraza cu „plauzibilitatea” era întregită prin rest. Dar fiindcă, vorba lui Talleyrand: „Cela va sans dire, mais cela va beaucoup mieux en le disant”, și fiindcă în adevăr exprimarea mea era cam expeditivă, putând
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
I. Agârbiceanu și pentru alte două cărți, Existențialismul francez și problemele eticii de Dumitru Ghișe și Cultura europeană în epoca luminilor de Romul Munteanu. În Germania, A. răspunde altor solicitări și sugestii editoriale, îndreptându-se fie spre unele texte ale suprarealismului devenit „clasic”, precum romanul Zenobia și versurile lui Gellu Naum, fie spre literatura inspirată din actualitatea imediată, cu inflexiuni social-politice pronunțate sau mai puțin evidente; astfel, traduce din proza scriitoarei Carmen-Francesca Banciu, un roman de Alexandru Vona, Ferestre zidite, și
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
semnează articolul Influența franceză în literatura egipteană, Iorgu Iordan e prezent cu două studii de factură monografică (Unamuno și ideea de progres și Alexandru Philippide), iar Gherasim Luca trimite articolul Aragon, scriitorul generației istorice, în care insistă asupra mutației dinspre suprarealism („mișcare intelectuală lipsită de orice valoare, având pronunțate atitudini reacționare, ascunse într-o frazeologie fals revoluționară”, se afirmă într-o notă a redacției) spre o literatură ce se revendică de la ideologia socialistă. În aceeași direcție a studiilor biografice se înscrie
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
la Paris, unde se aflau B. Fondane (B. Fundoianu) și Hans Mattis Teutsch. I. este una dintre cele mai importante manifestări ale grupărilor de avangardă românești, sufletul ei fiind Ilarie Voronca. El și semnează în primul număr un articol-program intitulat Suprarealism și integralism, în care respinge suprarealismul în numele noii arte care trebuie să fie „constructivismul integral”, rezultat al interferenței artelor moderne: „poezie, muzică, arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre o gamă definitivă și înaltă”; în locul dezagregării suprarealiste, se propune „ordinea
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Fondane (B. Fundoianu) și Hans Mattis Teutsch. I. este una dintre cele mai importante manifestări ale grupărilor de avangardă românești, sufletul ei fiind Ilarie Voronca. El și semnează în primul număr un articol-program intitulat Suprarealism și integralism, în care respinge suprarealismul în numele noii arte care trebuie să fie „constructivismul integral”, rezultat al interferenței artelor moderne: „poezie, muzică, arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre o gamă definitivă și înaltă”; în locul dezagregării suprarealiste, se propune „ordinea de esență instructivă, clasică, integrală”, integrarea
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
exclusiviste din articolul-program și deschiderea față de experiențele poetice noi, textele publicate la un moment dat fac o imparțială trecere în revistă: Georges Ribemont-Dessaignes este inclus în sumar cu un articol despre „dadaclysme”, Mihail Cosma scrie despre futurism, Max Eichenberger despre suprarealism. Se mai inserează fragmente din scrisul lui Jean Cocteau, Jacques Copeau, Max Nordau. Pe lângă poezia lui Ion Călugăru, Șt. Roll, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, F. Brunea-Fox și B. Fundoianu, se tipăresc versuri de Alfred Margul Sperber și René Crevel. Despre
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
fost învins de constructivism, pentru că acesta din urmă poseda un „caracter de viață în spațiu”. Încorporându-și futurismul și integrând toate artele plastice în arhitectură, constructivismul a scos arta în stradă, devenind astfel „stilul epocii, expresia secolului”. Concepția constructivistă exclude suprarealismul care, instituind ca principii de artă „hașișul”, „visul”, „dezagregarea excesivă”, se întoarce la un izvor din trecut, anume la expresionism, un „reeditor al complângerilor nazale romantice”. „Feminin” în plan doctrinar, asemenea expresionismului, suprarealismul nu e în realizările de artă decât
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
stilul epocii, expresia secolului”. Concepția constructivistă exclude suprarealismul care, instituind ca principii de artă „hașișul”, „visul”, „dezagregarea excesivă”, se întoarce la un izvor din trecut, anume la expresionism, un „reeditor al complângerilor nazale romantice”. „Feminin” în plan doctrinar, asemenea expresionismului, suprarealismul nu e în realizările de artă decât „o neschimbată repetare a cercetărilor dadaiste”, cel căruia își „datorește mascat sistemul” fiind Tristan Tzara. În consecință, principiul integraliștilor va fi: „Nu dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
poezia din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
tonului, imagisticii, atmosferei lirice proprii, prin utilizarea dezinvoltă a unor structuri și a unor construcții validate. Dacă în Menuet poemele poartă amprenta simbolismului bacovian, culegerile Poema (1971), Poemele mării (1975), chiar dacă adună versuri scrise în aceeași perioadă, vădesc reflexe ale suprarealismului. Poetul vizează o sinteză personală, cultivând „modernisme” felurite în tipare devenite „clasice”, pe care le subordonează dicțiunii sale elegiac-sceptice, definită printr-un sentimentalism blând-ironic. S-a observat că asociația fortuită, ambiguitățile semantice, mimarea automatismului, imagismul deliberat incongruent sunt „matrițe” în
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
García Márquez, cuprinzând însă și o încercare de a da o viziune nouă asupra fantasticului și a variantelor sale categoriale. Lucrarea se închide, simetric, printr-un eseu intitulat Serialismul și endogamia, cu aplicare tot la universul macondin. O altă carte, Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, apărută în varianta românească la Timișoara în 1996 și în limba greacă la Atena în 1997, este un studiu asupra traseelor pe care se înscriu diferitele forme de suprarealism în literaturile zise periferice, văzute
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
cuprinzând însă și o încercare de a da o viziune nouă asupra fantasticului și a variantelor sale categoriale. Lucrarea se închide, simetric, printr-un eseu intitulat Serialismul și endogamia, cu aplicare tot la universul macondin. O altă carte, Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, apărută în varianta românească la Timișoara în 1996 și în limba greacă la Atena în 1997, este un studiu asupra traseelor pe care se înscriu diferitele forme de suprarealism în literaturile zise periferice, văzute ca fază
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
universul macondin. O altă carte, Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, apărută în varianta românească la Timișoara în 1996 și în limba greacă la Atena în 1997, este un studiu asupra traseelor pe care se înscriu diferitele forme de suprarealism în literaturile zise periferice, văzute ca fază de tranziție de la modernitate la postmodernism. Volumul El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (1999), editat în capitala ecuadoriană, reia și aprofundează teme și motive prezentate anterior în Formă și deschidere, completate cu cercetările
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Internațional de Poezie Mistică (1988) și cu Premiul pentru traducere la prima întâlnire internațională a traducătorilor de literatură română (1990). SCRIERI: Neohelleniko Triptycho. Kavafis-Seferis-Sikelianòs, Atena, 1979; Formă și deschidere, București, 1980; Literatura hispánica, Atena, 1990; Teoría de la traducción, Atena, 1991; Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, Timișoara, 1996; El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana, Quito, 1999; [Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic], Atena, 1999; Repere în zig-zag, pref. Matei Călinescu, București, 2000. Antologii: [Celălalt suprarealism. București, 1944-1948], Atena, 1987. Traduceri: Antologia eseului
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Poezie Mistică (1988) și cu Premiul pentru traducere la prima întâlnire internațională a traducătorilor de literatură română (1990). SCRIERI: Neohelleniko Triptycho. Kavafis-Seferis-Sikelianòs, Atena, 1979; Formă și deschidere, București, 1980; Literatura hispánica, Atena, 1990; Teoría de la traducción, Atena, 1991; Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, Timișoara, 1996; El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana, Quito, 1999; [Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic], Atena, 1999; Repere în zig-zag, pref. Matei Călinescu, București, 2000. Antologii: [Celălalt suprarealism. București, 1944-1948], Atena, 1987. Traduceri: Antologia eseului hispano-american, îngr
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Atena, 1990; Teoría de la traducción, Atena, 1991; Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, Timișoara, 1996; El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana, Quito, 1999; [Literatura hispano-americană. Tablou sinoptic], Atena, 1999; Repere în zig-zag, pref. Matei Călinescu, București, 2000. Antologii: [Celălalt suprarealism. București, 1944-1948], Atena, 1987. Traduceri: Antologia eseului hispano-american, îngr. și postfață Paul Alexandru Georgescu, București, 1976 (în colaborare); Evanghelos Moutsopoulos, Categoriile estetice, București, 1976; Lírica popular tradicional rumana, București, 1979 (în colaborare cu Omar Lara); Odysseas Elytis, Iar ca sentiment
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
exprimă însă deopotrivă prin „ideea de a opune mecanicii distructive a războiului energiile năvalnice ale firii” (Mircea Martin). Poezia în limbă franceză a lui F. dă seamă deopotrivă de maturizarea „conștiinței nefericite” a poetului și de asimilarea experimentelor operate de suprarealism și dadaism în planul expresiei. Forma se mulează cu o mai mare libertate pe trăire în poemele din anii ’30, împlinind astfel mai vechiul deziderat al sincerității de adâncime ca garant esențial al respectării stării de poezie, expresie a adevărului
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Ștefan Aug. Doinaș și Alina Ledeanu), Eseuri aproape politice, Craiova, 1999; Jacques Derrida, Celălalt corp urmat de Democrația amânată, Craiova, 1993, Khôra, postfața trad., Craiova, 1998; Alain Bosquet, Meseria de ostatic, Craiova, 1993 (în colaborare cu Doina Marinescu); Georges Sebbag, Suprarealismul, București, 1999. Repere bibliografice: Marian Papahagi, „Facerea poemului”, TR, 1985, 40; Irina Mavrodin, Omul poietic, RL, 1989, 32; Dan Silviu Boerescu, Ființă și limbaj, VR, 1990, 2; Constantin Cubleșan, Meditație asupra problematicii limbajului, T, 1990, 3; Țeposu, Istoria, 185-186; Dicț
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
Și acest jurnal, o carte a morților, un pomelnic 8. Regizată și supravegheată de un dictator smintit, viața În România lasă o puternică impresie de suprarealitate, despre care vorbește Mircea Dinescu Într-un discurs ținut la Berlin În septembrie 1988: Suprarealismul ca metodă politică umblă nestingherit pe străzile unor orașe, dă năvală În casele noastre odată cu ziarul de dimineață, ne mânjește ecranul televizorului, clanța de la ușă, periuța de dinți 1. Echivalată cu „marea mascaradă” sau cu „bâlciul fără sfârșit”2, cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]