2,744 matches
-
acțiune la Toulon?", se întreabă Engels într-o scrisoare către Borgius din 25 ianuarie 1894. "Desigur că un altul i-ar fi luat locul"3 conchide părintele materialismului dialectic și istoric. Viziunea sa deterministă asupra istoriei, unde condițiile economice generează suprastructura socială, inclusiv istoria societății, strivește orice geniu sub povara necesității. În această logică deterministă, ne întrebăm (și pentru Engels) cine i-ar fi putut lua locul lui Iisus Hristos? Mai aproape de zilele noastre, încercăm să ne imaginăm configurația politică a
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
căderea comunismului au demonstrat că în România și Polonia procesul socializării religioase în cadrul familiei a fost destul de intens chiar și în timpul comunismului (Muller, 2004). Așa cum arată Halman și alții (2005), în România, Polonia și Slovacia comunismul a acționat ca o "suprastructură politică opresivă, fără să fie capabil să modifice obiectivele, valorile și comportamentul cotidian al oamenilor" (pag. 64). Cel puțin nu a reușit la fel de bine ca în cazul Cehiei sau al Estoniei. Cu toate acestea, spațiul public a fost mult mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
zidului Berlinului. În acel moment Grecia a simțit, de asemenea, nevoia unei protecții europene. În al treilea rând, regăsim puținele țări care au crezut că pot rezolva problemele lor naționale mai eficient prin delegarea unei părți din putere către o suprastructură europeană. Mulți italieni au crezut că eficiența administrativă într-un anumit domeniu poate fi îmbunătățită dacă anumite decizii au fost luate la Bruxelles, în loc să fie dezbătute la Roma. Belgienii văd, de asemenea, Comunitatea europeană drept o sursă de legitimare a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
pentru viitor - și, vai, ne aștepta un viitor sumbru! - tipul nostru de reacție, luciditatea și forța noastră, elemente care, o spun Încă o dată, la nord de România, În Ungaria, Cehoslovacia, Polonia și chiar În Rusia Sovietică produseseră conflicte majore Între suprastructura politică și cea culturală! Ei bine, iată pe scurt cum arăta, În viziunea mea un pic naivă, dar pe care mi-o revendic și azi, „singurul meu sprijin” pe care „mă puteam baza” dacă atunci, aflat „la adăpost”, la München
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de organizare și a marii lor inventivități tehnice și științifice. Și... totuși... Dar nu acest „răspuns”, al mentalității economice, ne interesează aici, nu el m-a preocupat la sfârșitul anilor ’70 la München și Frankfurt, ci „răspunsul” lumii intelectuale, al „suprastructurii” intelectuale, al universității, al lumii literare sau artistice, al mass-mediei de nivel Înalt, nu cea bulevardieră. Și aici, spre uimirea, spre stupoarea celui venit din Estul invadat și opresat de „bolșevismul ideologic”, avid de liberatea de a gândi și de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
marxisto-leniniste pe care le descopeream la nu puțini corifei ai universității și literaturii germane, cum o spuneam mai sus, ca o formă a deculpabilizării față de marea vină ideologică ce apăsa asupra celor mai lucizi, a celor mai conștienți reprezentanți ai suprastructurii culturale germane?! Un anume „provincialism” cultural pe care mi se părea că-l descopăr În patria lui Goethe, Beethoven, Nietzsche, Th. Mann?! Odată cu scindarea Berlinului, timp de vreo jumătate de secol, Germania și-a pierdut, credeam atunci - o cred și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
asaltului contra „tiranului”, s-ar fi făcut aspre analize și critici la politica sa și la marile neajunsuri din economie, sănătate, agricultură, școală, cultură. Asemenea critici și analize ar fi „prins” și o bună parte a establishment-ului politic, al suprastructurii administrative și chiar politice, tot mai nemuțumite de măsurile discreționare și aventuriste ale cuplului prezidențial, fapt pe care emigrația „luptătoare” nu-l lua În cont, amestecându-l pe dictator cu baza, destul de largă, a administrației și economiei din rândul cărora
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
forme atât de brutale, viclene și discreționare, statul român, organizarea statală și administrativă, În orice formă am găsi-o În istorie, l-au spoliat, „păcălit” și umilit pe veșnicul păstor, țăran, meseriaș sau orășean, Încât vor trebui serioase eforturi din partea suprastructurilor prezente și viitoare ca să ajungă cât de cât la acel echlibru Între individ și administrație, singura cheie reală și posibilă a unei reale normalizări. Am luptat toată viața contra acestei „molime seducătoare” care este fatalismul românesc, luptă cu atât mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tiran sângeros” care i s-a făcut lui Ceaușescu În mass-media occidentală și care persistă până azi! - nu Ceaușescu, ci Dej, Pauker, Drăghici, Teohari Georgescu, Luca și ceilalți „tovarăși” au fost cu adevărat călăii, În accepție nonfigurativă, directă, fizică, a suprastructurii românești; În această suprastructură În afara financiarului, politicianului, omului de cultură, izolați, alungați, Închiși sau exterminați, se afla și Țăranul mijlocaș, numit și „chiabur”, insul cu autoritate al satului românesc și rezistent contra spolierii și dezrădăcinării agricultorului și păstorului român. Nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
s-a făcut lui Ceaușescu În mass-media occidentală și care persistă până azi! - nu Ceaușescu, ci Dej, Pauker, Drăghici, Teohari Georgescu, Luca și ceilalți „tovarăși” au fost cu adevărat călăii, În accepție nonfigurativă, directă, fizică, a suprastructurii românești; În această suprastructură În afara financiarului, politicianului, omului de cultură, izolați, alungați, Închiși sau exterminați, se afla și Țăranul mijlocaș, numit și „chiabur”, insul cu autoritate al satului românesc și rezistent contra spolierii și dezrădăcinării agricultorului și păstorului român. Nu, Ceaușescu, mai abil, cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Pleșu!, ca un semn al „subțirimii” sau „noutății” stratului civilizatoriu sau cultural În țările române; de unde, iutea recădere În practicile primitive ale medievalității târzii sau nu. Nimic mai fals: nu numai că Germania, unul dintre focarele cele mai Înalte ale suprastructurii europene, la Începutul anilor ’30 a fost târâtă În același „proces”, extrem de complex și care nu poate fi expediat doar la formula unei „dictaturi militare” ca atâtea În secolul trecut, iar „otrava” acestei „Învățături”, care, simplu și brutal spus, se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
interes local, precum și proiectele de amenajări și captări ale acestora sau ale altor pierderi de ape minerale, executate prin mijloacele proprii ale întreprinderilor. Articolul 4 Patrimoniul regiei este de 16.625.000 lei, constituit din sondele, captările, echipamentele aferente și suprastructura acestora, aflate în dotarea unităților din subordinea Departamentului geologiei sau a prefecturilor locale, care îmbuteliază în prezent ape minerale și dioxid de carbon natural și care vor fi preluate de regie prin protocol, în termen de 30 de zile de la
HOTĂRÎRE nr. 1035 din 21 septembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a apelor minerale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107301_a_108630]
-
Articolul 6 Listele prevăzute la art. 5 din prezentele norme vor conține: - informații, inclusiv planuri, hărți, alte documentații privind mediul natural, național sau local (informații ecologice, geologice, marine, meteorologice, sanitare și altele asemenea); - documentații privind lucrări de structură, infrastructura și suprastructura, construcții de utilitate publică, rețele de transport și distribuție, căi de comunicație și rețele publice de telecomunicații, capacități de stocare, cheiuri, diguri, sisteme de irigație, amenajări funciare de interes național; - documentații privind licențele achiziționate; - lucrări de investiții de interes public
NORME SPECIFICE Nr. 2295 din 18 aprilie 1996 privind privatizarea societăţilor comerciale de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116734_a_118063]
-
din 1 septembrie 2001. Articolul 2 (1) Drumurile fac parte din sistemul național de transport. ... (2) Drumurile sunt căi de comunicație terestră special amenajate pentru circulația vehiculelor și pietonilor. ... (3) Fac parte integrantă din drum: ampriza și zonele de siguranță, suprastructura și infrastructura drumului, podurile, podețele, șanțurile, rigolele, viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile și alte lucrări de artă, construcțiile de apărare, protecție și consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliști, locurile de parcare, oprire și staționare, stațiile de taxare, bretelele
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121110_a_122439]
-
întreținere a acestuia sunt în sarcina deținătorului. ... (3) Pasajele peste autostrăzi cu rampele aferente, care asigură continuitatea drumurilor peste pasaj, cu excepția pasajelor private, rămân în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., iar întreținerea curentă a suprastructurii drumurilor peste pasaj rămân în grija administratorului acestuia. ... (4) Se interzice amplasarea construcțiilor și panourilor publicitare în curbe și în intersecțiile la nivel ale căilor de comunicație, în ampriză și în zonele de siguranță, precum și pe suprafețele de teren destinate
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121110_a_122439]
-
maxime admise în circulație și caracteristicile conexe ale vehiculelor rutiere Clasificarea drumurilor din punctul de vedere al maselor și dimensiunilor maxime admise: R = drumuri reabilitate; NR = drumuri nereabilitate; M = drumuri modernizate; P = drumuri pietruite. ADMISE (în metri) b) 1.4. │Suprastructurile demontabile și unitățile de transport standardizate, cum │ │ │ar fi containerele, vor respecta dimensiunile precizate la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.7, 1.8 și 4.4. 1.4.a. Dacă în spatele autobuzului sunt montate dispozitive
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121110_a_122439]
-
Planșele vor conține cote, dimensiuni, distanțe, funcțiuni, arii, precizări privind finisajele și calitatea acestora etc. 4. Structura Va cuprinde planșele principale privind alcătuirea și execuția structurii de rezistenta, pentru fiecare obiect, și anume: * planurile infrastructurii și secțiunile caracteristice cotate; * planurile suprastructurii și secțiunile caracteristice cotate; * descrierea soluțiilor, constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuție și montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul, care se vor înscrie pe planșele principale. 5. Instalațiile Vor cuprinde planșele principale privind execuția instalațiilor fiecărui obiect, inclusiv
NORME METODOLOGICE*) din 13 aprilie 1998 privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121162_a_122491]
-
Planșele vor conține cote, dimensiuni, distanțe, funcțiuni, arii, precizări privind finisajele și calitatea acestora etc. 4. Structura Va cuprinde planșele principale privind alcătuirea și execuția structurii de rezistenta, pentru fiecare obiect, și anume: * planurile infrastructurii și secțiunile caracteristice cotate; * planurile suprastructurii și secțiunile caracteristice cotate; * descrierea soluțiilor, constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuție și montaj, recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea și montajul, care se vor înscrie pe planșele principale. 5. Instalațiile Vor cuprinde planșele principale privind execuția instalațiilor fiecărui obiect, inclusiv
NORME METODOLOGICE*) din 13 aprilie 1998 privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121191_a_122520]
-
din 1 septembrie 2001. Articolul 2 (1) Drumurile fac parte din sistemul național de transport. ... (2) Drumurile sunt căi de comunicație terestră special amenajate pentru circulația vehiculelor și pietonilor. ... (3) Fac parte integrantă din drum: ampriza și zonele de siguranță, suprastructura și infrastructura drumului, podurile, podețele, șanțurile, rigolele, viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile și alte lucrări de artă, construcțiile de apărare, protecție și consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliști, locurile de parcare, oprire și staționare, stațiile de taxare, bretelele
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117319_a_118648]
-
întreținere a acestuia sunt în sarcina deținătorului. ... (3) Pasajele peste autostrăzi cu rampele aferente, care asigură continuitatea drumurilor peste pasaj, cu excepția pasajelor private, rămân în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., iar întreținerea curentă a suprastructurii drumurilor peste pasaj rămân în grija administratorului acestuia. ... (4) Se interzice amplasarea construcțiilor și panourilor publicitare în curbe și în intersecțiile la nivel ale căilor de comunicație, în ampriză și în zonele de siguranță, precum și pe suprafețele de teren destinate
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117319_a_118648]
-
maxime admise în circulație și caracteristicile conexe ale vehiculelor rutiere Clasificarea drumurilor din punctul de vedere al maselor și dimensiunilor maxime admise: R = drumuri reabilitate; NR = drumuri nereabilitate; M = drumuri modernizate; P = drumuri pietruite. ADMISE (în metri) b) 1.4. │Suprastructurile demontabile și unitățile de transport standardizate, cum │ │ │ar fi containerele, vor respecta dimensiunile precizate la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.7, 1.8 și 4.4. 1.4.a. Dacă în spatele autobuzului sunt montate dispozitive
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117319_a_118648]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 618 din 28 august 2012. (4) Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri și în pupa navei și, după caz, și pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie și numele portului de înmatriculare. ... (5) Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie și pe colacii, plutele, bărcile și șalupele de salvare cu care este echipată aceasta. ... ---------- Art. 51^3
ORDONANŢĂ nr. 42 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind tranSportul maritim şi pe căile navigabile interioare***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117312_a_118641]
-
Constantă. Capitolul 2 Obiectul de activitate al Administrației Portului Constantă Administrația Portului Constantă are ca obiect de activitate: - administrarea întregii infrastructuri a porturilor Constantă, Mangalia și Midia (diguri, cheiuri, bazine, șenale, teritorii cîștigate asupra mării) și a unei părți din suprastructura (platforme, magazii, instalații și utilaje, clădiri social-administrative, stații de transformare, grupuri sociale etc.) care sînt in dotare proprie; - întreținerea funcționalității tuturor construcțiilor hidrotehnice; - repararea construcțiilor civile; - menținerea adîncimilor; - asigurarea semnalizării și balizării porturilor; - asigurarea unor facilități portuare privind furnizarea de
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
în portul Constantă; 4.3. elaborează studii și programe privind nivelurile și ritmurile traficului portuar de marfuri în portul Constantă; 4.4. întocmește programe anuale și de perspectivă și asigură urmărirea lucrărilor de întreținere, reparare și modernizare a infrastructurii și suprastructurii portuare din dotare; 4.5. pregătește elementele necesare negocierii cu reprezentanții statului, pe baza programului de lucrări, a volumului de activități posibil de realizat și asigurarea acestora în condițiile existenței surselor de finanțare și ale bazei materiale necesare; 4.6
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
volumului de activități posibil de realizat și asigurarea acestora în condițiile existenței surselor de finanțare și ale bazei materiale necesare; 4.6. pregătește elementele negocierii cu reprezentanții statului a cheltuielilor necesare pentru întreținerea, repararea și modernizarea infrastructurii portuare și a suprastructurii ce nu aparțin societăților comerciale; 4.7. urmărește avizarea și aprobarea documentațiilor tehnice prezentate de societățile comerciale de exploatare portuara, privind modernizarea și dezvoltarea suprastructurii din dotarea acestora; 4.8. elaborează norme tehnice privind construcția, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]