3,122 matches
-
și mai puțin pe interacțiunile complexe cu factorii naturali și culturali, deși recunoaște și rolul lor. Spre exemplu, solurile cu un conținut ridicat în materie organică și cu o activitate biologică intensă sunt cunoscute ca având un rol important în suprimarea agenților patogeni ce rezistă pe resturile vegetale. De asemenea, autorul afirmă că, impactul negativ al pesticidelor asupra microflorei din sol, afectează plantele prin limitarea disponibilităților nutritive. 6.2. Combaterea organică Din considerentele prezentate mai sus, fermierii care practică agricultura biologică
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și schimbătoare. Actorii umani nu pot spune, precum Dumnezeu În Evanghelia după Ioan, „Să fie lumină”, pentru ca lucrul să se și Întâmple; de aici, necesitatea adaptării la circumstanțe, la evenimentele imprevizibile din viitor și... la ceilalți! Cu excepția reducerii și a suprimării definitive, până la ultimul, a tuturor celor ce se opun, suntem nevoiți să constatăm că germenii voințelor adverse persistă dincolo de rezolvarea temporară a unui conflict și că trebuie să acceptăm situația. De aceea, cultura strategică tradițională chineză recomandă evitarea creării de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană Își obține Împlinirile?” Din aceste motive, pe plan instrucțional, lupta Împotriva verbalismului se duce nu Împotriva utilizării cărții În școli; ea nu are În vedere suprimarea manualelor școlare, a metodelor livrești, În general, ci adoptarea unei alte concepții asupra cărții școlare și a Întrebuințării ei, În intenția de a-i reda acesteia adevărata destinație informativă și formativ-educativă pentru care este creată. Numai concepută și realizată Într-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dintre prevederile legii din 1864 au fost modificate către sfârșitul secolului al XIX-lea prin diverse legi. Dintre modificările intervenite sunt notabile diferențierile dintre școlile primare rurale - de cinci ani cu învățători - și cele urbane - de patru ani cu institutori -, suprimarea bacalaureatului - instituit în 1864 - și organizarea liceului pe trei secții - clasică, umană și reală -, după ce prin legea din 1864 toate liceele funcționau după aceeași programă. În a doua partea a secolului al XIX-lea, rețeaua școlară și efectivele școlare au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unor nevoi reale. Subiectivismul crizei actuale constă În transmiterea unor mesaje de natură psihologică, dar cu impact foarte mare sau, mai bine zis, cu efect imediat, care afectează Încrederea, și mă refer aici la piețe și la cursurile de schimb, suprimarea unor obișnuințe având În vedere consumul, economisirea și percepția cu privire la nivelul unor indicatori sau sfidarea unor semnale. Severitatea unor crize reale care afectează omenirea de decenii Întregi a fost minimalizată, cu toate că există perspectiva de agravare iremediabilă. Sfidarea germenilor crizei s-
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
se impune din această fabulă este aceea că trăim în mijlocul unei lumi de aparențe înșelătoare pe care, din ignoranță, le luăm drept niște realități adevărate. Suntem, ca atare, sclavii ignoranței în care ne aflăm. Se impune, iarăși, o constatare fundamentală: suprimarea neștiinței la care este condamnat omul prin alcătuirea metafizică a realității contează ca o condiție fundamentală a eliberării sale din peștera în care îl închid simțurile sale, întrucât doar pe baza acesteia el va putea distinge cu claritate între realitate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aceste circumstanțe idealizate pot deveni realitate. Pe de altă parte, capacitatea de adaptare la circumstanțe - de a se modifica pe sine pentru a se potrivi cu împrejurările - implică, în mod caracteristic, puțină creativitate sau deloc și poate chiar să necesite suprimarea creativității, ca atunci când ne dăm seama că adaptarea la mediul școlar sau la cel de la locul de muncă înseamnă că nu trebuie să ne exprimăm ideile creative dacă nu vrem să avem note mai mici sau să fim mai puțin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi cu Dumnezeu. Din epicurism, Lorenzo Valla nu reține plăcerea definită ca absență a tulburării, ataraxia, ci utilitarismul, teoria interesului sau a impurității, pentru a o spune în sensul etimologic. Plăcerea lui Epicur califică starea în care ne găsim după suprimarea tuturor ocaziilor de a suferi. Departe de afecțiunile și de pasiunile triviale înțeleptul epicurian se bucură de plăcerea simplă de a exista și de a coincide în mod absolut cu propria persoană, ca prieten al sinelui. Așadar, plăcerea nu este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prea recentă. Fiul suprimă astfel numele tatălui - Eyquem - pentru a păstra doar pe acela al domeniului: de Montaigne... Nu-i nevoie să fii doctor în psihanaliză pentru a remarca aceste coincidențe: moartea fizică a tatălui, asasinare simbolică a cadavrului prin suprimarea numelui, recuzarea ascendenței reale și, în sfârșit, revendicarea unei filiații simbolice mai vechi pe calea titlurilor. Celui care afirmă sus și tare că noblețea se dobândește numai prin valoarea personală îi rămâne de efectuat truda care să-i permită să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tăcut, Protarh trebuie să se împace și cu apărarea - virtuală! - a unei teze reducționiste și caricaturale. El reprezintă imperativul categoric hedonist: plăcerea se identifică cu binele. Astfel încât el aduce mărturie în favoarea vieții fericite. Aici, plăcerea apare ca fiind altceva decât suprimarea sau dispariția durerii. După Philebos, plăcerea nu este negativă, conform modelului exploatat mai târziu de Epicur, ci pozitiv: ea presupune căutarea activă a satisfacțiilor și elaborarea jubilării. Binele suveran, ceea ce este bun și plăcerea avansează identificate și identificabile. Oare de ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ceea ce permite realizarea proiectului filosofic, iar „rău” ceea ce-l stânjenește, îl încetinește sau îl face imposibil. Dincolo de bine și de rău, gândirea Grădinii propune un utilitarism hedonist în numele căruia răul se suprapune suferinței. Ceea ce este bun caracterizează fie absența suferinței, fie suprimarea ei. în afara de asta, nimic nu este adevărat... Răul nu vine de la păcat, suferința nu-și are rațiunea într-o greșeală care ar trebui ispășită. Filosofia lui Epicur evită toate fabulațiile care-i culpabilizează pe oameni și trimit genealogia negativității
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
absenței tulburării, dar și ale plăcerii de a fi împreună. Bunătatea, virtute cardinală la Epicur, își află atunci deplina împlinire: voință de plăcere pentru amândoi, importanță corect înțeleasă a cheltuirii afective și a prisosului afectiv împărtășite, capital de forță inestimabil, suprimare a singurătății solipsiste în care trăia fiecare până atunci, prietenia are preț prin magnificele potențialități pe care le presupune. Contractul care face posibilă această virtute a elecțiunii funcționează și în sens invers și poate genera la fel de bine și îndepărtarea cuiva
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză pentru dificultățile cu care societatea germană se confrunta. Evreii, țiganii, amestecul raselor au fost prezentate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod special, suprimarea evreilor, țiganilor, slavilor. Limita „spațiului vital” a fost o altă definire a problemei-cauză, soluția fiind expansiunea militară. În întreaga perioadă a tranziției, considerarea „neocomuniștilor și a securiștilor” drept cauză a eșecurilor tranziției pare să fie de același tip. În lupta
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
domeniul relațiilor internaționale - problematica anarhiei și a relației sale cu conceptul de suveranitate - numai pentru a deforma prin simplificare cealaltă componentă, problematica federalismului. Simultan, din această perspectivă, proiectul realist pare construit într-o manieră antitetică, prin „amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale” (Thies, 2002, p. 169). În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a Școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX-lea asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ipotezele și implicațiile ei cele mai profunde - de concepția lui Hobbes, atât de invocată în cazul realismului clasic, constituie o sursă importantă de inspirație și legitimare a Școlii engleze. În lumea stării naturale descrisă de John Locke, nu amenințarea cu suprimarea fizică este cea mai importantă temere, fundamentul comportamentului individual, ci absența unei autorități superioare care să fie răspunzătoare de împărțirea dreptății între indivizi și care să vegheze la respectarea înțelegerilor („contractelor”) dintre ei. Marile riscuri la adresa existenței unei comunități, a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care rezultă din toate aceste aspecte. Prin extrapolare, în relațiile internaționale, războiul poate fi o amenințare importantă, din cauza efectelor sale dramatice pentru existența statelor. Cea mai frecventă amenințare și, de aceea, cel puțin la fel de importantă, nu este războiul și posibilitatea suprimării fizice a statelor, ci imposibilitatea atingerii unor înțelegeri între state care să fie respectate sistematic. Această situație generează și favorizează continuu un mediu internațional non-cooperant, incert, lipsit de reguli stabile care să fie respectate de marea majoritate a actorilor internaționali
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
istorică primitivă, și existența și coabitarea statelor în relațiile internaționale. În starea de natură nu există relații de afectivitate, de grijă, nu există ființe dependente unele de altele, nu există ființe care cooperează, ci doar indivizi autonomi care resimt amenințarea suprimării din partea oricărui alt individ autonom mai puternic, asemenea statelor în sistemul internațional. Nu există femei, nu există copii, nu există vârstnici, nu există prieteni, nu există într-ajutorare. Fecare individ este și trebuie să fie autosuficient, așa cum statele, în extremis
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și alimentație) în locul celor tradiționale; conservanții prezenți în cvasitotalitatea produselor procesate au efect dublu: măresc durata de conservare a produselor, dar introduc în organismul uman produși chimici nedoriți, care s-ar putea dovedi periculoși pe termen lung pentru sănătatea umană; suprimarea a numeroase locuri de muncă ale micilor comercianți care-și ofereau produsele (tradiționale sau nu) la „colțul străzii”. Schimbarea modelelor de producție agricolă și de consum al produselor alimentare poate fi asimilată cu o reală revoluție în aprovizionarea cu alimente
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
bariera rațiunii, să iasă din condiția obișnuită a „raționalismului cartezian”, lucid și prudent? Ea intră atunci În regatul a ceea ce filosofii numesc „cunoaștere contemplativă” sau „intuiție intelectuală”. Aceste ipostaze spirituale sunt Însă greu de definit, deoarece ele presupun „asceză mentală”, „suprimarea operațiilor mentalului”: În astfel de stări, care sunt cultivate de yoghini, gândirea poate ajunge, potrivit filosofiilor indiene, până la starea de a sta neclintită, concentrată În ea Însăși, desprinsă atât de orice dorință a persoanei, cât și de ideea de reușită
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pragmatism” extern „rigorii lor democratice” - mereu atât de autentic rațională și de rațional extremistă - pe care eu îl sesizam la prietenii mei radicali, în intervenția mea din Corriere della Sera. Nu există nici o rațiune practică suficient de bună ca să justifice suprimarea unei ființe omenești, chiar și în primele stadii ale evoluției sale. Eu știu că în nici un alt fenomen al existenței nu există o la fel de furibundă, de totală, de existențială voință de a trăi decât în făt. Nerăbdarea sa de a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Într-un context represiv, obiectul „vânătorii de vrăjitoare” (ceea ce este „diferit”) e mai întâi privat de caracterul său uman, lucru care permite ulterior excluderea sa efectivă de la orice posibil sentiment de fraternitate sau milă și, în general, în practică, anticipează suprimarea sa fizică (Himmler, lagărele). Însă eu am spus și am repetat în mai multe rânduri că societatea italiană de astăzi nu mai este clerico-fascistă, ci consumistă și permisivă. Prin urmare, faptul că în cadrul ei se poate declanșa o campanie de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fel mai amar și mai dureros decât cea a lui Napolitano 2. Ea are drept temă principală genocidul: adică socotesc că distrugerea și înlocuirea valorilor în societatea italiană de astăzi duce, chiar și fără masacre și împușcări în masă, la suprimarea unor mari zone ale societății înseși. De altfel, nu este o afirmație total eretică sau eterodoxă. Există în Manifestul lui Marx un pasaj ce descrie cu mare limpezime și precizie genocidul la care burghezia a supus anumite straturi ale claselor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
scopurilor sale este cea mai evidentă formă de conflict; agresiunea deschisă ilustrează conflictul manifest; în această etapă, conflictul trebuie rezolvat sau folosit în mod constructiv pentru ca eficiența organizației să nu fie compromisă; consecințele - reflectă situația de după soluționarea conflictului sau după suprimarea lui, efectele pe care conflictul le-a produs și se referă în special la relațiile dintre părțile aflate în conflict (suportive sau, dimpotrivă, dușmănoase) (Gordon, 1987). Ken Thomas descrie procesualitatea conflictului diferit de cea a lui Gordon, stabilind patru stadii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
populației. De asemenea, În contrast cu vechea emigrare, cea de după război este una definitivă, se produce la nivelul Întregii celule economice individuale, are un caracter exclusiv familial. Printre cauzele emigrărilor, În primul rînd se impun cele de natură politică. După Încheierea războiului, suprimarea treptată În Europa de Est a instituțiilor parlamentare și a sistemului politic pluripartit, a libertății presei și Întrunirilor, a organizării sindicale libere, reprimarea Bisericii și scoaterea În afara legii a unor culte religioase, toate aceste evoluții și altele similare s-au aflat la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a autorului, lucrarea „nu este pur și simplu o istorie a Securității din timpul regimului Dej, ci mai curînd o analiză a rolului pe care l-a jucat impunerea terorii, a represiunii În menținerea la putere a lui Dej, În suprimarea opoziției și a disidenței de orice fel”. Cu alte cuvinte, avem o introducere În „regimul care l-a făcut pe Ceaușescu posibil”. Spre deosebire de Nicolae Ceaușescu, ultimul dictator al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel care a pus bazele regimului de inspirație sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]