4,066 matches
-
de Film (FIPRESCI). Magda Mihăilescu este critic de film. Absolventă a Facultății de Filosofie, secția Ziaristică (1960). Titular al rubricii de cinema în Flacăra, Informația Bucureștiului, Adevărul, Adevărul Literar și Artistic, Gîndul. Cărți publicate: Sophia Loren (1969); Aceste gioconde fără surîs. Convorbiri cu Malvina Urșianu (2006); François Truffaut. Bărbatul care iubea filmele (2009); Lucian Pintilie. Guardare in faccia il Male (în colab., 2004); Cele mai bune zece filme românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici (coord., Polirom
Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu () [Corola-journal/Journalistic/68681_a_70006]
-
studiind cîteva tomuri de istorie a filosofiei, să extragă din ele teme ce pot fi exploatate umoristic, dar și destul de frivoli ca să lase impresia că filosofia se mărginește la un șir de teme insolubile în fața cărora singura atitudine cuvenită e surîsul condescendent. Oricum, ce obțin în final este o colecție amuzantă de glume avînd ca obiect una sau alta din constantele filosofiei: raționamentul prin analogie, reductio ad absurdum, argumentum ad verecundiam, petitio principii, post hoc ergo propter hoc, legea noncontradicției, etica
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
suport/ jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop/ nu mai pot îndura existența pe sfert existența-n surdină/ prudența resemnarea cumințenia îmi stau în gât mă sugrumă" (78, Praf, noroaie, zăpezi). Diafanitatea metaforizării, din poemele timpurii, compensează zona directeții lirice, precumpănitoare în anii din urmă: "dormi/ surâsul în colțul gurii uitat/ ca un fluture viu// e un fel al vieții/ de a-și răspunde sieși/ o/ auzi cum bate un os/ în toaca de lemn verde/ a pântecului tău (6). Oricum, deși în modalități diferite, iubita rămâne
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
Cine nu a dat exemple, probabil că va primi jumătate din punctaj. Cerința numărul 9 - un fragment din text din care trebuiau să extragă ideea principală și câteva mijloace artistice: imperfectul evocator, cu valoare descriptivă sau epitete cum ar fi "surâsul descurajate". Descarca AICI baremul de la profilul Real La primul subiect a fost un fragment din romanul "Scrinul Negru" de George Călinescu. Prima cerință se referă la sinonime pentru mormane - grămadă sau pentru uzate - deterioarate. A doua cerință: Rolul cratimei trebuia
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
său Angel Pantoja Medina, din Puerto Rico a murit la vârsta de 24 de ani. El a cerut ca, în timpul propriului său priveghi, să fie pus în picioare, îmbrăcat în hainele pe care le purta pe stradă și să aibă un surâs pe chip. 3) O multimilionară îi lasă fiului ei plăcerea de a munci Multimilionara americană Leona Helmsley i-a lăsat prin testament fiului ei „plăcerea de a munci pentru a-și câștiga existența”. Leona a specificat că i-a lăsat
Cele mai neobişnuite 9 testamente din lume: O multimilionară i-a lăsat fiului plăcerea de a munci () [Corola-journal/Journalistic/68149_a_69474]
-
incest / S-ar putea ca acest // text impulsiv să fie un rest / de pe când jinduiam în arest // între mocirle și Everest / la coada vacii în Est" (28 iunie 1998). La capătul celălalt, marcat de un rictus de gravitate ce înlocuiește surîsul ca și de dimensiunea amplă a tabloului, apare o perspectivă coșmarescă a unui final de epocă, în imaginar și cadențe dantești. Prin aceste versuri poetul face o încercare de solemnizare a tehnicii d-sale mergînd pînă la răsucirea patetică. Aceasta
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
obscurantism să afirmi că un curent ideologic sau altul e absolut inexplicabil din punctul de vedere al psihologiei sociale fiindcă e nejustificabil moral" (D.U.). Dacă cele de mai sus ne-au produs nu doar consternare, ci și, uneori, un surîs (comicul involuntar ni se pare cel mai subtil), să încheiem pe această dispoziție relaxantă. Cum să nu luăm apărarea comunismului, dacă pînă și ciuma a avut părțile sale "bune"? "Nici chiar epidemiile de ciumă din Evul Mediu n-au avut
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
visuri omenești,/ miei de vată, îngeri mici de zahăr roz/ un covor de iarbă fină, plus o baltă cu rogoz/ pentru barcă și idilă. Suflete-ai putea să te oprești." (Iubire). Aproape bucolic. De ce-ți refuzi, încremenit într-un surîs "transcris", copiat, va să zică, dintr-un text oarecare, dintr-o situație trecută, această oprire? Răspunsul, provizoriu, sub un titlu definitiv, Închinare apocaliptică, poate veni din această strofă închisă într-o sticlă înaintînd hîrșiit pe fundul fostului ocean secat: "Vreau să-ți
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
arta sa Parisul. Adevăratul Paris, nu Parisul parizian din care străinii și-au făurit o imagine de frivolitate: clinchete și foșnet de mătasă, culori vii, bazar persan, carte poștală colorată care se veselesc, prin cabarete, până la ziuă. Parisul grav, cu surâs melancolic, mai mult al frunții decât al buzelor, Parisul cărților și-al pietrelor auguste. Lumină a cărei prezență o simți. Smulgi frumusețea care se ascunde, în Parisul avar, închis ca o stridie ce nu vrea să i se fure mărgăritarul
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
Mureșan a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, secția Arta Actorului, în anul 1958. A jucat în peste 100 de spectacole pe scenă, în teatru radiofonic și de televiziune și în circa 15 filme, printre care "Gioconda fără surâs", în regia Malvinei Urșianu, "Buletin de București", în regia lui Virgil Calotescu, "Al 5-lea As", de Mircea Drăgan, "Rosemil", de Radu Gabrea, "Divorț... din dragoste", de Andrei Blaier, "Disidenții", în regia lui Nicolae Mărgineanu. De asemenea, Lucia Mureșan a
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
milă cu eroarea din mine, / În genunchi, cu fața în lacrimi către templul / Prăbușirii soarelui. Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fără de moarte, / Ascult sunetele ce mă înconjoară / Născute din mîinile tale, cu pudică / Soartă, căci ele îmi devin gîtlej. /Slujitorii surîsului curăță de pe sabie rugina. Acum din oțel se plămădește o muzică / Sau mai curînd al florilor miez" (Dacă aș rămîne în vidul ce de acum înainte are...). Muzicienii apar în rolul unor consolatoare duhuri sepulcrale: Și iată vin muzicienii cu
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
totdeauna identificabilă până la destul de numeroasele nume autentice (să nu-l uit pe regretatul nostru coleg Radu Albala, și el fiu de cerealist) și pe o tumultoasă experiență de viață, văzută acum, la vârsta amintirilor, nu cu melancolie, ci cu un surâs mai totdeauna autoironic. De unde și titlul: Arta de a fi păgubaș.
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
Circul domestic în Un anotimp în Berceni și din poemul Irina în mai proaspătul Un dans matinal: "Deșteptat dintr-o dată de o mireasmă/ pentru care, către amiază, îți vei aminti să-l lauzi/ pe bătrânelul Filip, grădinarul cel migălos/ cu surâsul larg și mâini delicate.// Știi încotro te îndrepți - în zori, cei dintâi treziți/ urmăresc cu blândețe procesiunile vietăților mici.// De-a lungul aleilor ce coboară în pantă dinspre colină,/ găsești vlăstari tineri, înălțându-se iute/ în pulberea verii./ Mai încolo
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
de substanță a acestor atacuri, unele pur personale, ca și lipsa de autoritate intelectuală a majorității atacatorilor. Nu e semnificativ și deprimant să citești sub pana unui astăzi complet necunoscut Bernard Frank despre „insignifianța” lui Camus ca filosof și scriitor? Surâsul călăului Rithy Panh este un supraviețuitor al regimului lui Pol Pot (1975- 1979). Avea treisprezece ani când a început teroarea. A scăpat cu viață. Printre puținii dintre cei internați în lagăre de reeducare. A făcut un film pe tema atrocităților
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
din Alfred de Vigny sau le vorbea entuziast despre Leonardo da Vinci. După căderea regimului, s-a ascuns, convertindu-se la creștinism și participând la viața unor asociații caritabile. Descoperit, după decenii, a fost judecat și condamnat. Și-a păstrat surâsul sinistru de călău, nu numai în boxa tribunalului, dar și în interviul pe care i l-a luat Rithy Panh. I-a spus lui Panh un lucru îngrozitor: „Sub regimul lui Pol Pot, domnule Panh, ați fi putut să fiți
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
de poezie românească, de azi, tipărită la „Eikon", recent, volum unde, pe lângă Dinu Flămând, Gabriel Chifu, Aurel Rău, Ștefan Damian, Ioan Pintea, sunt prezenți Mircea Măluț,Vasile George Dâncu, subsemnatul. Pe Cătălina și pe Gabriel, un spaniol numai energie și surâs hispanic, un vorbitor expresiv de limba română, îi așteptăm lângă statuia imensă, care pare crescută, ca o rădăcină, din pământul ars de soarele sudului mirific; mâinile și rădăcinile sunt temele obsesive ale artistului, de altfel. Ieri, la sediul din centru
Mâna care scrie pe cer by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6007_a_7332]
-
Pintilie și normele înspăimîntă toare care trebuie să-l țină prizonier pe Caragiale, cu orice preț, dar cu orice preț, unor clișee departe de conținutul operei, de ironia lui, de cinismul cu care își privea contemporanii. Rareori se simte un surîs tandru în ochii lui. Cînd se hotărăște să plece în exil, la Berlin, nu mai privește înapoi. Poate nici măcar cu mînie. Refuză să mai vină, chiar dacă i se propuneau decernări de titluri, distincții, premii. Caragiale, și el, vorbea liber și
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
prin fața noastră cu tot ce a fost greu și umilitor în comunism, cu tot ce au putut oamenii să-și salveze. Ființa, zborul, poate inocența. Rodica Mandache găsește tonul potrivit. Un soi de inocență, un fel de detașare plutitoare, un surîs ambiguu, cald-amar, înțelept și tandru. Ca al Gelsominei din La strada. Pentru mine a însemnat mult. Așa cum înseamnă fiecare suflet care nu obosește, care caută și se caută, care nu așteaptă mereu ceva de la cineva, ca și cum asta i s-ar
Fafocika- Papocika by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6037_a_7362]
-
și negru. Experiență. Performanță. Har. TEATRU. Rîd în hohote și tac și aplaud împreună cu o sală întreagă. Văd, parcă, ochii mari ai lui Ionesco. Căldura chipului său, expresia înțelesurilor de dincolo de cuvinte, de șoapte. Văd lumina unei inteligențe remarcabile. Și surîsul șugubăț. „Ionesco - Cinci piese scurte" este nu doar un spectacol de referință pentru cultura teatrală și spirituală. Este o reverență în față unei uriașe personalități pe care Alexandru Dabija, artiștii lui și Teatrul Odeon o fac cu iubire, respect și
Tristeți și caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6187_a_7512]
-
de un ofițer englez plecat pe urma unui tigru, cu marile lor picturi rupestre - scene din viața lui Buddha - figuri și trupuri de mare frumusețe, amintind de canonul grecesc, deși cu alte proporții, mai rotunde, voluptuoase, cu ochi languroși, cu surâsuri adânci." (pp. 367-368) Forțând puțin interpretarea, putem afirma că tocmai acesta e pariul lui Ion Vianu: să-și transforme Tatăl dintr-un „personaj oficial" într-unul „neoficial". Pledoaria lui nu vizează o disculpare morală cu orice preț, ci încearcă să
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
moartea sa (notez tot din auzite) ar fi lăsat la CEC, pe atunci, o sumă enormă (2 milioane!), cu care soția, Alice Călinescu, a făcut călătorii extrem de costisitoare". Sau: „O poetă, profund veninoasă, cunoscută în lumea literară sub numele de Surîsul Hiroshimei, este, să spunem, un alt «caz» psihanalitic. Frustrarea unei femei urîte, asexuate, total «ignorate». Inclusiv de. mine". Sau, despre N. Stănescu: „puțea îngrozitor, nespălat probabil de o săptămînă". Sau: „La Fundații, cunosc și pe Tudor Arghezi. Mi-l amintesc
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
Precum e cerul de lumină" e, fără nume, o altă himeră a Bagdadului. Frumusețea ei, de vis, este impracticabilă în realitate, tocmai fiindcă societatea tentează mai mult decât natura. Iar iluzia, care hrănește o strofă bună, primind și nenorocirea, și surâsul sorții cu un soi de vervă sfârșită din, poate, Nopți în grădinile Spaniei, ale lui de Falla, alunecă în satiră. Iată înțelepciunea, unind, peste mări și țări, Orientul: „Acolo corpul mi l-aș duce/ Ruina trage la ruină... / Aș vrea
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
atins personalitatea profundă. Este unul dintre oamenii cei mai civilizați pe care îi cunosc, de o bună creștere înnăscută, incapabil de cea mai neînsemnată nepolitețe sau, cu atât mai puțin, ofensă. Nu știe să urască și nici măcar să disprețuiască. Un surâs ironic, în colțul gurii, este unica maliție pe care firea lui tolerantă i-o îngăduie. Are un cult al prieteniei împins până la devotament. In prezența lui te simți, vorba francezului, a laise. Poate că aceasta e calitatea cea mai de
Lumea criticului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6286_a_7611]
-
de logodnică infidela și de universul fad, convențional al familiei burgheze. Cu alte cuvinte, câștigându-și libertatea de a confrunta scrisul cu viața, dar o viață care îmbrățișează tandru clișeele dragi. Și aceasta idealitate fragilă ne este servită cu un surâs ironic în colțul buzelor în timp ce cameră îi fixează pe cei doi îndrăgostiți care se îndepărtează romanțios în Parisul nocturn și pluvial. Woody Allen a reușit din nou să facă dintr-un oraș un personaj. De data aceasta Parisul, amfitrionul care
Un american la Paris by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5289_a_6614]
-
dea bine, care să stîrnească emulație spirituală cu orice preț sau rîsul provocat de trucuri bine ticluite. Citesc aceste fragmente din povestea de viață și de teatru a lui Radu Beligan scrisă cu o tandrețe tristă, tolerantă, îngăduitoare, cu un surîs purtat în fapte și în cuvinte pe care numai Meșterul însuși își îngăduie descifrarea. „Iubesc teatrul, care este arta de a povesti opozițiile. Teatrul te învață să-l cunoști pe celălalt.” „Comedia cere o rigoare cumplită. Totul este milimetrizat. Trebuie
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]