747 matches
-
înainte. Și-n clipita în care se urni pentru a-l străbate, se pomeni cuprins, din spate, peste piept, cu un soi de băț, iar cu căușul palmei celuilalt braț al atacatorului fu pișcat de fund. - Ce-o să faci tu, surioară? răzbi o adâncă îngrijorare din glasul milițianului ce dormitase până atunci după ușă. Ce-ai să faci tu, dacă te-oi ciupi de aici până aici?! Uite ce chestiuni îl frământaseră pe ăsta. - Te bat până vomiți, îl lămuri cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ea își compară experiența cu cea a surorii ei mai mici: „A crezut că va fi lăsată la grădiniță și că n-o luăm cu noi”. Acest episod urmează altuia, de această dată fiind vorba despre o separare radicală de surioara care a murit, o experiență formativăcare a contribuit probabil la nevoia Sarei de a-i strânge în jurul său pe cei pe care îi iubește. Sosită în alt cartier, Sara esteamenințată de experiențele inerente nou-veniților, dar această amenințare se evaporă de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare, de mutătoare, papură roșie, piper negru măcinat, cu secărică sau spânz, țuică sau vin alb În care s-au fiert lemnie, ridicătoare, surioară cu frățior. În medicina populară, denumirea de vătămătură era dată și unor colici intestinale, hepatice sau renale, precum și umflăturilor cauzate de ieșirea intestinului subțire prin peritoneu. Vătămătura se confundă uneori cu apendicita. Tratamentele prezentate mai sus erau aplicate și pentru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Italia: tatăl lucrează ca zidar la Napoli, iar sora sa este menajeră într-o familie din Roma unde îngrijește o femeie în vârstă de 83 de ani. Cea care a convins-o să vină în Italia a fost chiar propria surioară care i-a găsit un loc de muncă la Roma ca bonă. Femeia pentru care lucrează în casă (patroana spune ea) este o doamnă divorțată de 49 de ani ce are trei copii și care lucrează ca medic într-unul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
creștea exponențial. În stânga: canalul cu apă adâncă, ce ducea spre moara amintită a domnului Filderman, iar în față, apa învolburată și stăvilarul. Puntea din bușteni de brad, legată cu scoabe, dispăruse ca prin minune. In canal nu puteau sări, pentru că surioara lui se temea de apă și nici nu știa să înoate. Stăvilarul din față! El era singura lor salvare! Numai peste stăvilar puteau traversa apa învolburată și puteau să ajungă pe celălalt mal fără a fi sfâșiați. Trebuiau să se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ei, vor fi din nou pe urmele lor. În fața lor, o punte suspendată ca la Nistorești (Prahova) ce scurtează drumul spre Breaza, cu scânduri rupte și putrede. Multe scânduri lipseau. Nu aveau unde pune piciorul. Dacă pășeau, cădeau în gol. Surioara își pierduse sandalele și călca desculță pe cuiele ruginite de care nu se putea feri. Nu aveau de ce să se sprijine. Puntea se balansa, gata-gata a se nărui și a-i arunca în hău. Pericolul era iminent. Nu mai era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cafea, îmi place cafeaua, aș vrea să beau, dar o forță interioară îmi spune: nu bea! O sticlă cu vin roșu la care i se alătură o sticlă de lichior preparat de mine din țuică de casă de la adoratele mele surioare: Ileana din Oșești, sora cea mai mare mai în vârstă cu patru ani decât mine, Eva din Dănești, mai mică decât mine cu șapte ani și Via din Tăcuta mai mică cu nouă ani decât mine. Toate sunt departe de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mătură; mătușa; mîndră; mort; multe; munte; nașii; nebună; neexistent; negru; neîncredere; nepot; oaspete; om; omenie; părinte; persoană dragă; persoane; plăcut; plictiseală; plînge; prieteni; primăvară; primitor; proastă; pungă; rege; relație; repriză; reuniune; simpatie; solemn; sora soției; soț; sprijin; străinătate; suflet; suport; surioară; tataia; totul; trădare; trăire; uită; uncheș; unitate; veche; veri; verigă; vorbă; zîmbet (1); 804/149/49/100/0 ruga: Dumnezeu (98); credință (71); cere (56); rugăciune (55); biserică (54); implora (28); dorință (24); cerere (16); rugăminte (16); a cere (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
note mari; nou; număr; obișnuit; obligativitate; ocupație; panouri; pauză; penitenciar; pffff!; plăcere; plictisitor; preferată; prezență; prietenie; profesională; profesoară; progres; proiecte; prompt; punctualitate; putere; rea; renumită; reper; rîsete; am scăpat; scrie; scris; sec; septembrie; serviciu; sfat; sîrguință; solicitat; spital; de stat; surioară; școală; șofer; șomaj; știi; temelie; tipar; treaptă; trezire; trist; unică; ușă; util; utilă; UVT; vaiii!!!; variante; veche; veselie; vestită; vieții; vîrstă; voință; zahăr; zidită; zilnic (1); 797/233/91/142/0 ședea: sta (204); scaun (86); odihnă (53); a sta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Vriei o dulceață? (o servește) Cum intri pe ușă, te dezbraci, intri direct în bucătărie... Dă la copii de mîncare, dă-i lui Ștefan de mîncare, și așa mai departe. Și crezi c-așa ești egală cu Șefan? Vera: Dragă surioară, hai s-o lăsăm baltă. Mai bine, pînă nu plec, să-ți spun de ce-am venit. Mama e bolnavă, așa că trebuie să mergem la Runcari. Mergem cu mașina noastră. Și asta mîine. Mina: Dar ce Dumnezeu... Cine ți-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de familie în general. El 1: Dar eu nu sînt un soț în general... sînt un soț în special, al unei soții în special... înțelegi? (pauză în care se pipăie punctele vulnerabile; El 1 sfîrșește prin a rîde) Mămico, sau surioară, sau cumnate, sau tovarășe, mai fă-mi un sandvici dacă vrei... Și mai pune în pahare... Hai, că pînă la urmă ne împăcăm noi... simt eu cum se așează, cum se prelinge... cum ne ocupă împăcarea... (în cadrul ușii apare Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lung, peste mări și peste munți, fiind acoperit cu spini, iar drumul la Iad ("aridnic") este neted, având "poduri" peste mări.246 Pe-trecerea din această lume este posibilă prin împărtășirea din cuvântul originar, transfigurat în arhetipuri: "Veniți frați și surioare / Și-mi puneți flori la picioare. / Veniți frați și verișori / Și mă-mpodobiți cu flori. / Veniți ai mei veri și frați / Și cu lacrămi mă scăldați. / Și-mi stropiți fața cu apă, / Că de luni mă duc la groapă, / Și-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noaptea pasc în rai. Umbla cerul și pământul / Ca săgeata și ca vântul, / Dar toți caii-și obosea / Și potrivă nu-și găsea / Ca sora sa Ileana, / Ileana Cosânzeana, / Ce-i frumoasă ca o floare / Într-o iarnă fără soare. / "Surioară Ileano, / Ileano Cosânzeano! / Haideți să ne logodim, / C-amândoi ne potrivim / Și la plete și la fețe / Și la dalbe frumusețe. / Eu am plete strălucite, / Tu ai plete aurite, / Eu am fața arzătoare, / Tu, fața mângâietoare." / "Alei, frate luminate, / Trupușor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
perioada interbelică, bunăoară la Adrian Maniu, Lucian Blaga, Nicolae Crevedia, V. Voiculescu, Tudor Arghezi. 6 În "Poeziile populare ale românilor", Ion din "Colind lui Ion" "pare un soare răsărit", iar sora din "Surorile" este "ruptă din soare": "am avut o surioară/ iubitoare, cântătoare/ născută din foc de soare." ("Poezii populare ale românilor", editura Minerva, 1971, pag. 212). Motivul incestului, în legenda "Soarele și luna", legendă etiologică, explică de ce cele două astre sunt blestemate să nu-și depășească condiția. Soarele, o făptură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
imaginează, totuși, o mică fantă, singura, pe unde pare a pătrunde lumina celeilalte copilării, punînd între paranteze pe aceea pierdută în violență și în spațiile virtuale ale consolei video: astfel, într-un parc de distracții unde Marcu merge cu familia: "Surioara a fost încîntată și așa. S-a dat pe toboganul frumos colorat și a făcut o baie într-o piscină plină cu bile, jucîndu-se de-a v-ați ascunselea cu copiii de-acolo. Tata le-a luat cîte o înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
poze se așeza cum a văzut că fac fotomodelele. Marcu nici nu bănuia că te poți așeza în atîtea feluri. El îi făcea poze. Din toate unghiurile, ca un fotograf adevărat. Cel mai mult i-a plăcut o poză cu surioara făcînd balet printre bile. Dar de fapt toate-i plăceau. Au făcut și cîteva poze împreună, cu ajutorul unui domn amabil. Cînd va fi mare, Marcu se va face fotograf profesionist, iar surioara îi va fi vedeta principală și-i va
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mai mult i-a plăcut o poză cu surioara făcînd balet printre bile. Dar de fapt toate-i plăceau. Au făcut și cîteva poze împreună, cu ajutorul unui domn amabil. Cînd va fi mare, Marcu se va face fotograf profesionist, iar surioara îi va fi vedeta principală și-i va face o poză frumoasă pentru coperta unei reviste celebre". Realitatea din pozele lui Marcu și aceea din scena finală a romanului ("O fetiță din vecini, cu care pînă atunci jucase fotbal, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o pedeapsă, a decis să nu se mai uite la televizor cît era încuiat în cameră. Mama nu-i scosese și cablul. Era mai blîndă decît ar fi fost el. Dincolo de peretele subțire al camerei, Marcu auzea muzică în camera surioarei. Uneori vocea surioarei o acoperea pe cea a solistei sau solistului. Cred că mai și dansa. De una singură sau o fi invitat cîteva prietene pe la ea. A doua zi dimineața, parcă Marcu nu mai avea chef de pedepse și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
decis să nu se mai uite la televizor cît era încuiat în cameră. Mama nu-i scosese și cablul. Era mai blîndă decît ar fi fost el. Dincolo de peretele subțire al camerei, Marcu auzea muzică în camera surioarei. Uneori vocea surioarei o acoperea pe cea a solistei sau solistului. Cred că mai și dansa. De una singură sau o fi invitat cîteva prietene pe la ea. A doua zi dimineața, parcă Marcu nu mai avea chef de pedepse și de stat închis
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
acuzau reciproc și-și aminteau de tot felul de detalii groaznice și-și spuneau cît de cumplit e traiul împreună. Se auzeau zgomote de lucruri trîntite și sparte. Numai că nu se băteau, deși cine știe!? În astfel de momente, surioara se apuca să plîngă. Iar Marcu inventa și mai multe poante, ca să se asigure că toate astea-s trecătoare și că lucrurile au rămas neschimbate. Apoi tata a zis că pleacă și de data asta s-a ținut de cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și-i lua pe copii în week-end pe la el. Dar nu dădea divorț. Voia doar s-o necăjească pe mama. Și uneori uita că vine week-end-ul și copiii rămîneau acasă. Cîteodată Marcu nu voia să iasă împreună cu tata și cu surioara, fără mama. Voia să înceteze cît mai repede jocul dintre tata și mama și să se-mpace. Dar tata o mituia pe surioară cu o zi petrecută în parcul de distracții și cu înghețată. Era de-ajuns o îmbrățișare a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
că vine week-end-ul și copiii rămîneau acasă. Cîteodată Marcu nu voia să iasă împreună cu tata și cu surioara, fără mama. Voia să înceteze cît mai repede jocul dintre tata și mama și să se-mpace. Dar tata o mituia pe surioară cu o zi petrecută în parcul de distracții și cu înghețată. Era de-ajuns o îmbrățișare a piciorului tatălui și un scîncet că hai, mamă, lasă-ne, o să fim cuminți. Surioara zicea că tata se juca cu ea și o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și să se-mpace. Dar tata o mituia pe surioară cu o zi petrecută în parcul de distracții și cu înghețată. Era de-ajuns o îmbrățișare a piciorului tatălui și un scîncet că hai, mamă, lasă-ne, o să fim cuminți. Surioara zicea că tata se juca cu ea și o făcea să rîdă și-i cumpăra înghețată, iar mama nu-i dădea voie să se uite la desene animate pînă seara tîrziu și-o trimitea la culcare repede și-o punea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și plin de minunății. Tata spunea povești care te încîntau și le credeai de fiecare dată, chiar dacă, atunci cînd ajungeai în parcul de distracții, rămîneai dezamăgit văzînd cît de mic e și că nu poți face mare lucru prin el. Surioara a fost încîntată și așa. S-a dat pe toboganul frumos colorat și a făcut o baie într-o piscină plină cu bile, jucîndu-se de-a v-ați ascunselea cu copiii de-acolo. Tata le-a luat cîte o înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
poze se așeza cum a văzut că fac fotomodelele. Marcu nici nu bănuia că te poți așeza în atîtea feluri. El îi făcea poze. Din toate unghiurile, ca un fotograf adevărat. Cel mai mult i-a plăcut o poză cu surioara făcînd balet printre bile. Dar de fapt toate-i plăceau. Au făcut și cîteva poze împreună, cu ajutorul unui domn amabil. Cînd va fi mare, Marcu se va face fotograf profesionist, iar surioara îi va fi vedeta principală și-i va
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]