670 matches
-
terasei pe care se află localitatea Breaza, subminând-o puternic. În aceste condiții, excesul de apă acumulat din precipitații în orizontul acvifer din treimea inferioară a talazului a fost deschis, reactivând vechi alunecări de talaz, dar mai ales a provocat surpări și alunecări noi. Aceste procese au continuat în intervalul august-decembrie 1997, iar ploi torențiale care au ținut trei zile la sfârșitul lunii ianuarie le-au reactivat și chiar extins. Ploile recente, căzute pe un substrat care era deja saturat de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
curgerea zilelor. Însă o continuitate care se întrerupe la un moment dat: momentul lui „acum“; momentul prezent nu poate conta pe certitudinea că va fi egal în viitor cu ceea ce este el în momentul prezent - astfel, se petrece aici o surpare de teren, o cădere în gol față de ceea ce va urma. Știm bine că viitorul va urma prezentului, dar nu știm deloc dacă prezentul va urma să fie la fel cu ceea ce este el acum. Viitorul e plin de promisiuni, toate
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe versanții instabili), toate acestea având ca urmare producerea de ravene, alunecări de teren, surpări și avalanșe ș.a.. Acțiunea turismului asupra învelișului de aer este nesemnificativă. Fiind o activitate producătoare de servicii, turismul eliberează poluanți doar ca urmare a unor activități conexe obligatorii, precum transportul, producerea energiei electrice și termice etc.. Se adaugă, local, poluarea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
accidentală a unor areale forestiere, prelevarea unor specii ierboase rare, perturbarea habitatelor naturale ale unor specii faunistice ș.a. Tăierea pădurilor declanșează, adesea, o serie de procese de degradare a solului, ce afectează cel mai grav peisajul, prin alunecări de teren, surpări și spălarea versanților. Mari prejudicii sunt aduse și de circulația și camparea turistică necontrolată, în afara traseelor marcate, soldate, frecvent, cu distrugerea vegetației, colectarea unor specii protejate și braconajul. Cea mai nefastă degradare a mediului rămâne, însă, omniprezența deșeurilor. Ambalajele, mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
să zidim Altă monastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!” Manole este cel care a descoperit acest sens străvechi al chemării creatoare și de aici patosul și energia cu care își urmărește idealul. Zbuciumul lui începe odată cu surparea zidurilor și sfârșește numai în moarte. Prin moarte, artistul își câștigă nemurirea. Dar opera sa devine monumentală. El însuși devine simbolul artistului ideal, însuflețit de idealul nobil al creației. Zborul de Icar al Meșterului Manole, din finalul baladei, constituie singurul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-i-am călătorind pe Marea Neagră, spre casă, în corabia eruditului Ianis? Poate că da, poate că nu, căci multe s-au întâmplat de-atunci și cine să le ție toate minte, când prezentul cu veștile lui proaspete întreprinde o fină surpare a trecutului în care, iată, cu modestie se înscrie și povestea noastră. Dar, cu evlavie aducându-ne aminte de vorbele unui mare înaintaș, am putea spune, oarecum la fel, că povestea nu e a noastră, nu e a voastră, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
părăsească (până se făcuse prea târziu) fusese acel ceva prea-puțin ca să te poți despărți de el: acel ceva făcut cu mânurile lui, Înălțat, nu doar cu-sacrificii, ci cu-un-sacrificiu: un flăcău care scotea piatră pentru temelie fusese strivit de o surpare a chetrăriei. Pantelimon Severin Îl chema. Deși trecuse de șaptesprezece ani, la intervențiile repetate (și Înflăcărate) ale tatei, obținuse dispensă de vârstă ca să intre la școala Normală din Orhei. Desigur, după studii, În Mana noastră avea să se Întoarcă, deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
firului în patru, cum spunea "marea europeană" din secolul trecut, intrigă, portrete memorabile, tipologii, caractere, notații de adîncime, planuri epice fin structurate, lumea de marionete, familia și societatea, monolog interior, problematica specială a cuplului, explorarea feminității în pîrg sau în surpare -, în tradiția pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu, continuată, apoi, de (uitatele?) Ticu Archip, Maria-Luiza Cristescu, Eugenia Tudor-Anton, Gabriela Adameșteanu, Dana Dumitriu, Alexandra Târziu, Adriana Bittel, Adina Kenereș și, iată, Doina Popa a cărei carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
legionarii v-ar omorî? - Ar face foarte bine! Și mă privi cu duritate, cu un fanatism care îl făcea murdar. Mă așteptasem să spună că în acea postură s-ar fi sinucis, neputând suporta în conștiința lui o astfel de surpare. Ar fi fost mai uman... Dar și răspunsul lui stârnea neliniște. M-am ridicat, am luat-o pur și simplu spre ușă tară să mai rostesc vreun cuvânt, și am ieșit afară... Afară vedem totdeauna cerul albastru, sau norii, care
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
prin împușcare în ceafă și nu de plutonul de execuție cum ar fi fost procedura legală. Astfel se explică de ce gaura de glonț era în spatele craniului. Ofițerul Hurjumă era cunoscut pentru agreșivitatea și duritatea lui, împușcând victima pe malul unei surpări de teren din apropierea lacului, sperând că va fi acoperit de pământ. Însă ploile mari, au târât cadavrul spre lac și astfel am aflat că banditul Marcovici nu Așavut parte de un pluton de execuție și nici de o groapă în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
mai produce forțat și nici cu evidența artificiului epic. Una dintre explicații este aceea a asimilărilor lesnicioase : - meșterul arhitect (Manole); - Vodă, care comandă construirea mănăstirii; - mănăstirea (sau casa, cetatea, podul, construcții în jurul cărora se vehiculau astfel de legende); - stihia distructivă; - surparea mănăstirii; - gestul magic al sacrificiului. - meșterul tâmplar (Noe); - Dumnezeu, care comandă construirea arcei; - arca (cu polisimbolismul ei: casă, cetate, templu, „pod peste ape”); - diavolul; - dezmembrarea arcei; - gestul magic al baterii toacei. Dacă ipoteza mea este corectă, putem redeschide dosarul problemei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
meșteri au lucrat timp de 50 de ani ( !) la ridicarea lăcașului comandat de domnitorul Vasile Lupu. Dar, dând asigurări că poate dura o construcție asemănătoare și în altă parte, arhitectul, „după cum spune legenda, [...] fu aspru pedepsit” (36, p. 41). Tema surpării construcției nu apare aici în mod explicit, dar se bănuiește că legenda conținea și acest motiv epic (neconsemnat de tânărul călător, grăbit și neinteresat), care ar justifica perioada exagerat de mare a construirii (80). Cam în aceeași perioadă (circa 1790
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi dărâmat într-o noapte, din cauza nemulțumirii „duhurilor pământului”. După unii cercetători (36, pp. 40-41 ; 37, p. 222), aceste infor mații ar fi cele mai vechi atestări documentare, pe teritoriul românesc, ale unor motive din legenda tip Meșterul Manole : surparea construcției (Sulzer, 1790), pedepsirea meșterului (Struve, 1793), zidirea femeii (Kogălniceanu, 1842) etc. Față de aceste constatări se pot aduce unele îmbunătățiri. În primul rând, amintesc aici o legendă privind întemeierea cetății Poenari, pe râul Argeș (la nord de Curtea de Argeș, sat Bucșănești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la zidirea cetății au fost un Manole văt(af) și, surpându-se zidul, și-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid” (40, p. 308). Chiar dacă lapidară, această informație conține elemente importante pentru istoricul problemei : - motivul epic „surparea zidurilor” ; - cea mai veche atestare documentară a motivului „zidirea soției meșterului în vederea terminării construcției” ; - atestarea pentru prima dată a numelui „vătafului” Manole într-un astfel de context ; - probează circulația unei astfel de legende, la jumătatea seco- lului al XVIII-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diavolul dărâma într-o noapte.” Acest topos este analog cu cel din legenda tip Meșterul Manole, spre deosebire de textul apocrif și chiar de legendele populare târzii, unde arca nu se surpă periodic, ci o singură dată, atunci când este gata. 4. Cauza surpării construcției este Diavolul - principiu al Haosului (care se opune Creației) și tipic înlocuitor creștin al stihiei haotice/duhului rău (care surpă mănăstirea ridi- cată de Manole). Acesta este un motiv dualist (Cosmos-Haos, Creație-Distrugere, Dumnezeu-Diavol etc.) care se află și în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al stihiei haotice/duhului rău (care surpă mănăstirea ridi- cată de Manole). Acesta este un motiv dualist (Cosmos-Haos, Creație-Distrugere, Dumnezeu-Diavol etc.) care se află și în centrul de greutate al legendelor cosmogonice românești. De altfel, acest motiv (diavolul - cauză a surpării podului, bisericii etc.) apare și în alte legende ale construcțiilor, la francezi, ucraineni etc. (43, pp. 10-11). 5. Noe își pierde speranța, dar i se dezvăluie necesitatea efectuării unui anume act ritual, care va anihila manifes- tarea malefică a stihiei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
luntrea să fie pe deplin săvârșită. (Să punem în paranteză faptul că neputința eroului de a finaliza construcția - cum am văzut că se întâmplă și în legenda apocrifă a zidirii templului din Ierusalim - este un motiv analog cu cel al surpării periodice a edificiului. În ambele cazuri, eroul este obligat să îndeplinească un act magic în vederea săvârșirii creației.) Väinämöinen pleacă în Manala (tărâmul subpământean, infernul), în căutarea „cuvintelor vrăjite” (vezi și plecarea în infern a lui Enkidu, după instrumentele magice de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este simptomatică. Am întâlnit-o și în alte legende comentate în acest capitol : cea a „românului Noe” edifi- când arca, legenda lui Ulise întemeind iatacul nupțial etc. În folclorul european sunt cunoscute multe legende în care cel care cunoaște cauza surpării construcției și le dezvăluie meșterilor necesitatea efectuării unui act ritual este un preot sau un călugăr, un mag sau un vrăjitor (vezi bibliografia la 36, p. 271). Mai mult decât atât, în unele variante românești ale baladei Meșterul Manole, constructorii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hotărât prin două decizii sinodale, din 1928 și 1933, interzicerea oricărui serviciu religios în cazul incinerării (decizie valabilă și astăzi). Așadar, din punct de vedere ortodox, incinerarea era complet în afara "adevărului", iar susținătorii ei erau stigmatizați public ca militând pentru surparea tradițiilor, a bisericii și, prin acestea, a temeliei națiunii române. Iuliu Scriban, Marin C. Ionescu, Dionisie Lungu, Ioan Popescu Mălăiești, Iulian Mihălcescu, Haralambie Rovența etc. au fost doar câteva dintre personalitățile Bisericii Ortodoxe Române care au adoptat un asemenea punct
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cele mai importante pentru înviorarea vieții creștine, a fost redat astfel din nou teologiei românești, atât de schematică (sic!) până la dânsul. Nichifor Crainic a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări nouă, dar înnoirile sale nu sunt altceva decât o surpare a zăgazurilor care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al Tradiției. Prin charisma, inteligența și talentul său pedagogic, Crainic și-a pus amprenta asupra mai multor generații de teologi români. Articolele sale din Gândirea, precise și totodată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la surse, sau să-1 păstreze chinuitor în valvula silnică a gurei, sau, mai teribil încă, să-1 strecoare în batista fină de olandă, cumplit de albă, cu o coroană brodată în colț. Acel firicel, acel coagul puteau aduce după ele marea surpare, năruirea apelor și rostogolirea rocelor de sânge, primejdie ce se aținea gata și pe care Maxențiu o purta eroic în el. Doctorii! Ce știau! Ce puteau! La început nu vroise să întrebe pe nici unul, apoi mersese la ei ca un
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
caraghioasă. Abia după ce auzi zgomotul ușei mari din față, Lina se urni din loc, trecu și ea prin uși rămase toate deschise până în vestibul; Rim plecase! . . . Era adevărat că plecase! ... La treburi, la plimbare . . . plecase! Buna Lina, printr-o grozavă surpare de valori, deveni rea. Răutatea celor buni, proaspătă, neobosită, nesocotită, mereu susceptibilă, mereu agresivă. Ca cineva închis într-o casă necunoscută, încercînd pe la uși și ferestre bănuitor, cu ochi de asasin, oîndind de după colțuri gata să lovească, cu mișcări zăpăcite
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pentru contraofensivă și un șir de refugiați venind din sens opus se împiedică reciproc. Pe șosea nu mai e loc de întors. Crusta de pământ se rupe brusc. Jos, regiunea de exploatare a lignitului se lărgește până la următoarea linie de surpare. Pretutindeni, „aurul negru“ așteaptă să fie trimis să hrănească termocentralele, să fie comprimat în brichete. În război, ca și în vremuri de pace, Lausitz a fost un ținut bun pentru exploatările de suprafață; tot așa și până în anul căderii Zidului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
noastre de asalt - Panther-e de vânătoare cu țeava pe direcția de mers - trebuiau să se întoarcă într-o parte ca să ajungă în poziție de luptă. Ordine, strigăte acoperindu-se unul pe altul, căci acum tancurile împingeau peste marginea liniei de surpare căruțele cu cai în groapa de exploatare: le aruncau acolo ca pe niște vechituri. Acum văd un locotenent frumos foc cum gesticulează din turela deschisă ca și când ar vrea, cu mâinile goale, să facă loc pe direcția de tragere, văd țărani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
urmat de un pumn în nas și că în asta constă, dincolo de toate, disperarea meseriei de scriitor. „-Oricît ai vrea să construiești”-îi spun„singura certitudine n-o are decît distrugerea. Orice far pus la marginea mării este pîndit de surpare.” Doctorul se oprește o clipă din plimbarea sa prin cameră și se uită atent la mine. „Da?”-replică el. „-Atunci, de ce nu te faci critic?” Deasupra mării vitraliului meu răsare încet soarele luminînd păsările, învelindu-le într-o lumină roșie
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]